Contribuții la cunoașterea distribuției și biologiei speciei Retinia resinella (Lepidoptera: Tortricidae) în România
DOI:
https://doi.org/10.4316/bf.2021.013Cuvinte cheie:
Retinia resinella, distribuție, biologie, România, Carpații Orientali, Pinus mugoRezumat
Retinia resinella (Linnaeus, 1758) este o specie demult semnalată în fauna României, dar despre care există puține informații referitoare la răspândirea ei în țara noastră și la biologia ei. Obiectivul lucrării de față este acela de a contribui la o mai bună cunoaștere a situației sub cele două aspecte menționate. Pentru aceasta, s-au efectuat observații și s-au recoltat lujeri de jneapăn (Pinus mugo Turra) cu gale provocate de larvele acestei specii din cinci masive montane situate în Carpații Orientali de unde specia nu fusese semnalată anterior: Călimani, Giumalău, Suhard, Rodnei și Maramureșului, la altitudini de 1680-1790 m. Identificarea moliei s-a făcut după specia gazdă pe care erau galele colectate, după caracteristicile acestora și după aspectul larvelor găsite în galele noi. Totodată s-au stabilit anii în care s-au format lujerii cu gale, respectiv anii în care s-a produs zborul adulților acestei molii. Determinarea anilor s-a făcut după creșterile anuale în lungime ale ramurilor, precum și după numărul de inele anuale ale acestora. Prin investigațiile efectuate s-a evidențiat faptul că specia este prezentă și trăiește pe jneapăn în toate cele cinci masive montane, iar zborul are loc atât în anii pari, cât și în anii impari. Prin urmare, se poate spune că arealul speciei în țara noastră este mult mai larg decât se cunoștea anterior și că este foarte probabil ca specia să fie prezentă și în alte locuri unde cresc pini, în special P. sylvestris L. și P. mugo. Proporția relativ mare a galelor de pe lujerii formați în anii impari sugerează existența la altitudini mari cel puțin a unui segment important din populație care își incheie dezvoltarea abia în trei ani, nu în doi ani, așa cum este acreditat în literatură, și nu este exclus să fie trei cohorte care se dezvoltă după un ciclu de trei ani. Investigații suplimentare sunt necesare pentru a clarifica acest aspect.
Descărcări
Vizualizări
Referințe
Aarvik L.E., 2013. Fauna Europaea: Tortricidae. In: Karsholt O., Nieukerken E.J. van, 2013. Fauna Europaea: Lepidoptera, Moths. Fauna Europaea version 2017.06, https://fauna-eu.org.
Alford D.V., 2012. Pests of Ornamental Trees, Shrubs and Flowers: A Color Handbook. Second edition. Academic Press, San Diego, 480 p. https://doi.org/10.1201/b15136.
Averensky A.I., Chikidov I.I., Ermakova Yu.V., 2010. Insect impact on vegetation. In: Troeva E.I., Isaev A.P., Cherosov M.M., Karpov N.S. (eds.) The Far North: Plant Biodiversity and Ecology of Yakutia, Springer Dordrecht, pp. 297-316. https://doi.org/10.1007/978-90-481-3774-9_5.
Benz G., Zuber M., 1997. Die wichtigsten Forstinsekten der Schweiz und des angrenzenden Auslandes. 2. Auflage. Vdf Hochschulverlag AG an der ETH Zürich. 121 p.
Borcea I., 1912. Zoocecidii din România. Academia Română. Publicațiunile fondului Vasile Adamachi 5(31): 113-241.
Brauns A., 1991. Taschenbuch der Waldinsekten - Grundriss einer terrestrischen Bestandes- und Standort-Entomologie. 4. neubearbeitete Auflage. Gustav Fisher, Stuttgart, 860 p.
Bulmer M.G., 1977. Periodical insects. The American Naturalist 111(982):1099-1117. https://doi.org/10.1086/283240.
von Caradja A., 1899. Zusammenstellung der bisher in Rumänien beobachteten Microlepidopteren. Deutsche Entomologische Zeitschrift "Iris" 12: 171-218.
von Caradja A., 1901. Die Microlepidopteren Rumäniens. Buletinul Societății de Sciințe Bucuresci 10(1-2): 110-168.
Crooke M., 1951. A contribution to the knowledge of the genus Evetria Hbn. (Lepidoptera: Tortricoidea). Forestry 24: 127-143. https://doi.org/10.1093/oxfordjournals.forestry.a063020.
Csóka G., Kovács T., 1999. Xilofág rovarok - Xylophagous insects. Hungarian Forest Research Institute. Erdészeti Turományos Intézet, Agroinform Kiadó, Budapest, 189 p.
Danci O.V., 2008. Conservation and Management of the mountain pine habitat in the Maramureş Mountains Nature Park (Maramureş, Romania). In: Curtean-Bănăduc A., Bănăduc D., Sîrbu I. (eds.), The Maramureş Mountains Nature Park. Transylv. Rev. Syst. Ecol. Res. 5: 31-36.
Dominic J., 1978. Investigations on the occurence of diseases and insect pests of North American trees in the regions of different degrees of air pollution caused by the industry. Final report on investigations covering the period of August 1, 1973 - June 30, 1978. Agricultural University, Institute of Forest and Wood Protection, Warszawa, 91 p. + anexe.
Eidmann H., 1961. Über die Entwicklung von Evetria resinella L. Entomologisk Tidskrift 82: 60-63.
Escherich K., 1931. Die Forstinsekten Mitteleuropas - Ein Lehr- und Handbuch. Dritter Band. Spezieller Teil. Zweite Abteilung. Paul Parey, Berlin, 825 p.
Farjon, A. 2017. A handbook of the world's conifers. Second, revised edition. Brill, Leiden-Boston, 1153 p.
Forster B., 2009. Föhrenharzgallenwickler - Retinia resinella, syn. Petrova resinella, Evetria resinella. https://www.wsl.ch/forest/wus/diag/show_singlerecord.php?TEXTID=122.
Gärtner H., Schweingruber F.H., 2013. Microscopic preparation techniques for plant stem analysis. Verlag Dr. Kessel, Remagen-Oberwinter, 78 p.
Ghiuță M., 1942. Contribuțiuni la studiul și răspândirea cecidiilor în România. V. Cecidii din Munții Făgărașului și regiunile nordice apropiate. Buletinul Grădinii Botanice și al Muzeului Botanic de la Universitatea din Cluj la Timișoara 22(1-4): 191-201.
Ghiuță M., 1972. Contribuțiuni la studiul și răspândirea zoocecidiilor în județul Bacău. Muzeul de Științele Naturii Bacău, Studii și Comunicări, pp. 57-80.
Hancock E.F., Bland K.P., Razowski J., 2014. The moths and butterflies of Great Britain and Ireland, Volume 5, Part 2 Tortricidae: Olethreutinae. Brill, Leiden, 377 p.
Heliövaara K., 1986. Occurrence of Petrova resinella (Lepidoptera, Tortricidae) in a gradient of industrial air pollutants. Silva Fennica 20(2): 83-90. https://doi.org/10.14214/sf.a15443.
Heliövaara K., Väisänen R., 1988. Periodicity of Retinia resinella in Northern Europe (Lepidoptera: Tortricidae). Entomologia Generalis 14(1): 37-45. https://doi.org/10.1127/entom.gen/14/1988/37.
Heliövaara K., Väisänen R., Simon, C., 1994. Evolutionary ecology of periodical insects. Tree 9(12): 475-480. https://doi.org/10.1016/0169-5347(94)90312-3.
Herrero A., Zamora R., Castro J., Hódar J.A., 2012. Limits of pine forest distribution at the treeline: herbivory matters. Plant Ecology 213(3): 459-469. https://doi.org/10.1007/s11258-011-9993-0.
Ionescu M.A., 1946. Cercetări morfologice și biologice asupra microlepidopterului Evetria resinella L. în pădurile de Pinus pumilio Haenke de pe Muntii Bucegi. Notationes Biologicae 4(1-3): 301-321 p. + 5 pl.
Kangas E., 1931. Siikakankaan mäntytaimistojen tuhoista. Silva Fennica 17: 3-107 + 7 pls. https://doi.org/10.14214/sf.a8999.
Kobachidze D.N., Muchaschawria A.L., Ssupataschwili S.M., 1967. Materialien über die schädlichen Insekten von Pinus pithiusa Stev. in Pitzunda (Georgische Sozialistische Sowjetrepublik). Anzeiger für Schädlingskunde 40, 182-184. https://doi.org/10.1007/BF02150935.
Köhler G. (Ed.), 2015. Müller/Bährmann Bestimmung wirbelloser Tiere Bildtafeln für zoologische Bestimmungsübungen und Exkursionen. 7., überarbeitete und ergänzte Auflage. Springer Spektrum, Berlin, 396 p. https://doi.org/10.1007/978-3-642-55395-0.
Kollár J., 2011. Gall-inducing arthropods associated with ornamental woody plants in a city park of Nitra (SW Slovakia). Acta entomologica serbica, 2011, 16(1/2): 115-126.
Kuznetsov, V. I., 2001. Tortricoidea. In: Ler P.A. (ed.), Key to the insects of Russian Far East. Vol. V. Trichoptera and Lepidoptera. Pt. 3. Dal'nauka, Vladivostok, 621 p.
Liu Y.Q., Li G.W., 2002. Lepidoptera, Tortricidae. Fauna Sinica, Insecta. Vol. 27. Science Press, Beijing, 463 pp.
Lohrer T., 2013. ARBOFUX - Diagnosedatenbank für Gehölze. https://www.arbofux.de/ kiefernharzgallenwickler.html.
Mani M.S., 1964. Ecology of plant galls. Springer Science+Business Media, Dordrecht, 434 p. https://doi.org/10.1007/978-94-017-6230-4.
Meijerman L., Ulenberg S.A., 2000. Arthropods of Economic Importance: Eurasian Tortricidae. ETI /ZMA . https://eurasian-tortricidae.linnaeus.naturalis.nl/linnaeus_ng/app/views/species/nsr_taxon.php?id=115702&epi=164
Micu D.M., Dumitrescu A., Cheval S., Birsan M.-V., 2015. Climate of the Romanian Carpathians - Variability and trends. Springer, New York, 213 p. https://doi.org/10.1007/978-3-319-02886-6.
Micu D.M., Dumitrescu A., Cheval S., Nita I.-A., Birsan M.-V., 2021. Temperature changes and elevation-warming relationships in the Carpathian Mountains. International Journal of Climatology 41: 2154-2172. https://doi.org/10.1002/joc.6952.
Muñoz Lopez C., Perez Fortea V., Cobos Suárez P., Hernández Alonso R., Sánchez Peña G., 2011. Sanidad forestal. Guía en imágenes de plagas, enfermedades y otros agentes presentes en los bosques. 3.a edición corregida. Ediciones Mundi-Prensa, Madrid, 575 p.
Nüsslin O., Rhumbler L., 1922. Forstinsektenkunde. Paul Parey, Berlin, 568 p.
Olenici N., 1990. Contribuții la cunoașterea dăunătorilor fructificației laricelui european (Larix decidua Mill.) în România. Revista Pădurilor 105(3-4): 160-165.
Olenici N., Olenici V., 2000. Impactul insectelor dăunătoare fructificației laricelui asupra producției de semințe. Revista Pădurilor 115(6): 21-24.
Olenici N., Căpușe I., Olenici V., Oprean I., Mihalciuc V., 2007. Non-target lepidopteran species in pheroone traps baited with attractants for several tortricid moths. Analale ICAS 50: 185-201.
Popescu-Gorj A., 1995. Lepidopterans from the surroundings of the town Sinaia and from Bucegi Mountains (Romania). Trav. Mus. Hist. Nat. «Grigore Antipa» 35: 161-220.
Rákosy L., Goia M., Kovacs Z., 2003. Catalogul Lepidopterelor României / Verzeichnis der Schmetterlinge Rumäniens. Socetatea Lepidoptgerologică Română, Cluj-Napoca. 447 p.
Schröder D., 1966. Zur Kenntnis der Systernatik und Ökologie der ,,Evetria"-Arten (Lepid.-Tortricidae). I. Teil. Zeitschrift für angewandte Entomologie 57(1-4): 333-429. https://doi.org/10.1111/j.1439-0418.1966.tb03833.x.
Schröder D., 1978. Eucosmini (part.) und Olethreutini. In Schwenke W. (Ed.): Die Forstschädlinge Europas, Band 3. - Schmetterlinge. Paul Parey, Hamburg und Berlin, pp. 109-134.
Šedivý J., 1965. Neue und interessante Ichneumoniden aus Rumänien. Acta faunistica entomologica Musei Nationalis Pragae 10(94): 163-176.
Stănescu V., 1979. Dendrologie. Editura Didactică și Pedagogică, București, 470 p.
Suire J., 1951. Contribution à la mise en valeur de la Costière du Gard (étude du milieu): microlépidoptères des plantes caractérisant les zones naturelles de la costière. Mémoires de la Société d'Études des Sciences naturelles de Nimes 8: 1-150.
Toshova T.B., Zlatkov B., Subchev M., Tóth M., 2017. Monitoring the seasonal flight activity of three tortricid pests in Bulgaria with a single sex pheromone-baited trap. Acta zoololgica bulgarica 69(2): 283-292.
Tveito O.E., Førland E., Heino R., Hanssen-Bauer I., Alexandersson H., Dahlström B., Drebs A., Kern-Hansen C., Jónsson T., Vaarby Laursen E., Westman Y., 2000. Nordic temperature maps. DNMI report. Report no. 09/00 KLIMA. Norwegian Meteorological Institute, Oslo, 54 p.
Zhang A.H., Li H.H., 2005. Catalogue of Eucosmini from China (Lepidoptera: Tortricidae). SHILAP Revista de Lepidopterología 33(131): 265-298.
Väisänen R., Heliövaara K., 1991. Gall density of Retinia resinella (Lepidoptera, Tortricidae) in relation to pine stand development. Scandinavian Journal of Forest Research, 6: 1-4, 539-549, https://doi.org/10.1080/02827589109382690.
Descărcări
Publicat
Cum cităm
Număr
Secțiune
Licență
Copyright (c) 2021 Nicolai Olenici, Anca-Ionela Semeniuc Fecioru
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License.
Licența Open Access
Toate articolele și materialele suplimentare publicate în revista BUCOVINA FORESTIERĂ sunt disponibile sub o politică de acces liber gratuit (Open Access Licence) descrisă de BOAI, ceea ce implică accesul liber (fără nici o taxă) și nelimitat, pentru toată lumea, la conținutul integral al acestora.
Publicarea manuscriselor este gratuită, toate cheltuielile fiind suportate de către Facultatea de Silvicultură din cadrul Universități „Ștefan cel Mare” din Suceava.
