Analiza comparativă a modalităților de valorificare a lemnului la nivelul B.E. Tomnatic
DOI:
https://doi.org/10.4316/bf.2021.014Cuvinte cheie:
valorificarea masei lemnoase, eficiența vânzării lemnului, lemn pe picior, lemn fasonatRezumat
Studiul oferă o analiză comparativă a modalităților de valorificare a lemnului din perioada 2018-2019, la nivelul B.E Tomnatic. Comercializarea masei lemnoase provenite din fondul forestier proprietate publică se poate realiza atât ca lemn pe picior, cât și ca lemn fasonat la drum auto. Studiul oferă o imagine asupra modalităților de valorificare a masei lemnoase, prin care se identifică cea mai eficientă modalitate din punct de vedere economic, de valorificare a lemnului, ținând cont de caracteristicile partizilor (tipul de produs, distanța de colectare, volum). Analiza s-a realizat pentru un volum de 49.684 m3, respectiv 120 de partizi. În raport cu modalitatea de valorificare, 65 de partizi (20.623 m3) au fost valorificate prin vânzarea lemnului pe picior, iar 55 de partizi (29,061 m3) prin vânzarea lemnului fasonat la drum auto. Analiza comparativă a celor două modalități de valorificare s-a realizat prin intermediul coeficienților de creștere a prețului. În cazul produselor accidentale I rata de creștere a prețului de vânzare față de prețul APV este mai scăzută în cazul valorificării lemnului fasonat la drum auto (23%) comparativ cu lemnul valorificat pe picior (28%). Rata de creștere a prețului de vânzare față de prețul APV, în cazul produselor secundare și accidentale II, este semnificativ mai mare în cazul valorificării lemnului fasonat la drum auto (76%, respectiv 93%) față de lemnul vândut pe picior (16%, respectiv 11%). În cazul produselor principale nu a fost posibilă o comparație a eficienței celor două modalități de valorificare a lemnului, deoarece aceste produse s-au valorificat preponderent ca lemn pe picior, dar rata de creștere a prețului de vânzare față de prețul de APV a fost de 58%.
Descărcări
Vizualizări
Referințe
Drăgoi M., 2003. Repere metodologice pentru stabilirea sortimentului țel optim. Analele Universității ,,Ștefan Cel Mare” Suceava, Nr.1/2003 pp 33-44.
Nichiforel L., 2011. Cercetări privind fundamentarea preţului lemnului în diferite condiţii de procesare şi comercializare; Teză de doctorat. Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava.
Nichiforel L. și Turcu A., 2015. Evaluarea eficienţei economice a comercializării masei lemnoase prin contracte pe termen lung , cu o aplicaţie la fag. Bucovina Forestieră, 15(1), pp. 7–18.
Popescu N. L., 2008. Aspecte teoretice și metodologice ale sistemului de indicatori de evidență, analiză și previziune în silvicultură și economia forestieră. Anuarul Institutului de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca, Seria HUMANISTICA 7.7 (2008): pp. 281-306.
R Core Team, 2019. A Language and Environment for Statistical Computing. R Foundation for Statistical Computing. Vienna, Austria 497 2019, p https://www.R--project.org.
RNP – Romsilva, 2020. Raport Final privind modul de îndeplinire a Programului de activitate al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, pe anul 2019.
Scriban R., Nichiforel L., Barnoaiea I., 2016. Evoluția arboretelor retrocedate în baza Legii 18/1991 și estimarea rentei economice asociate, în condiții alternative de gestionare. https://doi.org/10.4316/bf.2016.004
Descărcări
Publicat
Cum cităm
Număr
Secțiune
Licență
Copyright (c) 2021 Andrei Popa, Cosmin Cuciurean
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License.
Licența Open Access
Toate articolele și materialele suplimentare publicate în revista BUCOVINA FORESTIERĂ sunt disponibile sub o politică de acces liber gratuit (Open Access Licence) descrisă de BOAI, ceea ce implică accesul liber (fără nici o taxă) și nelimitat, pentru toată lumea, la conținutul integral al acestora.
Publicarea manuscriselor este gratuită, toate cheltuielile fiind suportate de către Facultatea de Silvicultură din cadrul Universități „Ștefan cel Mare” din Suceava.