Un arboret cu duglas verde (Pseudotsuga menziesii (Mirbel) Franco) și molid de Sitka (Picea sitchensis (Bong.) Carr.) din Ocolul silvic Obștea Săliște (Vâlcea)
DOI:
https://doi.org/10.4316/bf.2021.006Cuvinte cheie:
duglas verde, molid de Sitka, caracteristici biometrice, corelațiiRezumat
Articolul prezintă rezultatele unui exercițiu de inventariere pe scară mică, realizat într-un arboret (u.a. 34B, U.P. I Săliște, Ocolul silvic Obștea Săliște) care include duglas verde (DF) și molid de Sitka (MOS, specie exotică utilizată foarte rar în România), instalat prin plantare (1,5 x 1,5 m) în anul 1962 în completarea regenerării naturale a fagului. La 60 de ani, duglasul se comportă mai bine decât molidul de Sitka în sens biometric, iar cele mai relevante caracteristici ale celor două specii sunt după cum urmează:
- diametrul de bază maxim: 67,1 cm (DU) și 37,7 cm (MOS);
- diametrul mediu al suprafeței de bază dg: 41,81 cm (DU) și 27,43 cm (MOS);
- înălțimea maximă: 39,5 m (DU) și 30,5 m (MOS);
- înălțimea corespunzătoare lui dg: 32,00 m (DU) și 24,95 m (MOS);
- indicele de zveltețe mediu: 84 (DU) și 90 (MOS);
- diametrul mediu al coroanei: 462 cm (DU) și 361 cm (MOS);
- ambele specii prezintă un elagaj natural imperfect, ca și în alte culturi instalate în întreaga Europă.
Duglasul verde s-a adaptat la condițiile locale ca și în alte părți din România, unde se întâlnește pe cca 12.700 ha, și prezintă un potențial ridicat de producție de lemn. Molidul de Sitka a fost capabil să supraviețuiască în condiții locale dificile (spre exemplu, altitudine mare, climat temperat-continental, foarte diferit de cel oceanic din arealul natural și de pe coastele nordice și vestice ale Europei), fără a produce la fel de mult lemn ca în alte țări europene gen Marea Britanie și Irlanda.
Descărcări
Vizualizări
Referințe
Anonymous 2014. Amenajamentul fondului forestier proprietate privată aparținând Obștei Săliște. U.P. I Săliște, jud. Vâlcea. S.C. Tera Silva Proiect S.R.L., București, 124 p.
Boudru M., 1989. Forêt et sylviculture: sylviculture appliquée. Les presses agronomiques de Gembloux, Gembloux, 248 p.
Brus R., Pötzelsberger E., Lapin K., Brundu G., Orazio C., Straigyte L., Hasenauer H., 2019. Extent, distribution and origin of non-native forest tree species in Europe. Scandinavian Journal of Forest Research, 34(7): 533-544.
Drăcea M., 1923. Speciile exotice și naturalizarea lor în țara noastră. Revista pădurilor, 3: 197-212.
Dumitriu-Tătăranu I., 1960. Arbori și arbuști forestieri și ornamentali cultivați în R.P.R. Ministerul Agriculturii, Editura Agro-Silvică, București, 810 p.
Giurgiu V., 1979. Dendrometrie și auxologie forestieră. Editura Ceres, București, 692 p.
Giurgiu V., Decei I., Drăghiciu D., 2004. Metode și tabele dendrometrice. Editura Ceres, București, 575 p.
Harris A.S., 1990. Picea sitchensis (Bong.) Carr. Sitka spruce. În: Burns R.M., Honkala B.H. (coord.tehn.). Silvics of North America. Volume 1, Conifers. Agriculture Handbook 654, Forest Service, United States Department of Agriculture, Washington, DC, pp. 260-267.
Hemery G., Simblet S., 2014. The New Sylva. A discourse of forest & orchard trees for the twenty-first century. Bloomsbury, London-New Delhi-New York-Sydney, 390 p.
Houston Durrant T., Mauri A., de Rigo D., Caudullo G., 2016. Picea sitchensis in Europe: distribution, habitat, usage and threats. În: San-Miguel-Ayanz J., de Rigo D., Caudullo G., Houston Durrant T., Mauri A. (ed.). European Atlas of Forest Tree Species. Publ.Off.EU, Luxembourg, pp. 118-119.
Karlsson B., Wallertz K., Kroon J., Johansson J., 2017. Sweden. În: Hasenauer H., Gazda A., Konnert M., Lapin K., Mohren G.M.J. (Frits), Spiecker H., van Loo M., Pötzelsberger E. Non-native tree species for European forests: experiences, risks and opportunities. COST Action FP1403 NNEXT Country Reports (3rd edition), BOKU, Vienna, pp. 376-381.
Madsen P., 2017. Denmark. În: Hasenauer H., Gazda A., Konnert M., Lapin K., Mohren G.M.J. (Frits), Spiecker H., van Loo M., Pötzelsberger E. Non-native tree species for European forests: experiences, risks and opportunities. COST Action FP1403 NNEXT Country Reports (3rd edition), BOKU, Vienna, pp. 102-115.
Mason B., Perks M.P., 2011. Sitka spruce (Picea sitchensis) forests in Atlantic Europe: changes in forest management and possible consequences for carbon sequestration. Scandinavian Journal of Forest Research, 26:S11: 72-81.
Mason B., Ray D., 2017. United Kingdom. În: Hasenauer H., Gazda A., Konnert M., Lapin K., Mohren G.M.J. (Frits), Spiecker H., van Loo M., Pötzelsberger E. Non-native tree species for European forests: experiences, risks and opportunities. COST Action FP1403 NNEXT Country Reports (3rd edition), BOKU, Vienna, pp. 424-431.
Nicolescu V.N., Femmig J., Filipescu C.N., Ramskogler K., Candrea-Bozga B.Ș., 2014. Duglasul verde (Pseudotsuga menziesii (Mirbel) Franco) în Europa: trecut, prezent și viitor. Revista pădurilor, 5-6: 3-19.
Nygaard P.H., Andreassen K., 2017. Norway. În: Hasenauer H., Gazda A., Konnert M., Lapin K., Mohren G.M.J. (Frits), Spiecker H., van Loo M., Pötzelsberger E. Non-native tree species for European forests: experiences, risks and opportunities. COST Action FP1403 NNEXT Country Reports (3rd edition), BOKU, Vienna, pp. 276-281.
Orazio C., Bastien J.C., 2017. France. În: Hasenauer H., Gazda A., Konnert M., Lapin K., Mohren G.M.J. (Frits), Spiecker H., van Loo M., Pötzelsberger E. Non-native tree species for European forests: experiences, risks and opportunities. COST Action FP1403 NNEXT Country Reports (3rd edition), BOKU, Vienna, pp. 130-139.
Popescu-Popa Gh., 1976. Observații privind cultura molidului de Sitka (Picea sitchensis Carr.) în arboretele din bazinul Lotrului. Revista pădurilor, 3: 158-160.
Power M., 2017. Ireland. În: Hasenauer H., Gazda A., Konnert M., Lapin K., Mohren G.M.J. (Frits), Spiecker H., van Loo M., Pötzelsberger E. Non-native tree species for European forests: experiences, risks and opportunities. COST Action FP1403 NNEXT Country Reports (3rd edition), BOKU, Vienna, pp. 184-187.
Riou-Nivert Ph., 1996. Les résineux. Tome I. Connaissance et reconaissance. Institut pour le développement forestier, Paris, 256 p.
Savill P.S., Evans J., 1986. Plantation silviculture in temperate regions. Clarendon Press, Oxford, 246 p.
Savill P., Evans J., Auclair D., Falck J., 1997. Plantation silviculture in Europe. Oxford University Press, Oxford-New York-Tokyo, 297 p.
Savill P.S., 1991. The silviculture of trees used in British forestry. CAB International, Wallingford, 143 p.
Savill P., 2013. The silviculture of trees used in British forestry. 2nd edition. CABI, Wallingford și Boston, 280 p.
Spiecker H., Lindner M., Schuler J. (ed.), 2019. Douglas-fir - an option for Europe. What science can tell us 9. European Forest Institute, Joensuu, 121 p.
Stănescu V., 1979. Dendrologie. Editura didactică și pedagogică, București, 470 p.
Stănescu V., Șofletea N., Popescu O., 1997. Flora forestieră lemnoasă a României. Editura Ceres, București, 451 p.
Șofletea N., Curtu L., 2007. Dendrologie. Editura Universității „Transilvania”, Brașov, 418 p.
Descărcări
Publicat
Cum cităm
Număr
Secțiune
Licență
Copyright (c) 2021 Valeriu-Norocel Nicolescu
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License.
Licența Open Access
Toate articolele și materialele suplimentare publicate în revista BUCOVINA FORESTIERĂ sunt disponibile sub o politică de acces liber gratuit (Open Access Licence) descrisă de BOAI, ceea ce implică accesul liber (fără nici o taxă) și nelimitat, pentru toată lumea, la conținutul integral al acestora.
Publicarea manuscriselor este gratuită, toate cheltuielile fiind suportate de către Facultatea de Silvicultură din cadrul Universități „Ștefan cel Mare” din Suceava.
