Evaluarea performanței culegătorilor de produse forestiere nelemnoase din Republica Moldova prin intermediul metodei neparametrice de analiză a frontierei posibilităților de producție (DEA)
DOI:
https://doi.org/10.4316/bf.2021.005Cuvinte cheie:
management, performanță, produse forestiere nelemnoase, analiza anvelopării datelor (DEA), rating.Rezumat
Lucrarea abordează un subiect actual și important a cărui studiere este absolut necesară societății și sectorului de produse forestiere nelemnoase (PFNL). Motivația studiului a fost reliefarea importanței științifice și practice a PFNL pentru comunitățile rurale și pentru întreaga ramură silvică. Alegerea temei de cercetare este justificată de interesul din ce în ce mai ridicat față de PFNL la nivel național și internațional. Scopul cercetării a fost studierea performanței culegătorilor produselor forestiere nelemnoase prin intermediul metodei neparametrice de analiză a frontierei posibilităților de producție (data envelopment analysis DEA). Studiul prezent este o aplicație a metodei DEA menită a diferenția culegătorii PFNL eficienți de cei ineficienți, în vederea creșterii continue a productivității și eficienței muncii. Datele primare au fost obținute în rezultatul anchetării pe un eșantion de 510 persoane din 164 localități, răspândite în cele 16 raioane din R. Moldova. În cadrul anchetei au fost incluse 172 de variabile care au descris activitățile de bază în procesul de culegere a PFNL. Prelucrarea statistică a informației primare în baza de date s-a efectuat cu ajutorul aplicației SPSS (Statistical Package for the Social Sciences), prin metoda componentelor principale, unde au fost incluse unele variabile nominale și numerice. Rezultatele arată că cei mai eficienți culegători de PFNL sunt persoanele care culeg de pe terenurile degradate, gestionate de primărie, cu scopul de a vinde, recoltându-le prin scuturare sau tăiere, procesându-le sub formă uscată, unde există un punct de colectare. Profilul tip al culegătorilor eficienți mai presupune că aceștia merg la cules cu cunoscuții, se deplasează cu mașina până la 10 km și consideră că această activitate contribuie foarte mult la venitul familiei.
Descărcări
Vizualizări
Referințe
Albaum G., 1997. The Likert scale revisted. Market Research Society, 39(2), 1-21. doi.org/10.1177/147078539703900202
Babbie E., 2010. Practica cercetării sociale. Polirim, Iași, 739 p.
Băncilă N., Mihalachi R., 2011. Benchmarkingul – metodă modernă de gestiune a situațiilor de criză. Revista Economica, 2(76):100-104.
Banker R. D., Cooper W. W., Seiford L. M., Thrall R. M., Zhu, J., 2004. Returns to scale in different DEA models. European Journal of Operational Research, 154(2): 345-362. doi:10.1016/S0377-2217(03)00174-7
Belcher B., Schreckenberg K., 2007. Commercialisation of non‐timber forest products: a reality check. Development Policy Review, 25(3): 355-377. doi.org/10.1111/j.1467-7679.2007.00374.x
Boosari M., Limaei M., Amirteimoori A., 2015. Performance evaluation of forest management plans (Case study: Iranian Caspian forests).13(4):373-382.
Bulgaru O., 2018. Aplicații statistice în cercetarea sociologică. Suport de curs. USM, Chișinău, 150 p.
Charnes A., Cooper W., Rhodes E., 1978. Measuring the efficiency of decisions making units. European Journal of Operations Research, 2(6): 429-444. doi.org/10.1016/0377-2217(78)90138-8
Chelcea S., 2001. Cursul: Tehnici de cercetare sociologică. București, 234 p.
Debreu G., 1951. The coefficient of resource utilization. Econometrics, 19(3): 273-292. doi.org/10.2307/1906814
Farrell M., 1957. The measurment of productive efficiency. Journal of Royal Statistical Society, 120(3): 253-290. doi.org/10.2307/2343100
Dragoi M., Duduman G., Marinescu B., 2010. Assessing the efficiency of monitoring the environment quality-case study on preventing illegal cuttings. Journal of Horticulture, Forestry and Biotechnology, 14(2): 71-78.
Drăgoi M., 2004. Asupra eficienței gospodăririi multifuncționale a pădurilor. Analele Universității Ștefan cel Mare, Suceava, 6(2): 81-88.
Giannelloni J., Vernette E., 2001. Etudes de marche. Vuibert, Paris, 664 p.
Golban A., 2015. Sporirea competitivității întreprinderilor agricole din sectorul horticol al Republicii Moldova. Teză de doctor în științe economice. Chișinău, 210 p.
Hof J. et al. 2004. Forest and rangeland ecosystem condition indicators: identifying national areas of opportunity using Data Envelopment Analysis. Forest Science, 50(4): 473-494.
Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 350 din 12-07-2001 pentru aprobarea Strategiei dezvoltării durabile a sectorului forestier din Republica Moldova.
Iachimov C., 2017. Indicatorii cheie de performanță în activitatea întreprinderii. IV-D International Symposium Creativity Technology Marketing, 26-28 octombrie 2017, Universitatea Tehnică a Moldovei, Chișinău, pp. 366-369.
Joro T., Viitala E., 1999. The efficiency of public forestry organizations: a comparison of different weight restriction approaches. Laxenburg, 19 p.
Kao C., Chang P., Hwang S., 1993. Data Envelopment Analysis in measuring the efficiency of forest management. Journal of Environmental Management, 38(1): 73-83. doi.org/10.1006/jema.1993.1030
Kao C., Yang Y., 1992. Reorganization of forest districts via efficiency measurement. European Journal of Operational Research, 58(3): 356-362. doi.org/10.1016/0377-2217(92)90066-I
Kao C., Yang Y., 1991. Measuring the efficiency of forest management. Forest Science, 37(5): 1239-1252. doi.org/10.1093/forestscience/37.5.1239
Koopmans T., 1951. Analysis of production as an efficient combination of activities. In: Activity analysis of production and allocation, John Wiley, New York, pp. 33-97.
Korkmaz M., 2011. Measuring the productive efficiency of forest enterprises in Mediterranean region of Turkey using data envelopment analysis. African Journal of Agricultural Research, 6(19): 4522-4532. doi: 10.5897/ajar11.1002
Limaei S., 2013. Efficiency of Iranian forest industry based on DEA models. 24(4): 759-765. doi.org/10.1007/s11676-013-0371-8
Liță I., 2018. Tehnici de măsurare a eficienței cu aplicații în economie. Teză doctorat. București, 200 p.
Lupăștean D., Drăgoi M., 2006. Aspecte metodologice privind evaluarea eficacității alocării resurselor în lucrările de combaterea a gândacilor de scoarță din arborete afectate de doborâturi de vânt. Analele ICAS, 49(1): 133-140.
Manu B., Kessler I., 2014. Metodologia cercetării în sociologie și psihologie. Metode și tehnici de cercetare. Fundației România de Mâine, București, 163 p.
Margine L. et al., 2015. Testarea matematică a formulelor de calcul al eșantionului reprezentativ. Note de curs. Chișinău, 18 p.
Rhodes E., 1986. An explanatory analysis of variations inperformance among U.S. national parks. Measuring efficiency: an assessment of DEA, 1986(32): 47-71. doi.org/10.1002/ev.1440
Roman M., Suciu C., 2012. Analiza eficienței activității de cercetare dezvoltare prin metoda DEA. Studii și cercetări de calcul economic și cibernetică economică, 46(1): 5-18.
Rotariu T., Iluț P., 2001. Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Polirom, Iași, 215 p.
Salehirad N., Sowlati T., 2007. Dynamic efficiency analysis of primary wood producers in British Columbia. Mathematical and Computer Modelling, 45(1): 1179-1188. doi.org/10.1016/j.mcm.2006.10.003
Silitrari E. și colab., 2010. Biostatistica. CEP USM, Chișinău, 141 p.
Sporcic M. et al., 2009. Measuring efficiency of organizational units in forestry by nonparametric model. Croatian Journal of Forest Engineering, 30(1):1-13.
Tomița P., Danilov I., Stici V., 2020. Evaluarea eficienței economice a gospodăriilor de fermieri în Republica Moldova prin intermediul analizei anvelopării datelor. Analele Institutului Naţional de Cercetări Economice, 1(10): 48-55.
Viitala E., Hanninen H., 1998. Measuring the efficiency of public forestry organizations. Forest Science, 44(2):298-307. doi.org/10.1093/forestscience/44.2.298
Zadmirzaei M., Mohammadi Limaei S., Olsson L., Amirteimoori A., 2016. Measuring the performance and returns to scale of forest management plans using data envelopment analysis approach. Caspian Journal Environmental Sciences, 14(2): 155-164.
Descărcări
Publicat
Cum cităm
Număr
Secțiune
Licență
Copyright (c) 2021 Gheorghe Novac, Laura Bouriaud, Marian Drăgoi, Anatol Racul
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License.
Licența Open Access
Toate articolele și materialele suplimentare publicate în revista BUCOVINA FORESTIERĂ sunt disponibile sub o politică de acces liber gratuit (Open Access Licence) descrisă de BOAI, ceea ce implică accesul liber (fără nici o taxă) și nelimitat, pentru toată lumea, la conținutul integral al acestora.
Publicarea manuscriselor este gratuită, toate cheltuielile fiind suportate de către Facultatea de Silvicultură din cadrul Universități „Ștefan cel Mare” din Suceava.
