Exploatarea şi valorificarea integrală a masei lemnoase provenită din rupturile şi doborâturile de vânt şi zăpadă – în arboretele de molid – din marele bazin forestier al Dornelor, preocupă deopotrivă atât specialiştii din silvicultură, cât şi pe cei de la exploatare. Acesta ca şi activităţile privind întemeierea şi conducerea arboretelor conform prevederilor amenajamentului, paza pădurilor economia vânatului şi restul activităţilor silvice, constituie una dintre cele mai importante verigi în ceea ce priveşte buna gospodărire a pădurilor din administrare. Ea se realizează printr-un proces de muncă calificată în cazul doborâturilor de vânt, începând cu identificarea, evaluarea, contractarea, predarea spre exploatare şi exploatarea mult discutată în aceşti câţiva ani ai economiei de piaţă.

Din punct de vedere al exploatării, valorificarea raţională şi eficientă a masei lemnoase după constatările mele practice, înseamnă darea în producţie integrală a tuturor resurselor de masă lemnoasă la un nivel superior de calitate. In acest context, public că în cursul sem. I 1995, S.E.P.P.L.-ul Vatra Dornei a dat în producţie 75,3 mii mc, din care 42,9 mii mc rupturi şi doborâturi de vânt şi zăpadă. S-a parcurs cu exploatarea produselor accidentale şi s-a igienizat în această perioadă optimă infestărilor, o suprafaţă de peste 1800 ha.

Analizând în felul acesta lucrările, constat că:

a) In cadrul sectoarelor de exploatare Broşteni, Barnar, Rusca şi Dornişoara se asigură valorificarea integrală atât a puţinelor partizi de produse principale, a celor secundare şi de igienă, cât şi a produselor accidentale. Consumurile tehnologice la recoltare şi pierderile de exploatare, conform rezultatului inventarului anual al masei lemnoase, se încadrează în limitele minimale. Materialul lemnos utilizat în construcţii pasagere (în special mărginarele) se recuperează integral la terminarea exploatării aşa că, cu excepţia bracului necomerciabil şi al crăcilor care rămân la cioată, restul materialului lemnos se valorifică integral. Este o tradiţie bună în acest domeniu şi ea trebuie cultivată şi la muncitorii tineri, mai ales la cei începători.

b) Din punct de vedere calitativ, se constată că, sortarea lemnului brut, atât dimensional, cât şi calitativ, se face de asemenea cu multă grijă. S-a ajuns ca în depozitele finale, fiecare lobdă de lemn de foc să fie toaletată şi valorificată ca lemn despicat pentru celuloză, şi pe această cale, în cursul sem. I 1995, s-a realizat un procent de 94 % lemn de lucru – pe total masă lemnoasă dată în producţie, iar din volumul doborâturilor de vânt dat în producţie, s-a realizat un procent de numai 71 % lemn de lucru.

Constat că din volumul masei lemnoase date în producţie în această perioadă, 56 % constă în doborâturi de vânt şi zăpadă. Această situaţie a influenţat negativ producerea sortimentelor solicitate, cum ar fi: cheresteaua la intern şi export, lemnul de mină, celuloză ş.a. Datorită doborâturilor de vânt, programul de producţie la buşteni gater răşinoase este realizat în procent de numai 69 %, la lemnul de mină 93 %, iar la lemnul pentru celuloză de 94 %. Unele sortimente programate cum ar fi : buşteni pentru furnir, manele răşinoase ş.a., sunt realizate într-un procent şi mai slab.

Am analizat mai multe acte de punere în valoare şi am constatat că la produsele principale, lemnul pentru buşteni gater răşinoase reprezintă 75-80 %, iar la produsele accidentale 55-60 %.

Concluzia este la îndemâna oricui. Cu toate acestea, produsele accidentale trebuie exploatate şi valorificate la maximum, ţinând seamă de necesitatea şi obligativitatea menţinerii unei stări fito-sanitare bune a pădurilor. La realizarea acestui deziderat contribuie, în mod permanent, în cea mai mare parte şi SEPPL-ul, ori acest lucru nu se apreciază în unele cazuri, de către silvicultorii parteneri. Nu se apreciază uneori că sucursala de exploatare suportă nişte cheltuieli financiare mari în acest domeniu.

Ar fi suficient să prezint un deviz de exploatare pentru o partidă de produse accidentale, iar pentru comparare – alt deviz pentru o partidă de produse principale, ca să vedem cât de mari sunt cheltuielile de exploatare în primul caz. Dar şi mai concludentă este comparaţia datelor privind calitatea lemnului celor două resurse, respectiv : produse accidentale, produse principale. Cunoaştem cu toţii, dar nu recunoaştem în aceeaşi măsură, că structura calitativă a masei lemnoase provenită din doborâturi de vânt (prod. accidentale) este mult inferioară celei provenită din produsele principale. Felul, mărimea, frecvenţa, poziţia şi concomitenţa unor anomalii şi defecte tehnologice la masa lemnoasă din produse accidentale, diferă mult de cea de la produsele principale. Consider că nu este cazul să mă rup – aici – de această problemă. Trebuie însă ca să văd care sunt consecinţele economice ale acesteia. Calculele sunt simple.

Am arătat că din volumul produselor accidentale date în producţie în cursul sem. I 1995 a rezultat un procent de 71 % lemn de lucru, în timp ce din volumul produselor principale, secundare şi igienă, valorificate în aceeaşi perioadă, a rezultat un procent de 94 % lemn de lucru. Ce înseamnă această diferenţă de 23 % (94 %-71 %) ? La volumul produselor accidentale dat în producţie, înseamnă un minus de lemn de lucru de 10,8 mii mc, din care: 3,8 mii m.c. buşteni pentru gater, deci 2,5 mii m.c. cherestea, 0,8 mii m.c. lemn pentru mină şi 6,2 mii m.c. lemn pentru celuloză.

Cunoscând preţurile de vânzare realizate în cursul sem. I 1995, cheltuielile de producţie şi valoarea recuperată din lemnul valorificat la sortimentele respective, rezultă o influenţă negativă de peste 255,4 milioane lei la nivelul sucursalei. Calculul acesta se poate face la întreaga gamă a sortimentelor industriale realizate din masa lemnoasă valorificată din doborâturile de vânt, rezultând aceeaşi concluzie:

– indiferent de resursă, masa lemnoasă trebuie valorificată integral şi dată în circuitul economic naţional şi la export;

– această masă lemnoasă trebuie să îndeplinească condiţiile dimensionale şi calitative, impuse de stassuri şi normele interne;

– obţinerea sortimentelor de dimensiuni cât mai mari, asigură avantaje pe măsură, ceea ce nu este posibil în totalitate – în cazul produselor accidentale;

– colaborare permanentă între silvicultură şi exploatare, în favoarea conservării şi dezvoltării fondului forestier.

Consider că este încă loc şi timp pentru realizarea dezideratelor la care-mi stă gândul.

Summary: Some conclusion about maner of use of wood material from wind and snow throw in S.E.P.P.L Vatra Dornei

In this paper the author is dooing a comparaison between wood exploatation in normal tratament aplication, for forest regeneration (so colled „main products”) and under special condition of wiind throw („accidental products”).