Ecologia și geografia pădurilor primare de mesteacăn din Rusia
DOI:
https://doi.org/10.4316/bf.2020.017Cuvinte cheie:
păduri primare de mesteacăn din Rusia, hartă analitică, distribuție spațialăRezumat
Pădurile primare de mesteacăn, spre deosebire de pădurile secundare sunt strict delimitate ecologic și geografic și se diferențiază în câteva tipuri distincte de păduri pe teritoriul Rusiei. Speciile Betula czerepanovii, B. davurica, B. pendula, B. pubescens, B. ermanii, B. litwinowii, B. raddeana participă la edificarea compoziției acestor păduri ca specii dominante și subdominante.
Factorii geografici determinanți pentru distribuția spațială a pădurilor primare de mesteacăn sunt latitudinea, longitudinea și altitudinea. Factorul de mediu determinant pentru distribuția în spațiul geografic este climatul. Lucrarea de față prezintă harta analitică a pădurilor primare de mesteacăn din Rusia precum și diagrama 3D a repartiției în raport cu coordonatele spațiale a tipurilor de păduri de mesteacăn pe teritoriul European și Asiatic al Rusiei. Se disting două categorii de păduri de mesteacăn, în raport cu distribuția lor geografică. Prima categorie include păduri în care domină Betula pendula sau/și B. pubescens. În arealul ocupat, aceste tipuri de păduri vegetează pe suprafețe compacte (păduri zonal, hemiboreale) sau sunt fragmentate și se prezintă sub forma unor crânguri într-o matrice edificată de vegetația stepică (păduri extrazonale). A doua categorie include păduri edificate de specii de mesteacăn cu areale bine delimitate. Se concentrează în condițiile extreme din nord și din sud ale zonei boreale și altitudinal, până la limita pădurilor în munți în partea continentală a Extremului Orient și în insulele din Pacificul de nord.
Descărcări
Vizualizări
Referințe
Ashburner K., McAllister H.A. 2013. The Genus Betula: A taxonomic Revision of Birches. Richmond, Kew Publishing: 300.
Avrorin N.A., Kachurin M.Kh., Korovkin A.A.1936. Materialy po rastitelnosti Khibinskikh gor [Materials on vegetation of the Khibiny Mountains]. In: Trudy SOPS AN SSSR, seriya Kolskaya. 11: 3-93. (în limba rusă).
Bartalev S.A., Yershov D.V., Isaev A.S., Potapov P.B., Turubanova S.A., Yaroshenko A.G. 2004. Karta lesov Rossiyskoy Federatsii [Map of Russian Federation forests] M 1:14 000 000. Moscow. (în limba rusă).
Belov A.V., Gribova S.A., Ilyina I.S., Isachenko T.I., Kotova T.V. 1985. Rastitelnost taigi na novoi geobotanicheskoi karte SSSR dlya vuzov [Taiga vegetation on a new geobotanical map of the USSR for universities]. In: Thematical cartography. Theory, Methods, Practice. P. 151-158. (în limba rusă).
Box E.O., You H.-M, Li D.-L. 2001. Climatic ultra-continentality and the abrupt boreal-nemoral forest boundary in northern Manchuria. A separate offprint. P. 183-200.
Buchwald E. 2005. A hierarchical terminology for more or less natural forests in relation to sustainable management and biodiversity conservation. Third Expert Meeting on Harmonizing Forest-related Definitions. p. 111.
Cristea V., Gafta D., Pedrotti F., Mosciatti G. 2015. Fitosociologia. Trento: TEMI Editrice. 408 p.
Chokkalingam, U., De Jong, W. 2001. Secondary forests: a working definition and typology. International Forestry Revew, 3(1): 19-26.
Czerepanov S.K. 2007. Vascular plants of Russia and adjacent states (the former USSR). Cambridge. 532 p.
Degteva S.V. 2001. Klaccifikatsiya bereznyakov podzon yuzhnoy i sredney taigi respubliki Komi. 1. Beresnyaki travyanye (Betuleta herbosa) [Classification of birch forests of middle- and southern-boreal subzones of Komi Republic. 1. Betuleta herbosa]. In: Rastitelnost Rossii. 2: 3-37. (în limba rusă). https://doi.org/10.31111/vegrus/2001.02.3
Dibirov M.D. 2007. Phiziko-geographicheskie i phitotsenoticheskie usloviya proizrastaniya berezy Radde (Betula raddeana Trautv.) v Dagestane [Physical-geographical and phytocoenotical growing conditions of Radde birch (Betula raddeana Trautv.) in Dagestan]. In: Gornye ekosistemy i ikh komponenty: Trudy mezhdunarodnoi konferentsii 13-18 avgusta 2007 g. Part 1. P. 200-201. (în limba rusă).
Dolukhanov A. G.1956. Subalpine krivolesya Caucasus.[Subalpine crooked Kaukasus] - In: Academician V. N. Sukachev to the 75th anniversary of his birth: a collection of works on geobotany, forest science, paleogeography and floristic. M. - L.. 158-170
Dolukhanov A.G. 1939.K poznaniyu kavkazskikh berez sektsii Albae [On the knowledge of Caucasian birches of section Albae]. In: Zametki po sistematike i geografii rasteniy. Tbilisi. 7: 5-19. (în limba rusă).
Geltman V.S. 1958. Tipy berezovykh lecov Polesya [Types of birch forests of Polesye]. In: Sbornik nauchnykh trudov po lesnomu khozyaistvu. Minsk: AN BSSR. 12: 119-134. (în limba rusă).
Geltman V.S. 1982. Geograficheskiy and tipologicheckiy analiz lesnoy rastitelnosti Belorussii [Geographical and tipological analysis of forest vegetation of Belorussia]. Minsk. 326 p. (în limba rusă).
Golgofskaya K.Yu. 1959. K voprosu o vzaimootnosheniyah berezy i kavkazskogo rododendrona v polose verhnego predela lesa na Severo-Zapadnom Kavkaze[On the relationship between birch and Caucasian rhododendron in the upper limit of the forest in the North-West Caucasus] Trudy Kavkazskogo gosudarstvennogo zapovednika. 5. 170-179.(în limba rusă).
Gorchakovsky P.L. 1966. Flora i rastitelnost vysokogoriy Urala [Flora and vegetation of the Ural highlands]. Sverdlovsk. 270 p. (în limba rusă).
Gorodkov B.N. 1915. Podzona listvennykh lesov v predelakh Ishimskogo uezda Tobolskoy gubernii [Subzone of leaf-bearing forests within Ishim County of Tobolsk Governorate]. In: Trudy pochvenno-botanicheskikh ekspeditsii po issledovaniyu kolonizatsionnykh rayonov Aziatskoi Rossii. Petrograd. 3, 2: 1-198. (în limba rusă).
Hämet-Ahti L. 1987. Mountain birch and mountain birch woodland in NW Europe. In: Phytocoenologia. 15, 4: 449-453. https://doi.org/10.1127/phyto/15/1987/449
Ilyina I.S., Lapshina E.I., Lavrenko N.N., Melcer L. I., Romanova E. A., Bogoyavlenskiy B. A., Makhno V. D. 1985. Rastitelnyi pokrov Zapadno-Sibirskoi ravniny [Vegetation cover of the West-Siberian Plain]. Novosibirsk. 250 p. (în limba rusă).
Isachenko T.I., Lukicheva A.N. 1956. Berezovye i osinovye lesa [Birch and aspen forests]. In: Rastitelnyi pokrov SSSR. Moscow; Leningrad. T. 2. P. 319-345. (în limba rusă).
Kabanov N.G. 1972. Kamenno-berezovye lesa v botaniko-geograficheskom i lesovodstvennom otnosheniyakh [Stone-birch forests in botanical-geographical and sylvicultural aspects]. Moscow. 136 p. (în limba rusă).
Karta rastitelnosti SSSR dlya vysshey shkoly [Vegetation map of the USSR for high school]. 1990. Moscow: GUGK. 4 p. (în limba rusă).
Kessel D.S., Shchukina K.V., Pukinskaya M.Yu. 2019. Berezovye lesa Teberdinskogo gosudarstvennogo prirodnogo biosfernogo zapovednika [Birch forests of Teberda State Nature Biosphere Reserve]. In: Flora i zapovednoye delo na Kavkaze: Istoriya i sovremennoye sostoyanie izuchennosti. Pyatigorsk. P. 53-56. (în limba rusă).
Kholod S., Yurkovskaya T. 2013. Vegetation of Lappland reserve and human impact. In: Сolloques phytosocioloquiques. Vol. XXIX. Stelvio '70, Camerino. P. 297-303.
Kholod S.S. 1994. Slozhenie and usloviya formirovaniya neodnorodnogo rastitelnogo pokrova gornykh tundr Laplandskogo zapovednika [Composition and conditions of formation of heterogeneous vegetation cover of mountain tundras in Lapland Nature Reserve]. In: Botanicheskii zhurnal. 79, 9: 73-86. (în limba rusă).
Kravchenko A.V. 2007. Konspekt phlory Karelii [Conspectus of the flora of Karelia]. Petrosavodsk. 403 p. (în limba rusă).
Krylov G.V. 1953. Beryozovye lesa Tomskoi oblasti i ikh tipy [Birch forests of Tomsk Region and their types]. Novosibirsk. 123 p. (în limba rusă).
Krylov G.V. 1961. Les Zapadnoi Sibiri [Forests of Western Siberia]. Moscow. 255 p. (în limba rusă).
Kryuchkov V.V. 1960. Faktory, opredelyayushchie verkhnie predely rastitelnykh poyasov v Khibinskikh gorakh [Factors controlling the upper limits of vegetation belts in the Khibiny Mts.]. In: Trudy Khibinskoi geograficheskoi stantsii. 1: 174-214. (în limba rusă).
Lapshina E.I. 1963. Berezovye lesa lesostepnogo yugo-vostoka Zapadnoi Sibiri (Novosibirskaya oblast i Altayskiy kray) [ Birch forests of the south-east of West Siberia (Novosibirsk Region and Altay Territory]. In: Trudy TsSBS SO RAN. Novosibirsk. 3: 103-130. (în limba rusă).
Lavrenko N.N. 1985. Berezovye i osinovye lesa [Birch and aspen forests]. In: Rastitelnyi pokrov Zapadno-Sibirskoi ravniny. Novosibirsk. P. 125-138. (în limba rusă).
Lipatova V.V. 1969. Rastitelnye assotsiatsii podzony khvoyno-shirokolistvennykh lesov (na primere klyuchevykh uchastkov) [Vegetation associations of conifer-broadleaved forest subzone (by the example of key areas)]. In: Amurskaya taiga (kompleksnye botanicheskie issledovaniya). Leningrad. P. 53-69. (în limba rusă).
Moore, P.D. 1979. Next in succession. Nature, 282: 361-362. https://doi.org/10.1038/282361b0
Nekrasova T.P. 1935. Rastitelny pokrov Laplandskogo zapovednika [Vegetation cover of Lapland Nature Reserve]. In: Trudy Leningradskogo obshchestva estestvoispytatelei. 64, 2: 239-272. (în limba rusă).
Nekrasova T.P. 1938. Rastitelnost alpiyskogo i subalpiyskogo poyasov Chuna-tundry na Kolskom poluostrove [Vegetation of alpine and subalpine belts of the Chuna-Tundra in the Kola Peninsula]. In: Trudy Laplandskogo gosudarstvennogo zapovednika. 1: 7-176. (în limba rusă).
Neshataev V.Yu., Neshataeva V.Yu. 1993. Birch forests of the Lapland state reserve. - In: Aerial pollution in Kola peninsula: Proc. International Workshop, Apr. 14-16, 1992. St.Petersburg; Apatity. P. 328-338.
Neshataeva V.Yu. 2009. Rastitelnost poluostrova Kamchatka [Vegetation of the Kamchatka Peninsula]. Moscow. 537 p. (în limba rusă).
Orlova N.I. 1976. Sem. Betulaceae S.F.Gray. Berezovye [Fam. Betulacae S.F.Gray. Birches]. In: Flora Severo-Vostoka Evropeiskoi chasti SSSR. Leningrad. 2: 152-161. (în limba rusă).
Orlova N.I. 1978. O statuse dvukh vidov berez [On the status of the two species of birch]. In: Vestnik Leningradskogo Universiteta. Seriya 3 (biologya). 1: 56-62. (în limba rusă).
Palmé A.E., Su Q., Palsson S., Lascoux M. 2004. Extensive sharing of chloroplast haplotypes among European birches indicates hybridization among Betula pendula, B. pubescens and B. nana. Molecular Ecology, 13: 167-178. https://doi.org/10.1046/j.1365-294X.2003.02034.x
Ramenskaya M.L. 2015a. K tipologii lesotundrovykh i gornykh bereznyakov [On the typology of forest-tundra and alpine birch stands]. In: Marianna Leontievna Ramenskaya (zhizn i nauchnaya deyatelnost, izbrannoye, perevody). Apatity. P. 133-138. (în limba rusă).
Ramenskaya M.L. 2015b. Rastitelnost Pechengskikh tundr [Vegetation of the Pechenga tundras]. In: Marianna Leontievna Ramenskaya (zhizn i nauchnaya deyatelnost, izbrannoye, perevody). Apatity. P. 139-153. (în limba rusă).
Sabatini, F., Keeton, N.S., Lindner, M…….Kumerle, T. 2020. Protection gaps and restoration opportunities for primary forests in Europe. Diversity and Distributions, 267: 1646-1662. https://doi.org/10.1111/ddi.13158
Semenova-Tyan-Shanskaya A.M., Sochava V.B. Khvoyno-shirokolistvennye lesa [Coniferous-broadleaved forests]. In: Rastitelnyi pokrov SSSR: Poyasnitelnyi tekst k geobotanicheskoi karte SSSR. Moscow; Leningrad. P. 346-364. (în limba rusă).
Shennikov A.P. 1938. Obshchie zamechaniya k metodike marshrutnogo geobotanicheskogo issledovaniya [General remarks on the route vegetation survey method]. In: Metodika polevykh geobotanicheskikh issledovaniy. Moscow; Leningrad. P. 5-26. (în limba rusă).
Shennikov A.P. 1964. Vvedenie v geobotaniku [Introduction to geobotany]. Leningrad. 447 p. (în limba rusă).
Skvortsov A.K. 2002. Novaya sistema roda Betula L.- Beryoza [A new system of genus Betula L. - Birch]. In: Byulluten MOIP. Otdeleniye biologii. 107, 5: 73-76. (în limba rusă).
Sochava V.B. 1979. Rastitelnyi pokrov na tematicheskikh kartakh [Vegetation cover on thematic maps]. Novosibirsk. 190 p. (în limba rusă).
Terieiev, A., Olshanskyi, J., Gailing, O., Krutovsky, K.V., 2019. Taxonomy of dark and white birches related to Betula pendula and Betula pubescens (Betulaceae) in Ukraine based on both morphological and DNA markers. Botanical Journal of the Linnean Society, 191(10: 142-154. https://doi.org/10.1093/botlinnean/boz031
Tumadzhanov I. I. 1960b. Krivolesya i stlaniki basseyna Teberdy v svyazi s landshaftnymi smenami subalpiyskogo poyasa na severnom sklone Bolshogo Kavkasa [Crooked forests and prostrate scrub of the Teberda R. basin in connection with landscape changes of the subalpine belt on the northern slope of the Greater Caucasus]. - In: Problemy botaniki. Vol. 5 Moscow; Leningrad. P. 148-162. (în limba rusă).
Tumadzhanov I. I. 1980. Luga i krivolesya [Meadows and crooked forests]. In: Rastitelnost evropeiskoi chasti SSSR. Leningrad. P. 198-202. (în limba rusă).
Tumadzhanov I.I. 1960a. K tipologii subalpiyskikh krivolesiy Teberdinskogo zapovednika [On the typology of subalpine crooked forests in the Teberda Nature Reserve]. In: Trudy Teberdinskogo zapovednika. 2: 63-105. (în limba rusă).
Tzvelev N.N. 2002. O rodakh Betula L. i Alnus Mill (Betulaceae) v Vostochnoi Evrope. [On the genera Betula L. and Alnus Mill. (Betulaceae) in Eastern Europe]. In: Novosti sistematiki vyschikh rasteniy. 34: 47-73. (în limba rusă).
Vasilevich V.I. 1996. Nezabolochennye berezovye lesa Severo-Zapada evropeiskoi Rossii [Upland birch forests of the Nord-West of European Russia]. In: Botanicheskii zhurnal. 81, 11: 1-13. (în limba rusă).
Vasilevich V.I. 1997. Zabolochennye berezovye lesa Severo-Zapada evropeiskoi Rossii [Paludified birch forests of the Nord-West of European Russia]. In: Botanicheskii zhurnal. 82, 1: 19-29. (în limba rusă).
Yurkovskaya T.K. 1993. Rastitelny pokrov Karelii [Vegetation cover of Karelia]. In: Rastitelny mir Karelii i problemy ego okhrany. Petrozavodsk. P. 8-36. (în limba rusă).
Yurkovskaya T.K., Polozova T.G., Snitko N.P. Korennye berezovye lesa na analiticheskoy karte Rossii [Primary birch forests on the analytical map of Russia]. In: Botanicheskii zhurnal. 97, 10: 1259-1275. (în limba rusă).
Zinserling G.D. 1932. Geografiya rastitelnogo pokrova severo-zapada evropeiskoi chasti SSSR [Geography of vegetation cover of the North-West of the European part of the USSR]. In: Trudy Geomorphologicheskogo instituta AN SSSR. Leningrad. 376 p. (în limba rusă).
Descărcări
Publicat
Cum cităm
Număr
Secțiune
Licență
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License.
Licența Open Access
Toate articolele și materialele suplimentare publicate în revista BUCOVINA FORESTIERĂ sunt disponibile sub o politică de acces liber gratuit (Open Access Licence) descrisă de BOAI, ceea ce implică accesul liber (fără nici o taxă) și nelimitat, pentru toată lumea, la conținutul integral al acestora.
Publicarea manuscriselor este gratuită, toate cheltuielile fiind suportate de către Facultatea de Silvicultură din cadrul Universități „Ștefan cel Mare” din Suceava.
