Eficacitatea a două insecticide în prevenirea atacului de Xylosandrus germanus (Coleoptera: Curculionidae, Scolytinae), în condiții de teren
DOI:
https://doi.org/10.4316/bf.2023.009Cuvinte cheie:
Xylosandrus germanus, acetamiprid, spinosad, prevenirea atacului, eficacitateRezumat
Xylosandrus germanus (Blandford, 1894) este un potențial dăunător pentru silvicultura, pomicultura și viticultura din România. Ca urmare, este necesară identificarea de soluții tehnice pentru evitarea unor eventuale atacuri. Obiectivul cercetărilor prezentate în lucrare a fost de a testa în condiții de teren eficacitatea a două insecticide care - în condiții de laborator - au dat rezulate promițătoare în prevenirea atacului. Cele două insecticide au fost Mospilan 20 SG (20% acetamiprid) și Laser 240 SC (240 g/l spinosad). În cadrul unui experiment organizat într-un bloc complet randomizat cu cinci variante și 24 repetiții, s-au testat insecticidele menționate în concentrație de 1% cu și fără adăugarea de adjuvant (Silwet Top, concentrație 0,3%). Emulsiile preparate cu produsele fitosanitare s-au aplicat pe suprafața unor segmente subțiri de tulpini de gorun (ST) prin scufundarea acestora în emulsii timp de două minute. Anterior trătării cu insecticide, ST fuseseră ținute timp de 24 ore într-o soluție apoasă de etanol 48%. Experimentul s-a desfășurat în perioada 31.05-24.08.2022, timp în care ST au fost verificate periodic pentru marcarea și înregistrarea intrărilor de insecte. La finalul perioadei, ST au fost transferate la laborator, unde au fost stocate în congelator până la analizarea amănunțită, prin secționare și despicare pentru a observa care era situația galeriilor și a insectelor din acestea.
Pentru evaluarea eficacității tratamentelor s-au luat în considerare: numărul de galerii de X. germanus per segment (GST), numărul de femele de X. germanus cu descendenți per segment (FDST) și numărul de descendenți per segment (DST), iar pentru a vedea dacă tratamentele au avut eventuale efecte subletale s-a analizat numărul de descendenți per femelă și impactul tratamentelor asupra dezvoltării insectelor din ST.
Intensitatea atacului a crescut de-a lungul perioadei de experimentare, mai rapid în primele 16 zile și apoi tot mai lent, ajungând la final la 58,0 galerii/ST (mediana) la ST martor și la 32,0 galerii/ST la ST tratate doar cu acetamiprid, respectiv la 48,5 galerii/ST în cazul tratamentului cu sponosad. Tratamentele care s-au făcut cu amestec de insecticid și adjuvant au avut performațe mai slabe. Ca urmare, eficacitatea tratamentelor a fost cuprinsă între 50,7% (acetamiprid) și 9,3% (spinosad + adjuvant) după primele16 zile, respectiv între 41,5% și 9,4% la aceleași două variante.
În ce privește FDST, valorile mediate au variat între 8,0 (la martor) și 3,0 (la acetamiprid și acetamiprid + adjuvant), dar diferențele dintre variante nu au fost asigurate statistic. Totuși, valoare cea mai mică (50,7%) a proporției femelelor cu descendenți din totalul femelelor găsite în galerii la finalul experimentul a fost la tratamentul cu acetamiprid + adjuvant și valoarea respectivă s-a deosebit statistic de cele de la celelalte variante.
Valorile mediane ale DST au fost cuprinse între 23,0 (la martor) și 9,0 (la acetamiprid + adjuvant), sugerând o reducere consistentă cauzată de tratamente, însă diferențe dintre variante nu au fost asigurate statistic din cauza variabilității foarte mari a valorilor. În cazul numărului de descendeți per femelă mediana a avut aceeași valoare (3,0) la toate variantele, deși distribuțiile au fost diferite ca formă, iar dezvoltarea insectelor pare să fi fost frânată de acțiunea substanțelor cu care au venit în contact femelele.
În condiții de teren, acetamipridul a avut o eficacitate doar cu puțin mai scăzută decât în condiții de laborator, dar spinosadul a avut o eficacitate mult mai redusă, chiar și numai după primele 16 zile. Adjuvantul Silwet Top nu a avut efectul scontat, ci mai degrabă unul contrar, de diminuare a eficacității tratamentelor.
Descărcări
Vizualizări
Referințe
Addinsoft, 2021. XLSTAT - A complete statistical add-in for Microsoft Excel. https://www.xlstat.com/en/
Administrația Națională de Meteorologie (ANM), 2022. Abaterea cantității lunare de precipitații Mai/Iunie/Iulie 2022 față de cantitățile multianuale (1991-2020). https://www.meteoromania.ro/clima/monitorizare-climatica (accesat 3.10.2023)
Agnello A., Breth D., Tee E., Cox K., Warren H.R., 2015. Ambrosia beetle–an emergent apple pest. New York Fruit Quarterly 23: 25–28.
Agnello A.M., Breth D.I., Tee, E.M., Cox K.D., Villani S.M., Ayer K.M., Wallis A.E., Donahue D.J., Combs D.B., Davis A.E., Neal J.A., 2017. Xylosandrus germanus(Coleoptera: Curculionidae: Scolytinae) occurrence, fungal associations, and management trials in New York apple orchards. Journal of Economic Entomology 110: 2149–2164. https://doi.org/10.1093/jee/tox189
Böll S., Hofmann H., Niethammer M., Schwappach P., 2005. Erstes Auftreten des Schwarzen Nutzholzborken¬käfers Xylosandrus germanus an Weinreben in Europa. Nachrichtenblatt des Deutschen Pflanzenschutzdienstes 57: 57-63.
Castrillo L.A., Griggs M.H., Vandenberg J.D., 2012. Brood production by ambrosia beetle Xylosandrus germanus (Coleoptera: Curculionidae) and growth of its fungal symbiont on artificial diet made with sawdust from different tree species. Environ. Entomol. 41: 822–827. https://doi.org/10.1603/EN11251
Cavaletto G., Ranger C.M., Reding M.E., Montecchio L., Rassati D., 2023. Species‑specific effects of ethanol concentration on host colonization by four common species of ambrosia beetles. Journal of Pest Science 96:833–843. https://doi.org/10.1007/s10340-022-01537-w
Dutto M., Ferracini C., Faccoli M., 2018. Gravi infestazioni di Xylosandrus germanus (Blandford, 1894) (Coleoptera: Curculionidae, Scolytinae) in castagneti del Piemonte. Forest@ 15: 112–116. https://doi.org/10.3832/efor2860-015
Frank S.D., Sadof C.S., 2011. Reducing insecticide volume and nontarget effects of ambrosia beetle management in nurseries. Journal of Economic Entomology 104: 1960–1968. doi: 10.1603/ec11124
FSC, 2019a. FSC Lists of highly hazardous pesticides. FSC-POL-30-001a V3-0 EN.pdf https://fsc.org/en/media/5447
Galko J., Dzurenko M., Ranger C.M., Kulfan J., Kula E., Nikolov C., Zúbrik M., Zach P., 2019. Distribution, habitat preference, and management of the invasive ambrosia beetle Xylosandrus germanus (Coleoptera: Curculionidae, Scolytinae) in European forests with an emphasis on the West Carpathians. Forests2019, 10, 10. https://doi.org/10.3390/f10010010
Graf E., Manser P., 2000. Beitrag zum eingeschleppten Schwarzen Nutzholzborkenkäfer Xylosandrus germa¬nus. Biologie und Schadenpotential an im Wald gelager¬tem Rundholz im Vergleich zu Xyloterus lineatus und Hylecoetus dermestoides. Schweizerische Zeitschrift für Forstwesen 151: 271-281.
Gugliuzzo A., Biedermann P.H.W., Carrillo D., Castrillo L.A., Egonyu J.P., Gallego D., Haddi K., Hulcr J., Jactel H., Kajimura H., Kamata N., Meurisse N., You Li Y., Oliver J.B., Ranger C.M., Rassati D., Stelinski L.L., Sutherland R., GarziaG.T., Wright M.G., Biondi A., 2021. Recent advances toward the sustainable management of invasive Xylosandrus ambrosia beetles. Journal of Pest Science 94: 615–637. https://doi.org/10.1007/s10340-021-01382-3
Hauptman T., Pavlin R., Grošelj P., Jurc M., 2019. Distribution and abundance of the alien Xylosandrus germanus and other ambrosia beetles (Coleoptera: Curculionidae, Scolytinae) in different forest stands in central Slovenia. iForest 12: 451-458. https://doi.org/10.3832/ifor3114-012
Heidenreich E., 1964. Ökologische Bedingungen für Primärbefall durch Xylosandrus germanus. Zeitschrift für Angewandte Entomologie 54: 131-140. https://doi.org/10.1111/j.1439-0418.1964.tb02925.x
Knox G.W., Klingeman W.E., Paret M., Fulcher A., 2012. Management of pests, plant diseases and abiotic disorders of Magnolia species in the Southeastern United States: a review. Journal of Environmental Horticulture 30(4): 223–234. https://doi.org/10.24266/0738-2898.30.4.223
Maksymov J. K., 1987. Erstmaliger Massenbefall des schwarzen Nutzholzborkenkäfer Xylosandrus germa¬nus Blandf., in der Schweiz. Schweizerische Zeitschrift für Forstwesen 138(3): 215-227.
Matsumura F., 1982. Degradation of pesticides in the environment by microorganisms and sunlight. In: Matsumura F., Krishna Murti C.R. (eds.), Biodegradation of Pesticides. Plenum Press, New York, pp. 67-87.
Mayers C.G., McNew D.L., Harrington T.C., Roeper R.A., Fraedrich S.W., Biedermann P.H., Castrillo L.A., Reed S.E., 2015. Three genera in the Ceratocystidaceae are the respective symbionts of three independent lineages of ambrosia beetles with large, complex mycangia. Fungal Biol. 119: 1075–1092. doi: 10.1016/j.funbio.2015.08.002
Olenici N., Duduman M.-L., Tomescu R., 2015. Xylosandrus germanus (Coleoptera, Curculionidae, Scolytinae) – un potenţial dăunător al pădurilor, livezilor şi viilor din România. Bucovina Forestieră 15: 207–216.
Olenici, N., 2022. Eficacitatea unor pesticide în prevenirea atacului de Xylosan¬drus germanus (Coleoptera: Curculionidae, Scolytinae), în condiții de laborator. Bucovina Forestieră 22(2): 97-115. doi: 10.4316/bf.2022.015.
Olenici, N., Ciocan, C., 2019. Seasonal dynamics of Xylosandrus germanus (Coleoptera: Curculionidae, Scolytinae) flight and attack in the northern part of the Eastern Carpathians (Romania) ‐ preliminary results. In Duduman, M.-L., Lupaștean, D., Horodnic, S.-A., Palaghianu, C. (eds.): "Recent Changes in Forest Insects and Pathogens Significance" - Meeting of IUFRO WP 7.03.10 Methodology of forest insect and disease survey in Central Europe, 16-20 September 2019, Suceava, Romania. Book of abstract, Editura Universității Ștefan cel Mare, Suceava, p. 79.
Olenici N., Duduman M.-L., Popa I., Isaia G., Paraschiv M., 2022. Geographical distribution of three forest invasive beetle species in Romania. Insects2022, 13, 621. DOI: https://doi.org/10.3390/insects13070621
Oliver J., Mannion C.M., 2001. Ambrosia beetle (Coleop¬tera: Scolytidae) species attacking chestnut and captured in ethanol-baited traps in middle Tennessee. J. Econ. Entomol. 30: 909–918. https://doi.org/10.1603/0046-225X-30.5.909
Petrova M.O., Chermenskaya T.D., Komarova A.S., Chelovechkova V.V., 2021. Influence of meteorological conditions on the residual content of pesticides in plants. IOP Conf. Series: Earth and Environmental Science 937: 042032. doi:10.1088/1755-1315/937/4/042032
Ranger C.M., Biedermann P.H., Phuntumart V., Beligala G.U., Ghosh S., Palmquist D.E., et al., 2018. Symbiont selection via alcohol benefits fungus farming by ambrosia beetles. PNAS. 115, 4447–4452. doi: 10.1073/pnas.1716852115
Ranger C.M., Reding M.E., Schultz P.B., Oliver J.B., Frank S.D., Addesso K.M., Chong J.H., Sampson B., Werle C., Gill S., Krause C., 2016. Biology, ecology and management of nonnative ambrosia beetles (Coleoptera: Curculionidae: Scolytinae) in ornamental plant nurseries. Journal of Integrated Pest Management (2016) 7(1): 9; DOI: https://doi.org/10.1093/jipm/pmw005
Rassati D., Contarini M., Ranger C.M., Cavaletto G., Rossini L., Speranza S., Faccoli M., Marini L. 2020. Fungal pathogen and ethanol affect host selection and colonization success in ambrosia beetles. Agric For Entomol 22:1–9. https:// doi. org/ 10. 1111/ afe. 12351
Reding M.E., Ranger C.M., 2018. Residue age and attack pressure infuence eficacy of insecticide treatments against ambrosia beetles (Coleoptera: Curculionidae). Journal of Economic Entomology 111: 269–276. doi: 10.1093/jee/tox327
Ruzzier E., Prazaru S.C., Faccoli M., Duso C., 2021. Xylosandrus germanus (Blandford, 1894) on grapevines in Italy with a compilation of world Scolytine weevils developing on Vitaceae. Insects2021, 12, 869. https://doi.org/10.3390/insects12100869
Tripathy KP., Mishra A. K., 2023. How unusual is the 2022 European Compound drought and heatwave event? Geophysical Research Letters, 50, e2023GL105453. https://doi.org/10.1029/2023GL105453
Weber B.C., McPherson J.E., 1983. Life history of the ambrosia beetle Xylosandrus germanus (Coleoptera: Scolytidae). Ann. Entomol. Soc. Am. 76: 455–462. https://doi.org/10.1093/aesa/76.3.455
Zach P., Topp W., Kulfan J., Simon M. 2001. Coloniza¬tion of two alien ambrosia beetles (Coleoptera, Scolyti¬dae) on debarked spruce logs. Biologia (Bratislava) 56: 175–181.
Descărcări
Publicat
Cum cităm
Număr
Secțiune
Licență
Copyright (c) 2023 Nicolai Olenici
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License.
Licența Open Access
Toate articolele și materialele suplimentare publicate în revista BUCOVINA FORESTIERĂ sunt disponibile sub o politică de acces liber gratuit (Open Access Licence) descrisă de BOAI, ceea ce implică accesul liber (fără nici o taxă) și nelimitat, pentru toată lumea, la conținutul integral al acestora.
Publicarea manuscriselor este gratuită, toate cheltuielile fiind suportate de către Facultatea de Silvicultură din cadrul Universități „Ștefan cel Mare” din Suceava.
