Sergiu Andrei Horodnic: Sisteme tehnologice forestiere cu impact ecologic redus. Editura Universităţii Suceava, 2014, 186 p.

O nouă abordare a tehnologiilor de exploatare era de mult timp necesară în spaţiul editorial forestier. Din două motive: (i) pentru că nu s-a scris mai nimic nou în domeniul exploatărilor forestiere şi (ii) pentru că ecologizarea tehnologiilor în general, şi a celor de recoltare a arborilor, în special, este mai mult decât o necesitate în a silviculturii moderne, în care se vorbeşte atât de mult de sustenabilitate şi se face atât de puţin.

Cartea este structurată în şapte capitole ce dovedesc o viziune coerentă asupra domeniului: pornind de actualele sisteme de recoltare şi colectare, şi încheind cu aspectul cel mai delicat, şi anume eficienţa tehnologiilor ecologice (ultimul capitol). Primul capitol abordează noţiunile introductive, istoricul preocupărilor de ecologizare a tehnologiilor de exploatare, precum şi terminologia de specialitate. Tehnologiile moderne, ecologice, de colectare a lemnului sunt prezentate în al doilea capitol, în paralel cu sistemele actuale, convenţionale; acest capitol este documentat cu numeroase fotografii ale utilajelor de exploatare moderne, însoţite de fişele tehnice ale acestora. Impactul activităţilor de exploatare asupra solului şi arborilor rămaşi pe picior este amplu tratat în capitolul următor, al treilea. Aici sunt prezentate criteriile de evaluare a impactului asupra solului, coeficienţii de aderenţă pe diverse tipuri de sol, în diverse condiţii de umiditate, pentru cele două sisteme de rulare (pneuri, respectiv şenile). Instalaţiilor cu cablu le este dedicat un întreg capitol – al patrulea – iar informaţia de aici acoperă un mare gol în literatura forestieră de specialitate. Dacă utilajele prezentate în capitolele doi şi patru se adresează cu predilecţie firmelor de exploatare, echipamentele ce fac obiectul capitolului cinci sunt destinate exploatării unor cantităţi mici de lemn, specifice micii proprietăţi forestiere. Din punct de vedere al echilibrului ce trebuie urmărit între costul echipamentelor şi impactul pozitiv al utilizării acestora, considerăm că acest capitol este cel mai important din punct de vedere al adresabilităţii lucrării.

În primul rând, cartea se distinge de orice altă apariţie în domeniu printr-o grafică de excepţie: într-o epocă în care suntem agresaţi zilnic cu fluturaşi, reclame, afişe şi reviste de tot felul, şi în orice context, e greu să mai captezi atenţia doar prin mesaj; forma devine un ingredient la fel important ca şi calitatea textului, chiar şi atunci când e vorba de carte tehnică. Lectura este plăcută prin simplul fapt că etichetele ce însoţesc tabelele şi fi gurile sunt plasate de fiecare dată altfel, creând astfel o tensiune plăcută, potrivită, ce nu scurtcircuitează sinapsele unui cititor deprins mai mult cu touch-screenul decât cu foşnetul şi textura plăcută a hârtiei (versiunea electronică a cărţii simulează ceva în acest sens). În al doilea rând, autorul a luat într-un fel taurul de coarne şi a adunat toată informaţia necesară fundamentării deciziei într-un capitol distinct, în care prezintă detaliat criteriile de analiză, modul în care acestea devin operaţionale precum şi metodele şi modele de alegere a combinaţiei de dispozitive şi utilaje de exploatare. Echipamentele şi utilajele sunt prezentate aproape într-o manieră comercială – multe fotografii, multe detalii, text limitat doar la informaţia utilă – iar rezoluţia mai slabă a unor imagini nu deranjează cititorul deoarece sunt asamblate în colaje, atent plaste în pagină.

Cartea nu se adresează doar studenţilor, ci tuturor administratorilor şi proprietarilor de păduri, interesaţi sau obligaţi să lase în urmă păduri cât de cât sănătoase. Cine i-ar putea obliga pe administratori sau proprietari să se gândească serios la aşa ceva? Dacă nu propria conştiinţă profesională – sperăm că au mai rămas urme pe ici pe acolo – atunci angajamentele luate cu ocazia certificării managementului forestier sau accesării unor surse finanţare, ştiut fiind faptul că orice finanţator, interesat şi de propria imagine publică (ce spuneam, imaginea e totul!), acordă o mai mare atenţie impactului ecologic al banilor pe care îi împrumută sau îi dau sub formă de cofinanţare. Cum o bună parte din fondul forestier este deja în situri Natura 2000, accesarea unor linii de finanţare a echipamentelor prezentate în lucrare va fi mult uşurată chiar de obligaţiile ce decurg din planurile de management ale respectivelor situri.

În finalul acestei scurte recenzii, un ultim element ce merită de asemenea apreciat la superlativ: coperta conţine o fotografie, plasată conform proporţiei de aur, ce sugerează o altfel de gândire a relaţiei dintre pădure şi cei ce exploatează şi prelucrează lemnul – Nimic fără Dumnezeu. Acesta este mesajul cheie al cărţii, mesaj cum nu se poate mai potrivit pentru o carte de exploatări forestiere.

Marian Drăgoi

Gilberthorpe E., Hilson G., 2014. Natural resource extraction and indigenous livelihoods – Development challenges in an era of globalization. Ashgate Publishing Limited, Surrey, Anglia & Ashgate Publishing Company, Burlington, USA, 283 p.

Lucrarea de mai sus – în traducere “Extracţia resurselor naturale şi mijloacele de trai indigene – Provocările dezvoltării într-o eră a globalizării” – a apărut în anul 2014 la editura Ashgate, fiind tipărită, în limba engleză, în Marea Britanie.

În cele 283 de pagini (incluzând referinţele bibliografice şi indexul), editorii Emma Gilberthorpe şi Gavin Hilson, cadre didactice la universităţi prestigioase din Anglia, prezintă o analiză obiectivă a impactului extracţiei resurselor naturale asupra comunităţilor învecinate, valorificând o bogată colecţie de experienţe multidisciplinare relevată prin contribuţiile aduse de 25 de experţi specializaţi în problematica abordată în diferite regiuni de pe glob.

Sunt tratate în lucrare teme variate, referitoare la: efectul micro-managementului asupra organizării sociale, activităţii culturale şi securităţii socio-economice, responsabilitatea socială a marilor corporaţii industriale, „goana după bani” şi fragmentarea socială; dificultăţile de comunicare şi confl ictele dintre populaţiile indigene şi autorităţile statului, impactul politicilor globale şi naţionale asupra comunităţilor locale ca urmare a încurajării „capitalismului verde”.

Toate acestea sunt exemplificate prin studii de caz elocvente, referitoare în special la impactul industriei mineritului (ex. Alaska, Australia, Canada, Papua Noua Guinee, Rusia), pescuitului (ex. India) sau recoltării lemnului (ex. Papua Noua Guinee, România) asupra nivelului de trai al populaţiilor autohtone.

Se arată că populaţiile indigene din zonele afectate de extracţia resurselor naturale trebuie să facă faţă unor provocări variate, precum: găsirea unui echilibru între asigurarea identităţii culturale şi securizarea oportunităţilor de angajare, inechitatea socială reprezentată prin faptul că doar anumite segmente sociale aparţinând populaţiilor indigene pot fi avantajate de colaborarea cu companiile care acţionează în vecinătatea comunităţilor, realizarea unor forme de colaborare reciproc avantajoase cu marile companii industriale.

Încercarea de a oferi soluţii pentru atenuarea conflictelor dintre populaţiile indigene şi companiile industriale – în sensul ameliorării calităţii vieţii, diminuării nivelului sărăciei şi vulnerabilităţii în aceste comunităţi – constituie unul dintre principalele merite ale lucrării.

Cei doi editori au comasat într-un material de valoare rezultate ale cercetărilor recente realizate la nivel global şi care abordează cele două idei esenţiale tratate în lucrare: (i) conflictele existente între managementul extracţiei resurselor naturale la nivel global şi naţional pe de o parte şi nevoile, drepturile şi aşteptările comunităţilor indigene pe de altă parte, (ii) avantajele obţinute prin variate tipuri de extracţie a resurselor în regiuni extrem de diferite din punct de vedere politic, economic şi social.

Lucrarea merită citită cu atenţie întrucât oferă informaţii concludente privind impactul extracţiei industriale a resurselor asupra comunităţilor locale şi constituie un instrument important în fundamentarea de politici şi strategii integrate de extracţie şi valorificaresustenabilă a diferitelor resurse naturale, cu acordarea unei atenţii sporite componentei sociale a dezvoltării durabile.

Gabriel Duduman

Chang, W., R Graphics Cookbook. O’Reilly Media, Sebastopol, 2013. 396 p., ISBN 978-1449316952.

Alături de calitatea prelucrării datelor, standardele actuale în materie de publicaţii acordă o importanţă deosebită şi modalităţilor de prezentare grafică a rezultatelor. Pe lângă posibilităţile statistice (în acest moment, cele mai diversificate ale unui software), aplicaţia R dispune de un motor grafic recunoscut drept performant, care este completat cu diferite biblioteci. Ggplot2 este cea mai utilizată dintre ele, fiind dezvoltată pe baza principiilor expuse în lucrarea de referinţă “Grammar of Graphics” (Leland Wilkinson). Pentru această bibliotecă, autorul său, Hadley Wickham (Universitatea Rice, SUA) a fost premiat cu premiul pentru grafică statistică al Asociaţiei Americane de Statistică. Autorul „R Graphics Cookbook”, dr. Winston Chang, este un bun cunoscător al R, activând în prezent în domeniul vizualizării datelor la RStudio (compania care dezvoltă mediul de programare cu acelaşi nume dedicat aplicaţiei R).

Lucrarea “R Graphics Cookbook” prezintă pe parcursul a 15 capitole modul în care se pot realiza diferite tipuri de grafice statistice în R. Primul şi ultimul capitol introduce cititorul în aspecte de bază asupra utilizării R referitoare la biblioteci, la importul şi pregătirea datelor în vederea reprezentării grafice, iar la final este inclus şi un scurt ghid de utilizare ggplot2.

Modul de realizare a graficelor din analiza exploratorie a datelor este prezentat succint în capitolul 2, pentru cele mai importante tipuri de grafice fiind rezervată apoi câte o secţiune distinctă (histograme – cap. 3, grafi ce cu linii – cap. 4, grafi ce cu puncte – cap. 5). Posibilităţile de personalizare a diferitelor elemente dintr-un grafic sunt tratate detaliat în capitolele 7-10: adăugarea adnotărilor (a textului, a liniilor, a barelor de eroare – cap. 7), modificarea axelor (cap. 8), a temelor grafi celor (cap. 9) sau a legendelor (cap. 10). Reprezentarea în ggplot2 a datelor în 3 sau 4 dimensiuni prin graficele trellis este explicată în capitolul 11, în timp ce următorul se ocupă de posibilităţile de utilizare a culorilor.

Metodele de realizare a unor grafice specifice precum matricea de corelaţie, graficele tip reţea, reprezentarea valorilor matriceale, a graficelor cluster sau a celor mozaic sunt expuse în capitolul 13. Acesta include şi aspecte de bază în vederea realizării hărţilor cu ggplot2, precum utilizarea contururilor din bibliotecile dedicate acestui scop, realizarea hărţilor tematice, reprezentarea georeferenţiată şi în diferite proiecţii sau importul fişierelor .shp.

Exportul graficelor ocupă un capitol separat (14), cu exemplificări pentru trei categorii de fişiere – .pdf (ca vector), scalable vector graphics (.svg), Windows metafile (.wmf) şi Bitmap (.png, .tiff), cu menţionarea plusurilor şi minusurilor fiecărui tip.

Cartea prezintă metode concrete pentru realizarea şi personalizarea graficelor în R, iar prin numărul mare de exemple ggplot2 reprezintă o completare binevenită a cărţii autorului bibliotecii (Wickham, H. 2009. ggplot2: elegant graphics for data analysis. Springer) şi care pune în evidenţă şi mai mult posibilităţile grafice ale acesteia.

Prezentarea este una clară, fiecare problemă abordată (subcapitol) fiind structurată astfel: enunţ, prezentarea soluţiei, discuţii, subiecte înrudite. Codul “reţetelor” este prezentat clar, comentat acolo unde este necesar, iar editarea codului R respectă recomandările existente. Website-ul însoţitor (http://www.cookbookr. com) include numeroase exemple, astfel că împreună – carte + site – constituie o sursă recomandată de soluţii de luat în considerare.

Potenţialii cititori sunt în special utilizatorii de R, interesaţi de reprezentări uzuale sau particularizate ale datelor cu ajutorul bibliotecii ggplot2.

Marius Teodosiu