Influenţa stadiului de pornire în vegetație a portaltoiului și a nivelului de altoire asupra procentului de prindere în cazul altoirii la molidul argintiu

Autori

  • George Mazăre Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Facultatea de Silvicultură, str. Universității nr. 13, 720229, Suceava, România

Cuvinte cheie:

graft, rootstock, Picea abies, Picea pungens var. argentea, sideveener- grafting, variance analysis

Rezumat

Fără vreo importanță deosebită pentru silvicultura românească, molidul argintiu este o specie ornamentală des întâlnită în parcuri și grădini. Sunt cultivate îndeosebi varietățile glauca  și  argentea. Cea mai mare problemă a acestor varietăți o reprezintă însă obținerea materialului săditor. Metoda generativă de obținere nu este o metodă recomandată deoarece, deși la început varietățile obținute au culoarea caracteristică a soiului, odată cu trecerea timpului culoarea dispare. Deci calea vegetativă rămâne singura cale posibilă pentru a obține cele mai bune exemplare. Metoda de înmulțire utilizată în aceste experimente este altoirea în placaj lateral. Portaltoiul a fost reprezentat de Picea abies, pe care s-a grefat altoi recoltat din varietatea Picea pungens argentea. Factorii experimentului au fost stadiul vegetativ al portaltoiului și nivelul de altoire. În ceea ce privește primul factor, am avut două graduări, altoirea făcându-se pe portaltoi mai puțin activi și portaltoi activi din punct de vedere al pornirii în vegetație. În ceea ce privește nivelul altoirii, grefa a fost făcută la prima creștere, la a doua și la a treia creștere. Comportamentul exemplarelor altoite a fost urmat pe tot parcursul sezonului de vegetație, cu îngrijirea exemplarelor altoite în tot acest timp, dar inventarul final al grefelor supraviețuitoare a fost realizat la sfârșitul sezonului de creștere. Pentru a interpreta rezultatele privind eficiența altoirii, exprimate prin numărul de altoi prinși, datele obținute din măsurători au fost prelucrate statistic prin metoda analizei varianței, utilizându-se testul Duncan. 

Descărcări

Datele despre descărcarea articolului nu sunt încă disponibile.

Referințe

Ardelean M., Sestraş R., Cordea M., 2002. Tehnică experimentală horticolă. Ed. Academic-Pres, Cluj Napoca.

Cristescu V., Stelian R., Chiriţă Tr., Grigore R., 1975. Tehnologii moderne de producere a materialului săditor dendrologic (II). Horticultura (2): 41-43.

Drăghia L., 2000. Producerea materialului săditor dendrologic. Editura „ Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi, 212 p

Dumitriu-Tătăranu I., 1960. Arbori şi arbuşti forestieri ornamentali cultivaţi în R.P.R. Ed. Agrosilvică, Bucureşti, 810 p.

Enescu V., 1975. Ameliorarea principalelor specii forestiere. Ed. Ceres, Bucureşti, 314 p.

Enescu V., 1994. Înmulţirea vegetativă a arborilor forestieri. Ed.Ceres, Bucureşti, 336 p.

Florescu Gh., 1999. Împăduriri - pepiniere forestiere. Reprografi a Universităţii Transilvania din Braşov, 151 p.

Georgescu C.C., Moldovan I., 1935. Consideraţiuni asupra culturii răşinoaselor în parcul dendrologic Dofteana. Anale (2): 79-115.

Hill L., 1989. Christmas trees: growing and selling trees, wreaths and greens. Storey Publishing, LLC, 152 p.

Iliescu A. F., 2002. Cultura arborilor şi arbuştilor ornamentali. Ed. Ceres, Bucureşti, 423 p.

Luban E., 1959. Înmulţirea coniferelor pe cale vegetativă. Grădina, via şi livada (8): 48-50.

Mateescu R., 2002. Arbori şi arbuşti ornamentali. Ed. M.A.S.T., Bucureşti, 218 p.

Mazăre G., 2008. Researches conducted in order to obtain Picea pungens var. Argentea by grafting. Buletinul USAMV-CN (65): 402-406.

Mazăre G., 2010. Cercetări privind îmbunătăţirea tehnologiilor de producere a materialului săditor la speciile genului Picea şi diversifi carea valorifi cării acestuia. Teză de doctorat. Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj Napoca, 226 p.

Mazăre G., Dumitraş A., Zaharia D., Holonec L., 2010. The care in the fi rst years of life of blue spruce obtained by grafting. Buletinul USAMV-CN (67): 524.

Mohan Gh., 1995. Arbori şi arbuşti. Ed. Vasile Goldiş, Iaşi, 384 p.

Posedaru A., 2005. Studii şi cercetări cu privire la metodele eficiente de înmulţire a varietăţilor ornamentale ale genurilor Abies, Picea şi Chamaecyparis. Teză de doctorat. Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Timişoara.

Rubţov Şt., 1958. Cultura speciilor lemnoase în pepiniere (forestiere şi decorative), Editura Agro-Silvică de Stat, Bucureşti, 448 p.

Stănică Fl., Dumitraşcu M., Davidescu V., Madjar R.,

Peticilă A., 2002. Înmulţirea plantelor horticole lemnoase. Ed. Ceres, Bucureşti, 431 p.

Şofletea N., 2001. Dendrologie,Vol. II. Ed. Pentru Viaţă, Braşov, 300 p.

Descărcări

Publicat

2014-04-07

Cum cităm

Mazăre, G. (2014). Influenţa stadiului de pornire în vegetație a portaltoiului și a nivelului de altoire asupra procentului de prindere în cazul altoirii la molidul argintiu. Bucovina Forestieră, 14(1), 20-28. Preluat în din https://bucovina-forestiera.ro/index.php/bf/article/view/231

Număr

Secțiune

Articole de cercetare