DOI: 10.4316/bf.2019.025
DOI: 10.4316/bf.2019.008
DOI: 10.4316/bf.2018.021
DOI: 10.4316/bf.2018.008
DOI: 10.4316/bf.2017.019
DOI: 10.4316/bf.2017.006
DOI: 10.4316/bf.2016.020
DOI: 10.4316/bf.2016.010
Importanţa actuală a formelor asociative de proprietate asupra pădurilor este susţinută de ponderea pe care o deţin din totalul fondului forestier: peste 1 milion ha de pădure, adică aproximativ 20% din suprafaţa pădurilor României. Diversitatea istorică a acestor forme de proprietate este puţin cunoscută şi înţeleasă, fie că este vorba de composesoratele urbariale în Transilvania, […]
Şcoala de forestieri din Rădăuţi – spetembrie 1924 La şcoală, candidaţi mulţi, chiar peste numărul fixat de Administraţia Fondului Bisericesc. La cancelarie, în dimineaţa de 16.IX.1924, se dă citire listei candidaţilor propuşi de către ocoalele silvice şi se întocmeşte lista alfabetică pentru toţi cei 36 de petenţi, pentru 25 de locuri la clasă. Examenul medical. […]
După instituţionalizarea cercetării silvice în România, în anul 1940 s-au înfiinţat primele ocoale silvice experimentale, numărul acestora fiind diferit de la etapă la etapă, până în anul 2004. Nici o personalitate, for ştiinţific sau administrativ nu a pus sub semnul îndoielii utilitatea acestora. În anul 2004, prin unele decizii arbitrare, luate la nivelul conducerii R.N.P., […]
Studenţii italieni din Padua, în trecere, vizitează Sinaia (1921) Autorităţile din Sinaia anunţă că studenţii din Padua vizitează România, deci şi Sinaia. Grabă mare! Ne sosesc oaspeţii italieni, cum să-i primim mai frumos? Cu pavoazarea: “Bine aţi venit în italieneşte şi româneşte la gară, spre castele, la parc, la Cazinou! Cu steagurile culori italiene şi […]
În luna ianuarie, anul 1920, într’un articol apărut în „Economia forestieră”, arătam că pe acea vreme se ştia că în pădurea Tarcău 2.000 de ha au căzut victima atacului lui Bostrichus typographus, că tot în acea pădure 3.000 ha sunt ameninţate de acelaşi atac şi că există temerea ca, calamitatea să cuprinză şi alte regiuni […]
Anul II la Şcoala Superioară de Silvicultură din Bucureşti (1.X.1919-15.VI.1920) Acest an şcolar a trecut pentru mine mai uşor ca anul întâi. Tot începutul este dificil… M-am deprins cu toate greutăţile studenţiei: cu gazda mea bună şi înţelegătoare, cu colegii mei buni de clasă, cu profesorii mei buni care ţineau la studenţii din Bucovina, aşa […]
Începând cu acest număr, în cadrul rubricii “Restituiri” începem prezentarea unor fragmente dintr-un manuscris aflat în biblioteca Staţiunii Experimentale de Cultura Molidului Câmpulung Moldovenesc: “Povestiri din viaţa mea”, aparţinând silvicultorului bucovinean Nicolae Paşcovici (1895-1986), cunoscut mai ales ca autor al unor lucrări de specialitate, cum sunt cele despre molidul de rezonanţă şi dicţionarul forestier german-român […]
PONTU 5 Trebuinţa sau nevoe ca totu moşinaşul de codru să ţie buni şi cu ştiinţă pădurari Precum pe de o parte acolo în toate chipurile să pustiescu şi să jecuescu pădurile, aşa pe de altă parte moşinaşii de păduri n’au avutu povăţuire nice în purtare de grijă întru a avea păzitorii şi a ţinea […]
Pentru acei care preţuiesc după cuviinţă însemnătatea legăturilor trecutului spre temeinica propăşire a orcărei ramuri de gospodărie şi cultură naţională, nu va fi, cred, un lucru de prisos darea la iveală în „Revista Pădurilor” a celui întâiul cod silvic tipărit în limba românească. E vorba de vechiul cod silvic bucovinean, dat în numele împăratului Iosif […]
Este o poveste veche. De ani şi ani de când se tot aude şi parcă nu ne mai impresionează. Ne-ar surprinde, din contra, dacă am auzi că nu se mai distrug. Totuşi, avem impresia că lumea se sezizează din ce în ce mai mult de situaţia dificilă a pădurilor ţării. Ziarele sunt pline de ştiri […]
Introducere Vechiul Ocol* al Câmpulungului Moldovenesc constituie una din cele mai interesante regiuni româneşti, atât din punct de vedere istoric, cât şi ca aspect politic, social şi economic. Faptul că am ales ca subiect evoluţia proprietăţii forestiere din acest ţinut se datoreşte tocmai acestor caracteristici ale regiunii, remarcate chiar din primele scrieri istorice sau descrieri […]
Cunoştinţele noastre despre pădure sunt mai mult sau mai puţin întinse, după împrejurări : după experienţa vieţii, după cele văzute sau citite. In urma lucrărilor precedente, comoara cunoştinţelor respective a fost, de bună seamă, mărită. Pentru acest motiv, mă socotesc într’o situaţie privilegiată : de a scrie unui public cunoscător în materie, Lucrul acesta mă […]