Influența poluării industriale din zona Tarnița asupra relației dintre factorii climatici și creșterea radială a arborilor de rășinoase

Autori

  • Cristian Gheorghe Sidor Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, Stațiunea Câmpulung Moldovenesc, 73bis, Calea Bucovinei, 725100 Câmpulung Moldovenesc, Romania
  • Cosmin Cuciurean Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, Stațiunea Câmpulung Moldovenesc, 73bis, Calea Bucovinei, 725100 Câmpulung Moldovenesc, Romania
  • Radu Vlad Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, Stațiunea Câmpulung Moldovenesc, 73bis, Calea Bucovinei, 725100 Câmpulung Moldovenesc, Romania
  • Ionel Popa Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, Stațiunea Câmpulung Moldovenesc, 73bis, Calea Bucovinei, 725100 Câmpulung Moldovenesc, Romania

DOI:

https://doi.org/10.4316/bf.2022.017

Cuvinte cheie:

poluarea aerului, dendroecologie, climatologie, creșterea radială a arborilor

Rezumat

Creșterea radială a arborilor variază de la un sezon de vegetație la altul, datorită variației factorilor de mediu de la un an la altul. Poluarea aerului poate modifica comportamentul normal al creșterii arborilor atât în ceea ce privește dinamica creșterii, cât și răspunsul la schimbările de mediu. Schimbările climatice și poluarea aerului sunt strâns corelate deși de cele mai multe ori impactul poluării asupra creșterii arborilor și relația dintre climat și creșterea radială a arborilor au fost analizate separat. Acest studiu prezintă rezultatele privind influența poluării industriale asupra relației dintre creșterea arborilor și factorii climatici. Au fost studiate două specii de arbori, molid (Picea abies L.) și brad (Abies alba L.), din zona Tarnița, județul Suceava, zonă intens poluată de activitatea minieră și prelucrarea metalelor neferoase. Suprafețele experimentale au fost amplasate la diferite distanțe față de sursa de poluare pentru a putea surprinde arbori afectați în diferite grade de poluarea industrială locală (intens poluat, moderat poluat și nepoluat). Analiza răspunsului arborilor la variația factorilor climatici a scos în evidență faptul că precipitațiile ridicate din anumite luni pot influența pozitiv creșterile arborilor din zonele poluate. Temperaturile ridicate din sezonul de vegetație pot influența negativ arborii de rășinoase, iar răspunsul este mai puternic în cazul arborilor din zonele afectate de poluare. Perioada în care arborii de rășinoase din zona Tarnița, au răspuns diferit în raport cu gradul de afectare al poluării se suprapune perfect cu perioada în care activitatea minieră din acea zonă se desfășura la un nivel foarte ridicat.

Descărcări

Datele despre descărcarea articolului nu sunt încă disponibile.

Vizualizări

Afișarea vizualizărilor va avea loc în curând ...

Referințe

Altman J., Fibich P., Santruckova H., Dolezal J., Stepanek P., Kopacek J. et al., 2017: Environmental factors exert strong control over the climate-growth relationships of Picea abies in Central Europe. Science of the Total Environment, 609:506-516. https://doi.org/10.1016/j.scitotenv.2017.07.134

Ashmore M. R., Bell J. N. B., Brown, I. J. Air pollution and forest ecosystems in the European Community, 1990. CEC Air Pollut. Res. Rep, 29.

Barbu I., 1991. Stabilirea masurilor de prevenire și combatere a fenomenului de uscare a bradului și molidului. Referat științific final. Manuscris ICAS București.

Barbu I., Flocea N. M., 1989. Stabilirea indicilor de calitate la arborii de molid și alții afectați de uscare. Referat științific parțial de colaborare la tema 12.47.b.(D). Manuscris ICAS București.

Bhuyan U., Zang C., Menzel A., 2017: Different responses of multispecies tree ring growth to various drought indices across Europe. Dendrochronologia, 44:1-8. https://doi.org/10.1016/j.dendro.2017.02.002

Bunn A.G., 2008. A dendrochronology program library in R (dplR). Dendrochronologia, 26(2), 115-124. https://doi.org/ 10.1016/j. dendro.2008.01.002.

Bytnerowicz A., Omasa K., Paoletti E., 2007. Integrated effects of air pollution and climate change on forests: A northern hemisphere perspective. Environmental Pollution, 147(3), 438-445. https://doi.org/10.1016/j.envpol.2006.08.028

Cook E., Briffa K., Shiyatov S., Mazepa V., Jones, P. D., 1990. Data analysis. In Methods of dendrochronology (pp. 97-162). Springer, Dordrecht. https://doi.org/10.1007/978-94-015-7879-0_3

Cybis Electronic, 2019. CDendro and CooRecorder V.9.13

Flocea N. M., 2013. Cercetări auxologice în păduri de molid din nordul țării aflate în zone afectate de poluare. Teză de doctorat, Universitatea Ștefan cel Mare Suceava, 165 p.

Fritts H., 1976. Tree rings and climate. Elsevier.

Giurgiu V., 1967. Studiul creşterilor la arborete. Editura Agro-Silvică Bucureşti, 322 p.

Godzik S., Szdzuj J., Staszewski T., Lukasik, W. Air pollution and forest health studies along a south-north transect in Poland, 1998. In In: Bytnerowicz A., Arbaugh M. J., Schilling S. L., coords. Proceedings of the international symposium on air pollution and climate change effects on forest ecosystems. Gen. Tech. Rep. PSW-GTR-166. Albany, CA: US Department of Agriculture, Forest Service, Pacific Southwest Research Station: 259-265 (Vol. 166).

Harris I., Jones P.D., Osborn T.J., Lister D.H., Updated high-resolution grids of monthly climatic observations-the CRU TS3.10 Dataset. Int. J. Climatol. 2014, 34, 623-642. https://doi.org/10.1002/joc.3711

Holmes R.L., 1983. Computer-assisted quality control in tree-ring dating and measurement. Tree Ring Bulletin, 43, 69-75.

Iacoban C., Risca I. M., Roibu C., Ciornea E. T., Necula R., Ilieva D., ... Drochioiu, G., 2019. Tarnita polluted area: accumulation of heavy metals and nutrients from the soil by woody species. Rev Chim Bucharest, 70, 753-758. https://doi.org/10.37358/RC.19.3.7001

Ianculescu M., 2009. Amplasarea de suprafețe de probă permanente în ecosistemele forestiere aflate sub influenta noxelor. Investigarea arboretelor, stabilirea gradelor și zonelor de vătămare. Recoltări de probe de sol, de litieră și de vegetație din arboretele luate în studiu. Raport de activitate al fazei I din cadrul proiectului PN 09460102 - ,,Starea și evoluția unor ecosisteme forestiere aflate sub influența poluării aerului". Manuscris ICAS București, 27 p.

Juknys R., Augustaitis A., Venclovienė J., Kliučius A., Vitas A., Bartkevičius E., & Jurkonis N., 2014. Dynamic response of tree growth to changing environmental pollution. European Journal of Forest Research, 133(4), 713-724. https://doi.org/10.1007/s10342-013-0712-3

Mathias J. M., Thomas R. B., 2018. Disentangling the effects of acidic air pollution, atmospheric CO2, and climate change on recent growth of red spruce trees in the Central Appalachian Mountains. Global change biology, 24(9), 3938-3953. https://doi.org/10.1111/gcb.14273

Mihali C., Oprea G., Michnea A., Jelea S. G., Jelea M., Man C., ... & Grigor, L., 2013. Assessment of heavy metals content and pollution level in soil and plants in Baia Mare area, NW Romania. Carpathian Journal of Earth and Environmental Sciences, 8(2), 143-152.

Mikulenka P., Prokůpková A., Vacek Z., Vacek S., Bulušek D., Simon J., Hájek V., 2020. Effect of climate and air pollution on radial growth of mixed forests: Mill. vs.(L.) Karst. Central European Forestry Journal, 66(1), 23-36. https://doi.org/10.2478/forj-2019-0026

Popa A., Popa I., Horvath A., Balabașciuc, M. 2021. Răspunsul dendroclimatic al molidului din Depresiunea Gheorgheni. Revista de Silvicultură și Cinegetică, 26(49): 26-30.

Popa I. 2003. Analiza comparativă a răspunsului dendroclimatologic al molidului (Picea abies (L.) Karst.) şi bradului (Abies alba Mill.) din nordul Carpaţilor Orientali. Bucovina forestieră, 11(2), 3-14.

Popa I., Barbu, I. 2001. Evaluarea gradului de vătămare a ecosistemelor forestiere din zona Tarnița prin tehnici GIS de analiză spațială. Revista Pădurilor, 6, 8-11.

Putalová T., Vacek Z., Vacek S., Štefančík I., Bulušek D., Král J., 2019. Tree-ring widths as an indicator of air pollution stress and climate conditions in different Norway spruce forest stands in the Krkonoše Mts. Central European Forestry Journal, 65(1), 21-33. https://doi.org/10.2478/forj-2019-0004

R Core Team, 2019. A Language and Environment for Statistical Computing. R Foundation for Statistical Computing. Vienna, Austria.

Sidor C.G., Popa I., Vlad R., Cherubini P., 2015). Different tree-ring responses of Norway spruce to air temperature across an altitudinal gradient in the Eastern Carpathians (Romania). Trees - Structure and Function, 29(4), 985-997. https://doi.org/10.1007/s00468-015-1178-3.

Sidor C. G., Popa, I., 2015. Influenţa parametrilor meteorologici lunari şi periodici asupra creşterii radiale a bradului, pinului silvestru şi laricelui din Banat. Bucovina Forestieră, 15(1), 55-63.

Sidor C. G., Vlad R., Popa I., Semeniuc,A., Apostol E., Badea, O. Impact of Industrial Pollution on Radial Growth of Conifers in a Former Mining Area in the Eastern Carpathians (Northern Romania), 2021. Forests, 12(5), 640. https://doi.org/10.3390/f12050640

Staszewski T., Łukasik W., Kubiesa P., 2012. Contamination of Polish national parks with heavy metals. Environmental monitoring and assessment, 184(7), 4597-4608. https://doi.org/10.1007/s10661-011-2288-z

Takahashi M., Feng Z., Mikhailova T. A., Kalugina O. V., Shergina O. V., Afanasieva L. V., Sase H. (2020). Air pollution monitoring and tree and forest decline in East Asia: A review. Science of the Total Environment, 742, 140288. https://doi.org/10.1016/j.scitotenv.2020.140288

Taylor G. E., Johnson D. W., Andersen, C. P., 1994. Air pollution and forest ecosystems: a regional to global perspective. Ecological Applications, 4(4), 662-689. https://doi.org/10.2307/1941999

Zang C., Biondi, F. 2015. treeclim: an R package for the numerical calibration of proxy‐climate relationships. Ecography, 38(4), 431-436. https://doi.org/10.1111/ecog.01335

Descărcări

Publicat

2022-12-31

Cum cităm

Sidor, C. G., Cuciurean, C., Vlad, R., & Popa, I. (2022). Influența poluării industriale din zona Tarnița asupra relației dintre factorii climatici și creșterea radială a arborilor de rășinoase. Bucovina Forestieră, 22(2), 129-139. https://doi.org/10.4316/bf.2022.017

Număr

Secțiune

Articole de cercetare