Silvotehnica molidișurilor artificiale, pure și tinere, din România: un exemplu
DOI:
https://doi.org/10.4316/bf.2020.002Cuvinte cheie:
molid, curățire, răritură, silvicultură pe arbori de viitor, creștere în diametruRezumat
Articolul prezintă rezultatele unui proiect la scară redusă de cercetare-demonstrativ privind silvotehnica molidișurilor tinere, realizat într-o plantație pură de 0,4 ha, cu schema de 2 x 1 m (5000 puieți ha-1), instalată în anul 2001. În anul 2009, după aplicarea unui elagaj de acces la toți arborii din plantație, 60 „potențiali” arbori de viitor au fost aleși pe întreaga suprafață a arboretului, pe baza criteriilor vigoare-calitate- distribuție (spațiere), fiind ulterior elagați până la 4-4,5 m înălțime. În același an au fost instalate două suprafețe de probă (SP) de câte 300 m2 și s-a aplicat o curățire combinată și puternică în mod clasic (specifică pentru silvicultura de arboret, în SP1), respectiv dinamic (ca la silvicultura pe arbori de viitor, în SP2). O curățire clasică (consistența medie după intervenție 0,8) s-a aplicat, de asemenea, la nivel de arboret, cu arborii „potențial” de viitor lăsați în stare de creștere liberă (fără competiție) la nivelul coroanei. O răritură combinată, similară intervenției din 2009, s-a aplicat în cele două SP și pe întregul arboret în anul 2013, cu desimea rămasă de 1167 arbori ha-1 (SP2) și 1567 arbori ha-1 (SP1), respectiv cu suprafața de bază rămasă de 20,67 m2 ha-1 (SP2) și 23,47 m2 ha-1 (SP1). În anul 2020, diametrul mediu aritmetic și diametrul mediu al suprafeței de bază în SP2 și la „potențialii” arbori de viitor au atins 20 cm. Dintre acești arbori, peste 50% au cel puțin 20 cm în diametru. Suprafața de bază în SP1 și SP2 este de peste 35 m2 ha-1, astfel încât o nouă răritură se va aplica în anul 2020, pentru a reduce suprafața de bază sub nivelul critic de 30 m2 ha-1. Înălțimea medie a atins 15 m în anul 2020, iar indicele de zveltețe a crescut în mod semnificativ doar în SP1, atingând valoarea de 85. Proiectul de cercetare-demonstrativ a arătat clar posibilitatea de a produce arbori de molid cu diametrul de bază de 20 cm în 20 de ani, utilizând o silvicultură pe arbori de viitor începută devreme, de-a lungul fazei de prăjiniș.
Descărcări
Vizualizări
Referințe
AFNOR, 1999. Classement qualititif des bois ronds résineux. Partie 1: Épicéas et sapins. Association Française de Normalisation, Paris, 7 p.
Anonymous, 2000a. Norme tehnice privind compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerare a pădurilor şi de împădurire a terenurilor degradate 1. Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, Bucureşti, 272 p.
Anonymous, 2000b. Norme tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor 2. Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, Bucureşti, 164 p.
Anonymous, 2000c. Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor 5. Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, Bucureşti, 163 p.
Anonymous, 2009. Norway spruce (Picea abies (L.) Karst). National Development Plan, Department of the Marine and Natural Resources, Forest Service, Ireland, sheet 9, 2 p.
Abetz P., 1993. L'arbre d'avenir et son traitement sylvicole en Allemagne. Revue Forestière Française, XLV (5): 551-560. https://doi.org/10.4267/2042/26455
Allegrini Ch., 2010. Choisir les arbres d'avenir. Forêts de France, no. 531, mars: 33-34.
Baar F., Snoeck B., Balleux P., Claessens H., 2004. La sylviculture d'arbres "objectif" ou arbres de place. Forêt Wallonne, no. 68, janvier-février: 2-8.
Barbu I., 1982. Cercetări privind influenţa factorilor din sol şi a altor factori staţionali asupra rupturilor şi doborâturilor produse de zăpadă în pădurile din Bucovina. Rezumatul tezei de doctorat. Universitatea din Braşov, 30 p.
Barbu I., Curcă M., Barbu C., Ichim V., 2016. Adaptarea pădurilor României la schimbările climatice. Editura Silvică, Voluntari, 380 p.
Bary-Lenger A., Evrard R., Gathy P., 1988. La forêt. Ecologie-gestion-economie-conservation. Troisième edition. Editions du Perron, Liège, 619 p.
Bary-Lenger A., Pierson J., Poncelet J., 1999. Transformation, utilisation et industries du bois en Europe. Editions du Perron, Liège, 557 p.
Bastien Y., 1997. Sylviculture des essences résineuses. Ecole Nationale du Génie Rural, des Eaux et des Forêts, Centre de Nancy, 22 p.
Bastien Y., 2000. Sylviculture des essences résineuses. Ecole Nationale du Génie Rural, des Eaux et des Forêts, Centre de Nancy, 22 p.
Bastien Y., 2001. Arbres-objectif. Élagage artificiel. Ecole Nationale du Génie Rural, des Eaux et des Forêts, Centre de Nancy, 17 p.
Baylot J., Vautherin O., 1991. Classement des bois ronds résineux. CTBA, Paris, 94 p.
Becquey J., Riou-Nivert Ph., 1987. L'existance de "zones de stabilité" des peuplements. Conséquences sur la gestion. Revue Forestière Française, no. spécial "Les chablis": 323-334. https://doi.org/10.4267/2042/25804
Beldeanu E., 1999 Produse forestiere și studiul lemnului I. Editura Universității Transilvania, Brașov, 362 p.
Beldeanu EC., 2008. Produse forestiere. Editura Universității Transilvania din Brașov, Brașov, 331 p.
Borel W., 1929. Guide pour l'application du contrôle aux futaies jardinées. Imprimerie Jacques et Demontrond, Besançon, 104 p.
Caudullo G., Tinner W., de Rigo D., 2016. Picea abies in Europe: distribution, habitat, usage and threats. În: San-Miguel-Ayanz J., de Rigo D., Caudullo G., Houston Durrant T., Mauri A. (ed.). European Atlas of Forest Tree Species. Publication Office of the European Union, Luxembourg, pp. 114-116.
Changsheng L., Jianfeng S., Yongfang X., Colin F., Houllier F., 1998. Crown morphology of Norway spruce from usual tree measurements. Journal of Forestry Research 9 (1): 8-12. https://doi.org/10.1007/BF02856445
Cochet P., 1971. Étude et culture de la forêt. 3-ème édition. Ecole Nationale du Génie Rural, des Eaux et des Forêts, Nancy, 235 p.
Drăcea M., 1923. Silvicultură (note de curs). Școala Politehnică, București, 1024 p.
Duduman M.L., Lupaștean D., 2019. Conferința internațională "Semnificația schimbărilor actuale de mediu asupra dăunătorilor și patogenilor din ecosistemele forestiere", Suceava, 16-20 septembrie 2019. Bucovina forestieră, 19(2): 205-214. https://doi.org/10.4316/bf.2019.026
Dumitriu-Tătăranu I., Ghelmeziu I., Florescu I.I., Milea I., Moș V., Tocan M., 1983. Estimarea calității lemnului prin metoda carotelor de sondaj. Editura Tehnică, București, 348 p.
Faure G., Pătrăucean A., Nicolescu V.N., 2015. Un exemple de la sylviculture de l'Epicea commun entre deux extrêmes. Revista pădurilor, nr. 5-6: 5-22.
Giurgiu V., 1967. Studiul creșterilor la arborete (Auxometrie cu elemente de auxologie). Editura Agro-Silvică, București, 322 p.
Giurgiu V., 1979. Dendrometrie și auxologie forestieră. Editura Ceres, București, 692 p.
Giurgiu V., Drăghiciu D., 2004. Modele matematico-auxologice și tabele de producție pentru arborete. Editura Ceres, București, 607 p.
Haralamb At., 1967. Cultura speciilor forestiere. Ediția a III-a. Editura Agro-Silvică, București, 755 p.
Hart C., 1994. Plantation forestry for the agent and surveyor. Alan Sutton, Stroud, 658 p.
Hébert J., Herman M., Jourez B., 2002. Sylviculture et qualité du bois de l'épicéa en région vallonne. asbl Forêt Vallonne, 157 p.
Horodnic S.A.., 1999. Cercetări privind structura arboretelor echiene de molid în raport cu densitatea lemnului. Rezumatul tezei de doctorat. Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava
Katrevičs J., Džeriņa B., Neimane U., Desaine I., Bigača Z., Jansons A., 2018. Production and profitability of low density Norway spruce (Picea abies (l.) Karst.) plantation at 50 years of age: case study from eastern Latvia. Agronomy Research 1: 113-121.
Krajnc L., Farrelly N., Harte AM., 2019. The effect of thinning on mechanical properties of Douglas fir, Norway spruce, and Sitka spruce. Annals of Forest Science, 76(3): 1-12. https://doi.org/10.1007/s13595-018-0787-6
Kramer H., 1980. Tending and stability of Norway spruce stands. În: Klimo, E (ed.). Stability of spruce forest ecosystems, International symposium, Faculty of Forestry, Brno, pp. 121-133.
Läänelaid A., Helama S., Bijak S., 2016. Assessments of diameter growth and optimal rotation length for even-aged spruce sites in Estonia. Baltic Forestry 2: 212-221.
Legay M., Mortier F., 2006. La forêt face au changement climatique. Adapter la gestion forestière. Les dossiers forestiers no. 16, juin, Office National des Forêts, INRA, Paris, 39 p.
Marcu Gh., 1974. Stadiul cunoștințelor. În: Marcu Gh. (resp.coord.). Cercetări privind extinderea culturii molidului în R.S. România, Editura Ceres, București, pp. 15-42.
Marcu Gh., Ursulescu A., Ghelmeziu N., Rădulescu S., 1974. Caracteristicile fizico-mecanice ale lemnului, greutatea uscată și randamentul în celuloză al culturilor de molid în afara arealului în diferite tipuri fundamentale de păduri. În: Marcu Gh.(resp.coord.). Cercetări privind extinderea culturii molidului în R.S. România, Editura Ceres, București, pp. 351-378.
Mäkinen H., Hein S., 2006. Effect of wide spacing on increment and branch properties of young Norway spruce. European Journal of Forest Research, Vol. 125 (3): 239-248. https://doi.org/10.1007/s10342-006-0115-9
Orlić S., 1989. Rezultati o visinskom i debljinskom rastu obične smreke (P. abies Karst) u pokusima različitih razmaka sadnje na području Slavonije (The results of height and diameter growth of Norway spruce (P. abies Karst) in the experiments with different spacing of planting in Slavonia). Šumarski List, vol. 113 (1-2): 17-25 (rezumat în limba engleză).
Pain O., 1996. Sylviculture de l'Épicéa commun. ONF, Paris, Bulletin technique, 31: 43-51.
Pardé J., 1984. Production et sylviculture de L'Epicéa commun en plantations. Revue Forestière Française, XXXVI(4): 259-267. https://doi.org/10.4267/2042/21736
Pătrăucean A., Nicolescu V.N., 2011. Early silviculture of Norway spruce (Picea abies Karst.) between economics and stability: a case-study. Spanish Journal of Rural Development, II (2): 23-31. https://doi.org/10.5261/2011.GEN2.02
Pătrăucean A., 2012. "Stand silviculture" versus "crop tree silviculture" in young Norway spruce (Picea abies Karst.) stands: A case-study. Revista pădurilor, 127 (1): 43-50.
Perin J., 2016 Nouvelles normes sylvicoles pour les peuplements purs équiennes d'épicéa. Gembloux Agro-Bio Tech, Université de Liège, Service public de Wallonie, DGO3, 12 p.
Perrin H., 1954. Sylviculture. Tome II Le traitement des forêts. Ecole Nationale des Eaux et Forêts, Nancy, 411 p.
Petrescu L., Ciumac G h., Mihalache V., 1962. Tehnica tăierilor de îngrijire în arboretele de molid. Editura Agro-Silvică, Bucureşti, 27 p.
Petescu L., Ciumac G h., Stoiculescu C., 1967. Cercetări privind metodele de curăţiri şi rărituri în molidişuri. Centrul de documentare tehnică pentru economia forestieră, Bucureşti, 79 p.
Petrescu L., Haring P., 1977. Periodicitatea şi intensitatea curăţirilor şi răriturilor în molidişuri şi pinete, în funcţie de condiţiile de exploatare și economice. Centrul de material didactic şi propagandă agricolă, Bucureşti, 47 p.
Pollini C., 2006. Manuale per la classificazione visuale qualitativa del legno tondo di abete rosso, abete bianco e larice. Provincia Autonoma di Trento-Servizio Foreste e Fauna, CNR-IVALSA, Trento, 112 p.
Pukall K., 2019. Douglas-fir discourse in Germany. În: Spiecker H., Lindner M., Schuler J. (ed.). Douglas-fir - an option for Europe. What science can tell us 9, European Forest Institute, Joensuu, pp. 111-116.
Riou-Nivert Ph., 1996. Les résineux. Tome I: Connaissance et reconnaisance. Institut pour le développement forestier, Paris, 256 p.
Saniga M., 2007. Struktura lasów przerebowych w wybranych regonach orograficznych Slowacji (Structura arboretelor grădinărite din anumite regiuni orografice ale Slovaciei). Sylwan 10: 54-66 (rezumat în limba engleză)
Savill PS., 1983: Silviculture in windy climates. Forestry Abstracts, vol. 44(8): 473-488.
Savill P., Evans J., Auclair D., Falck J., 1997. Plantation silviculture in Europe. Oxford University Press, Oxford-New York-Tokyo, 297 p.
Scohy J - P. 1989. Peuplements résineux : éclaircie et élagage. Silva Belgica, vol. 96(1), pp. 7-52.
Szymańsky S., 2007. Silviculture of Norway spruce. În: Tjoelker M.G., Boratyński A., Bugała W. (ed.). Biology and Ecology of Norway Spruce, Springer, Dordrecht, pp. 295-307. https://doi.org/10.1007/978-1-4020-4841-8_13
Tissernd A., Pard é J., 1982. Le dispositif expérimental des Heez d'Hargnies (Ardennes) : contribution à la définition d'une sylviculture pour les plantations d'Epicéa commun dans le Nord-Est de la France. Revue Forestière Française, XXXIV (6): 353-379. https://doi.org/10.4267/2042/21617
Van Loo M., Dobrowolska D., 2019. Current situation. În: Spiecker H., Lindner M., Schuler J. (ed.). Douglas-fir - an option for Europe. What science can tell us 9, European Forest Institute, Joensuu, pp. 26-29.
Vlad I., Petrescu L., 1977. Cultura molidului în România. Editura Ceres, Bucureşti, 359 p.
Weinfurter P., 2004. Waldbauhandbuch. Österreichische Bundesforte AG, Pinkersdorf, 110 p.
Wouters Ph. de, Notelaers V., Balleux P., 2000. Sélectionner les arbres d'avenir. Silva Belgica, 107 (1): I-VI.
Zeidler A., Borůvka V., 2018. Wood quality of Douglas-fir from the Czech Republic territory. În: Novák J., Kacálek D., Podrázský V., Šimerda l. (coord.). Applying Douglas-fir in forest management of the Czech Republic. Lesnická Práce, s.r.o., pp. 186-205.
Zeltiņš P., 2017. Modeling growth of genetically improved Norway spruce. MSc thesis. Swedish University of Agricultural Sciences, Southern Swedish Forest Research Centre, Alnarp, 40 p.
Descărcări
Publicat
Cum cităm
Număr
Secțiune
Licență
Copyright (c) 2020 Valeriu-Norocel Nicolescu, Aurica Pătrăucean, Diana-Cristina Şimon, Matei-Nicolae Ciolan, Florentina-Loredana Alexandrescu, Elena Balcanu
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License.
Licența Open Access
Toate articolele și materialele suplimentare publicate în revista BUCOVINA FORESTIERĂ sunt disponibile sub o politică de acces liber gratuit (Open Access Licence) descrisă de BOAI, ceea ce implică accesul liber (fără nici o taxă) și nelimitat, pentru toată lumea, la conținutul integral al acestora.
Publicarea manuscriselor este gratuită, toate cheltuielile fiind suportate de către Facultatea de Silvicultură din cadrul Universități „Ștefan cel Mare” din Suceava.
