Surprinzătoarea simplitate a tratamentelor adecvate stejăretelor pure și amestecurilor cu stejar
DOI:
https://doi.org/10.4316/bf.2021.018Cuvinte cheie:
stejar pedunculat, tratament silvicultural, tăieri în ochiuri, tăieri succesive, exploatare, regenerare naturală, structura arboretului.Rezumat
În contextul prezent, al silviculturii participative și multifuncționale, regenerarea naturală a stejarului pedunculat (Quercus robur L.), în arborete pure sau amestecate, constituie o problemă majoră a silviculturii europene. În țări ca Franța, Croația, Marea Britanie, unde stejarul pedunculat fructifică relativ frecvent (de la 2-3 ani la 5-6 ani, rareori 8-10 ani), specia se regenerează sub masiv, dominant prin tăieri succesive, cu o perioadă generală de regenerare scurtă (maximum 4-5 ani), caracteristică speciilor de lumină. În România, specia a fost regenerată în trecut tot cu tăieri succesive, considerate însă necorespunzătoare ecologiei stejarului pedunculat prin favorizarea speciilor de amestec, mai rezistente la umbră. În consecință, s-a trecut, mai ales după anul 1948, la regenerarea sa prin tăieri în ochiuri, cu o perioada de regenerare a ochiurilor de 2-4 ani, respectiv de 10-15 ani la nivel de arboret. În condițiile stejăretelor pure sau amestecate, aplicarea tratamentului nu trebuie însă sa urmărească respectarea perfectă a tehnicii teoretice a tratamentului tăierilor în ochiuri, ci trebuie corelată cu instalarea, creșterea și dezvoltarea regenerării naturale, care adesea este neuniformă și neregulată. De aceea, în opinia autorilor, tratamentul recomandat pentru regenerarea stejarului pedunculat ar trebui să fie o combinație între tăierile în ochiuri și cele succesive, care să urmărească și limitarea vătămărilor de exploatare.
Descărcări
Vizualizări
Referințe
Achimescu C., Nițescu C., Popescu V., 1980. Tehnica culturilor silvice. Aplicarea tratamentelor. Editura Ceres, București, 311 p.
Annighöfer P., Beckschäfer P., Vor T., Ammer C., 2015. Regeneration Patterns of European Oak Species (Quercus petraea (Matt.) Liebl., Quercus robur L.) in Dependence of Environment and Neighborhood. PLoS ONE, 10(8): e0134935 (10 pp). https://doi.org/10.1371/journal.pone.0134935.
Anonymous 1949. Partea a II-a. Regenerarea naturală. În: Îndrumări tehnice în Silvicultură, Ministerul Silviculturii, Bucureşti, pp. 73-98.
Anonymous 1951. Definiţia şi modul de aplicare al tăierilor succesive şi progresive. Editura Tehnică, Bucureşti, 16 p.
Anonymous 1966. Instrucţiuni privind aplicarea tratamentelor. Ministerul Economiei Forestiere, Centrul de documentare tehnică pentru economia forestieră, Bucureşti, 38 p.
Anonymous 1986. Norme tehnice pentru alegerea și aplicarea tratamentelor 3. Ministerul Silviculturii, București, 89 p.
Anonymous 1988. Norme tehnice pentru alegerea și aplicarea tratamentelor 3. Ministerul Silviculturii, București, 98 p.
Anonymous 1999. Strategia de dezvoltare durabilă a silviculturii româneşti în perioada 2000-2020. Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, Bucureşti, 46 p.
Anonymous 2000. Norme tehnice privind alegerea și aplicarea tratamentelor 3. Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, București, 78 p.
Badea M., 1968. Criterii de marcare a arborilor. Editura Agrosilvică, Bucureşti, 136 p.
Bary-Lenger A., Nebout J.-P., 1993. Les chênes pédonculé et sessile en France et en Belgique. Editions du Perron, Alleur-Liège, 604 p.
Barbu I., Curcă M., Barbu C., Ichim V., 2016. Adaptarea pădurilor României la schimbările climatice. Editura Silvică, Voluntari, 380 p.
Bastien Y., 1997. Sylviculture des chênes sessile et pédonculé. Ecole Nationale du Génie Rural, des Eaux et des Forêts, Nancy, 20 p.
Boudru M., 1989. Forêt et sylviculture: sylviculture appliquée. Les Presses Agronomiques de Gembloux, Gembloux, 248 p.
Breţcanu N., Vlad I., Rădulescu A., Diaconu A., Oprişiu M., 1953. Silvicultura generală. Editura Agro-Silvică de Stat, Bucureşti, 232 p.
Chiriţă C.D., Popescu M. Şt., 1933. Contribuţii la problema regenerării naturale a gorunului în România. Institutul de Arte Grafice E. Marvan, Bucureşti, 125 p.
Ciobanu P., 1981. Evoluția metodelor de regenerare a pădurilor din România. În: Chiriță C. (red. coord.) Pădurile României. Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, pp. 328-334.
Ciubotaru A., 1998: Exploatarea pădurilor. Editura Lux Libris, Braşov, 351 p.
Ciumac Gh., 1967. Contribuţii la studiul regenerării naturale a gorunetelor, goruneto-stejăretelor şi a şleaurilor de deal. Centrul de documentare tehnică pentru economia forestieră, Bucureşti, 115 p.
Clinciu I., Florescu I., Nicolescu V.N., Daia M., 2021. Silvotehnică și reconstrucție ecologică. Tratamente silviculturale. În: Hera C. (ed.) Istoria științelor agricole și silvice în România. Editura Academiei Române, București, pp. 816-820.
Comisia Europeană 2021. Noua strategie a UE pentru păduri pentru 2030. Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor. Comisia Europeană, Bruxelles, 16.7. 2021, COM(2021) 572 final, 30 p.
Constantinescu N., 1973. Regenerarea arboretelor. Ediţia a II-a. Editura Ceres, Bucureşti, 667 p.
CRPF Aquitaine 1992. Le chêne. Une sylviculture dynamique pour une essence traditionnelle. Centre Régional de la Propriété Forestière d'Aquitaine, Bordeaux, 6 p.
CRPF Aquitaine 2005. Schéma Régional de Gestion Sylvicole. Annexes. Centre Régional de la Propriété Forestière d'Aquitaine, Bordeaux, 63 p.
CRPF Rhône-Alpes 2013. Les chênes pédonculé et sessile, deux essences pouvant produire du bois de très grande qualité. Centre Régional de la Propriété Forestière de Rhône-Alpes, St-Didier-au-Mont-d'Or, 4 p.
Danilescu N.R., 1895. Restabilirea bradului în făgeturile din care tinde să dispară. Revista pădurilor, 4: 101-105 şi 5: 141-146.
Diaci J., Gyoerek N., Gliha J., Nagel T.A., 2008. Response of Quercus robur L. seedlings to north-south asymmetry of light within gaps in floodplain forests of Slovenia. Annals of Forest Science, 65, 105 (8 pp). https://doi.org/10.1051/forest:2007077.
Diaz-Maroto I.J., Vila-Lameiro P., 2014. Pedunculate or common oak (Quercus robur L.) silviculture in natural stands of Galicia (NW Spain): environmental restrictions. Proceedings of the Second International Congress of Silviculture, Florence, November 26th-29th 2014, pp. 282-288. https://doi.org/10.4129/2cis-dm-ped.
Dobrovolný L., 2014. Potential of natural regeneration of Quercus robur L. in floodplain forests in the southern part of the Czech Republic. Journal of Forest Science, 60(12): 534-539. https://doi.org/10.17221/83/2014-JFS.
Dobrowolska D., 2006. Oak natural regeneration and conversion processes in mixed Scots pine stands. Forestry, 5: 503-513.
Doniță N., Chiriță C., Roșu C., 1981. Formațiile forestiere și condițiile lor naturale de viață. În: Chiriță C. (red. coord.) Pădurile României. Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, pp. 154-203. https://doi.org/10.1093/forestry/cpl034.
Doniță N., Purcelean Șt., 1975. Pădurile de şleau din România şi gospodărirea lor. Editura Ceres, București, 185 p.
Drăcea M., 1920-1921. Stejarii în România. În: Curs de Silvicultură. Partea II-a Monografia esențelor din punct de vedere forestier. Editura Mirton, Timișoara, pp. 206-229.
Drăcea M.D., 1942. Curs de Silvicultură. Vol. I. Regime şi tratamente. Editura Politehnicei, Bucureşti, 786 p.
Eaton E., Caudullo G., Oliveira S., de Rigo D., 2016. Quercus robur and Quercur petraea in Europe: distribution, habitat, usage and threats. In: San-Miguel-Ayanz, J., de Rigo, D., Caudullo, G., Houston Durrant, T., Mauri, A. (eds.) European Atlas of Forest Tree Species. Publ. Off. EU, Luxembourg, pp. 160-163.
FAO 2020. Global Forest Resources Assessment 2020. Main Report. FAO, Rome, 164 p.
FAO, UNEP 2020. The State of the World's Forests 2020. Forests, biodiversity and people. FAO, UNEP, Rome, 188 p.
Florescu I.I. 1991. Tratamente silviculturale. Editura Ceres, București, 270 p.
Forest Europe 2020. State of Europe's forests. Ministerial Conference on the Protection of Forests in Europe. FOREST EUROPE, Liaison Unit Bratislava, Zvolen, 392 p.
Forest Research 2021. Forestry Statistics 2021. Chapter 1: Woodland Area & Planting. Forest Research, Edinburgh, 59 p.
Giurgiu V., 1982. Pădurea și viitorul. Editura Ceres, București, 407 p.
Giurgiu V., 1988. Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple. Editura Ceres, Bucureşti, 290 p.
Giurgiu V., 2005. Cu privire la evoluția compoziției pădurilor României din cele mai vechi timpuri până astăzi. În: Giurgiu V. (sub redacția) Compoziții optime pentru pădurile României. Editura Ceres, București, pp. 13-43.
Giurgiu V., Radu St., Popescu Gh., 1995. Regenerarea arboretelor. În: Giurgiu V. (sub redacția) Protejarea şi dezvoltarea durabilă a pădurilor României. Editura Arta Grafică, Bucureşti, pp. 162-183.
Haralamb At., 1967. Cultura speciilor forestiere. Ediția a III-a. Editura Agro-Silvică, București, 755 p.
Hemery G., Simblet S. 2014. The New Sylva. A discourse of forest & orchard trees for the twenty-first century. Bloomsbury, London-New Delhi-New York-Sydney, 390 pp.
IGN 2021. État et évolution des forêts françaises métropolitaines. Indicateurs de gestion durable 2020. Institut National de l'Information Géographique et Forestière, Paris, 306 p.
INS 2007. Anuarul statistic al României 2006. Institutul Național de Statistică, București, 864 p.
INS 2021. Anuarul statistic al României 2020. Institutul Național de Statistică, București, 741 p.
Kerr G., Evans J., 1993: Growing broadleaves for timber. HMSO, London, 95 p.
Kimmins JP, 1997. Forest ecology. A foundation for sustainable management. Prentice Hall, Upper Sadle River, 596 p.
Klepac D 1996. Old pedunculate oak forests and their contribution in the development of Croatia. In: Hrast lužnak (Quercus robur L.) v Hrvatskoj/Pedunculate oak (Quercus robur L.) in Croatia. Vinkovci, Zagreb, pp. 377-383.
Lanier L., 1986. Précis de Sylviculture. Ecole Nationale du Génie Rural, des Eaux et des Forêts, Nancy, 468 p.
Lemaire J., 2010. Le chêne autrement. Produire du chêne de qualité en moins de 100 ans en futaie régulière. Guide technique. CNPF-IDF, Paris, 56 p.
Lemaire J. 2011. Chêne pédonculé. Quercus robur. Forêt-entreprise, no. 201: 9-12.
Lorentz B., Parade A., 1855. Cours élémentaire de culture des bois. 3-ème édition. Madame Huzard, Paris, Grimblot et Veuve Raybois, Nancy, 652 p.
Marin Gh. 2015. Inventarul forestier național în România. Prezentare Power Point pentru Ziua Silvicultorului, Brașov, 12.06. 2015. 21 slide-uri.
Mason W.L., Diaci J., Carvalho J., Valkonen S., 2021. Continuous cover forestry: usage and the knowledge gaps and the challenges to wider adoption. Forestry: An International Journal of Forest Research, 1-12. https://doi.org/10.1093/forestry/cpab038.
Matić S., 1996. Silvicultural treatments in regeneration of pedunculate oak stands. In: Hrast lužnak (Quercus robur L.) v Hrvatskoj/Pedunculate oak (Quercus robur L.) in Croatia. Vinkovci, Zagreb, pp. 426-439.
Matthews J.D., 1989. Silvicultural systems. Clarendon Press, Oxford, 284 p.
Negulescu E.G., 1957. Regime şi tratamente. Litografia Învăţământului, Oraşul Stalin, 215 p.
Negulescu E.G., 1959. Regime şi tratamente. În: Negulescu E.G., Ciumac Gh. Silvicultura. Editura Agro-Silvică de Stat, Bucureşti, pp. 598-773.
Negulescu E.G., 1966. Regime şi tratamente. În: Negulescu E.G., Damian I. Dendrologia, cultura şi protecţia pădurilor. Vol. II. Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, pp. 218-354.
Negulescu E.G., 1973. Regime şi tratamente. În: Negulescu E.G., Stănescu V., Florescu I.I., Tîrziu D. Silvicultura. Fundamente teoretice şi aplicative vol. 2. Editura Ceres, Bucureşti, pp. 165-328.
Negulescu E.G., Săvulescu Al., 1965. Dendrologie. Ediția a II-a. Editura Agro-Silvică, București, 511 p.
Ortmann-Ajkai A., Csicsek G., Lukács M., Horváth F., 2017: Regeneration patterns in a pedunculate oak (Quercus robur L.) strict forest reserve in southern Hungary. Šumarski list, 1-2: 39-46. https://doi.org/10.31298/sl.141.1-2.4.
Pașcovschi S., Leandru V., 1958. Tipuri de pădure din Republica Populară Romînă. Editura Agro-Silvică de Stat, București, 458 p.
Petcuţ M., 1942. Contribuţiuni la studiul regenerărilor naturale a arboretelor pure de stejar pedunculat. În: Analele Institutului de Cercetări şi Experimentaţie Forestieră, seria I, vol. VIII, Bucureşti, pp. 160-177.
Pro Silva 2012. Pro Silva Principles. English-Français-Deutsch. Pro Silva, Truttenhausen, 66 p.
Purcelean Șt., 1981. Metodele de regenerare aplicate în prezent în pădurile din România. În: Chiriță C. (red. coord.) Pădurile României. Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, pp. 334-339.
Purcelean Şt., Ciumac Gh., 1965. Cercetări privind regenerarea naturală a gorunului şi stejarului pedunculat în pădurile de şleau din Podişul Tîrnavelor. Centrul de documentare forestieră, Bucureşti, 65 p.
Rădulescu A., Vlad I., 1955. Regime şi tratamente. În: Manualul Inginerului Forestier 80 - Cultura pădurilor şi Bazele naturalistice, Editura Tehnică, Bucureşti, pp. 471-511.
Rădulescu A.V., 1956. Silvicultura generală. Editura Agro-silvică de stat, Bucureşti, 336 p.
Sardin T., 2008. Chênaies continentales. Office National des Forêts, Paris, 455 p.
Savill P., 2013. The Silviculture of Trees Used in British Forestry. 2nd Edition. CABI, Wallingford and Boston, 280 p. https://doi.org/10.1079/9781780640266.0000.
Stănescu V., 1979. Dendrologie. Editura Didactică și Pedagogică, București, 470 p.
Stănescu V., Şofletea N., Popescu O., 1997. Flora forestieră lemnoasă a României. Editura Ceres, Bucureşti, 451 p.
Șofletea N., Curtu A., 2007. Dendrologie. Editura Universității „Transilvania”, Brașov, 418 p.
Troup R.S., 1928. Silvicultural systems. Clarendon Press, Oxford, 199 p.
Troup R.S., Jones E.W., 1952: Silvicultural systems. 2nd Edition. Clarendon Press, Oxford, 216 p.
Vidaković M., Trinajstić I., Krstinić A., Borzan Ž., Gračan J., 1996: Improvement of pedunculate oak in Croatia. In: Hrast lužnak (Quercus robur L.) v Hrvatskoj/Pedunculate oak (Quercus robur L.) in Croatia. Vinkovci, Zagreb, pp. 409-417.
Vlad I., 1946-1947. Observaţii privitoare la regenerarea stejarului în pădurile de şleau. În: Analele Institutului de Cercetări şi Experimentaţie Forestieră, seria I, vol. 11. În: Ion Vlad Opere alese (sub redacția V. Giurgiu), Regenerarea arboretelor, 2007. Editura Academiei Române, Bucureşti, pp. 94-120.
Vlad I., 1954. Privire asupra specificului şi condiţiilor de aplicare a tratamentelor tăierilor succesive şi progresive. În: Revista pădurilor, 9, din: Ion Vlad Opere alese (sub redacția V. Giurgiu), Regenerarea arboretelor, 2007. Editura Academiei Române, Bucureşti, pp. 129-138.
Vlad I., 1955. Studiul general al arboretelor. În: Manualul Inginerului Forestier 80 - Cultura pădurilor şi Bazele naturalistice, Editura Tehnică, Bucureşti, pp. 461-471.
Vlad I., 1971. Cincizeci de ani de aplicare a unei metode originale de regenerare-substituire în pădurile din România. Revista pădurilor, 4, din: Ion Vlad Opere alese (sub redacția V. Giurgiu), Regenerarea arboretelor, 2007. Editura Academiei Române, Bucureşti, pp. 166-174.
Vlad I., 1981. Tratamentele, sisteme integrate ale ansamblului de lucrări silvotehnice, de exploatare, regenerare, conducere-îngrijire și protecție a pădurilor. În: Chiriță C. (red. coord.) Pădurile României. Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, pp. 344-347.
Vlad I., Petrescu L., 1977. Cultura molidului în România. Editura Ceres, Bucureşti, 359 p.
Vlad I., Chiriţă C., Doniţă N., Petrescu L., 1997: Silvicultură pe baze ecosistemice. Editura Academiei Române, Bucureşti, 292 pp.
von Lüpke B., 1998. Silvicultural methods of oak regeneration with special respect to shade tolerant mixed species. Forest Ecology and Management, 106: 19-26. https://doi.org/10.1016/S0378-1127(97)00235-1.
Descărcări
Publicat
Cum cităm
Număr
Secțiune
Licență
Copyright (c) 2021 Valeriu-Norocel Nicolescu, Mugurel Nicolae Ghinescu, Gheorghe Mihăilescu
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License.
Licența Open Access
Toate articolele și materialele suplimentare publicate în revista BUCOVINA FORESTIERĂ sunt disponibile sub o politică de acces liber gratuit (Open Access Licence) descrisă de BOAI, ceea ce implică accesul liber (fără nici o taxă) și nelimitat, pentru toată lumea, la conținutul integral al acestora.
Publicarea manuscriselor este gratuită, toate cheltuielile fiind suportate de către Facultatea de Silvicultură din cadrul Universități „Ștefan cel Mare” din Suceava.
