Rolul serviciilor ecosistemice culturale în managementul sustenabil – studiu de caz în pădurile administrate de ocoale silvice de regim din România
DOI:
https://doi.org/10.4316/bf.2023.012Cuvinte cheie:
servicii forestiere culturale, servicii ecosistemice, management sustenabil, certificare forestierăRezumat
Serviciile ecosistemice culturale oferă o serie de beneficii pentru bunăstarea umană, dar dintr-o perspectivă identitară. Aceste beneficii includ experiențe estetice, cunoștințe și abilități, spiritualitate, implicarea în conservarea naturii, ceea ce înseamnă că, indirect, serviciile culturale asigură conservarea tuturor formelor de viață. Conceptul de servicii culturale ale ecosistemelor a devenit din ce în ce mai important în ultimii ani, deoarece ajută la înțelegerea valorii socio-culturale a pădurilor și la echilibrarea intereselor părților interesate în gestionarea pădurilor. În România, serviciile ecosistemice sunt recunoscute prin funcțiile de protecție și de producție atribuite pădurilor. Din fericire, sistemul forestier românesc integrează numeroase servicii ecosistemice în procesul de elaborare a managementului forestier, prima corelație între categoriile funcționale specifice fiecărui tip de arboret și măsurile silvice propuse. Mai mult decât atât, instrumentele de politică forestieră mixtă pentru serviciile ecosistemice forestiere fac referire la documentele necesare privind armonizarea planificării silvice cu planul de management al ariilor naturale protejate și cu cele complementare oferite de sistemul de certificare FSC. Serviciile ecosistemice culturale se confruntă cu mai multe provocări, una dintre acestea fiind lipsa unor concepte coerente care împiedică evaluarea și integrarea serviciilor ecosistemice forestiere în proiectarea arhitecturii peisajului. Rezultatele analizei arată că pădurile cu rol cultural identificate prin procesul de certificare se referă, în general, la pădurile din apropierea clădirilor culturale și/sau de patrimoniu (cum ar fi bisericile și mănăstirile) sau la pădurile care oferă valori estetice și/sau recreative importante. În mod evident, certificarea managementului forestier contribuie, printr-o abordare metodologică simplă, la identificarea pădurilor cu rol cultural, în special în situațiile în care planurile de management forestier nu le acordă prioritate din cauza limitărilor impuse de criteriile de zonare funcțională. Mai mult de 40% din pădurile culturale analizate au un rol recreativ și ecoturistic, urmate de cele cu valoare spirituală sau religioasă, cu 18% din suprafața totală a pădurilor culturale analizate. Deși prin acest studiu au fost identificate șapte tipuri de servicii ecosistemice culturale, componenta de diversitate culturală este imposibil de diferențiat la nivel național, deoarece diversitatea culturală implică existența populațiilor indigene. În schimb, studiul poate fi extins la o scară mai mare pentru a identifica mai multe păduri cu valoare inspirațională sau estetică, ambele valorificate la nivel de peisaj.
Descărcări
Vizualizări
Referințe
Adhikari S., Baral H., 2018. Governing forest ecosystem services for sustainable environmental governance: A review. Environments, 5(5), p.53. DOI: 10.3390/environments5050053
Barton D.N., Ring I., Rusch G.M., 2017. Policy Mixes: Aligning instruments for biodiversity conservation and ecosystem service provision. Environmental Policy and Governance, 27(5), pp.397-403. DOI: 10.1002/eet.1779
Bode W., 2015. Biosphere and Syntropy: What Has Forestry to Do with? In Food Security and Food Safety for the Twenty-first Century: Proceedings of APSAFE2013 (pp. 273-288). Springer Singapore.
Brauman K.A., Van Der Meulen S., Brils J., 2014. Ecosystem services and river basin management. Risk-informed management of European river basins, pp.265-294.
Brockerhoff E.G., Barbaro L., Castagneyrol B., Forrester D.I., Gardiner B., González-Olabarria J.R., Lyver P.O.B., Meurisse N., Oxbrough A., Taki H., Thompson I.D., 2017. Forest biodiversity, ecosystem functioning and the provision of ecosystem services. Biodiversity and Conservation, 26, pp.3005-3035.
Chan K.M., Satterfield T., Goldstein J., 2012. Rethinking ecosystem services to better address and navigate cultural values. Ecological economics, 74, pp.8-18. DOI: 10.1016/j.ecolecon.2011.11.011
Chiriches T., 2013. A practical method to develop management measures for the High Conservation Value Forests. Case study: Timiş Forest Directorate. JOURNAL of Horticulture, Forestry and Biotechnology, 17(2), pp.321-341.
Coscieme L., 2015. Cultural ecosystem services: The inspirational value of ecosystems in popular music. Ecosystem Services, 16, pp.121-124. DOI: 10.1016/j.ecoser.2015.10.024
Dragoi M., Cîrnu M., 2016. Plata serviciilor ecosistemice: context legal si metode consacrate de evaluare, cu aplicatie la paduri. Bucovina Forestiera, 16(1), p.95. DOI: 10.4316/bf.2016.008
Dłużewska A., 2016. Cultural ecosystem services–framework, theories and practices. Problemy Ekorozwoju, 11(1), pp.101-110.
Fish R., Church A., Winter M., 2016. Conceptualising cultural ecosystem services: A novel framework for research and critical engagement. Ecosystem Services, 21, pp.208-217. DOI: 10.1016/j.ecoser.2016.09.002
Huang L., Cao Y., 2022. Review of the integrated development of ecological and cultural forestry. Sustainability, 14(11), p.6818. DOI: 10.3390/su14116818
Loft L., Lux A., 2010. Ecosystem Services-Eine Einführung [Ecosystem Services-An introduction] MPRA Paper 44258, University Library of Munich, Germany.
Kivuva J., 2021. Role of forest diversification in promoting tourism. A critical literature review. Journal of Hospitality and Tourism, 1(1), pp.19-30. DOI: 10.47672/jht.768
Luque S., Iverson L., 2016. Forest-related ecosystem services. Routledge handbook of ecosystem services, pp.383-393.
Martínez Pastur G., Perera A.H., Peterson U., Iverson L.R., 2018. Ecosystem services from forest landscapes: an overview. Ecosystem services from forest landscapes: broadscale considerations, pp.1-10.
Millennium Ecosystem Assessment, 2005. Ecosystems and Human Well-being: Synthesis. În Island Press (ed), Washington, DC, pp 155.
Nichiforel L., Duduman G., Scriban R.E., Popa B., Barnoaiea I., Drăgoi M., 2021. Forest ecosystem services in Romania: Orchestrating regulatory and voluntary planning documents. Ecosystem services, 49, p.101276. DOI: 10.1016/j.ecoser.2021.101276
Nichiforel L., Hujala T., Lawrence A., Krott M., Stevanov M., Sarvašová Z., Šálka J., Lidestav G., 2020. Organization of public and private forest ownership and tenure FAO and UNECE, 2020. Who Owns Our Forests? Forest Ownership in the ECE Region.
Nowak-Olejnik A., Schirpke U., Tappeiner U., 2022. A systematic review on subjective well-being benefits associated with cultural ecosystem services. Ecosystem Services, 57, p.101467. DOI: 10.1016/j.ecoser.2022.101467
Orenstein D.E., 2021. The cultural ecosystem services of Mediterranean pine forests. Pines and Their Mixed Forest Ecosystems in the Mediterranean Basin, pp.631-655.
Peng Y., Huang W., 2022. Using Blockchain Technology and Sharing Culture to Promote Sustainable Forest Management in Tribal Communities. Journal of Environmental and Public Health, 2022. DOI: 10.1155/2022/1529407
Pukkala T., 2021. Measuring the social performance of forest management. Journal of Forestry Research, 32, pp.1803-1818.
Scriban R.E., Nichiforel L., 2021. Abordarea serviciilor ecosistemice în certificarea forestieră FSC: studiu de caz pentru pădurile cu valoare ridicată de conservare din ocoale silvice de regim. Bucovina Forestieră, 21(1), pp.33-56. DOI: 10.4316/bf.2021.004
Sotirov M., Weiss G., Jump A., Garcia S., Marchetti M., 2017. Natura 2000 and Forests: Assessing the State of Implementation and Effectiveness. În What Science Can Tell Us 7 (ed), European Forest Institute, pp 146.
Velasco-Muñoz J.F., Aznar-Sánchez J.A., Schoenemann M., López-Felices B., 2022. An analysis of the worldwide research on the socio-cultural valuation of forest ecosystem services. Sustainability, 14(4), p.2089. DOI: 10.3390/su14042089
Tabbush P., 2010. Cultural values of trees, woods and forests. Farnham, Surrey, The Research Agency of the Forestry Commission, pp. 64.
Tongqian Z., Zhiyun O., Hua Z., Xiaoke W., Hong M., 2004. Forest ecosystem services and their valuation in China. Journal of natural resources, 19(4), pp.480-491.
Torralba M., Lovrić M., Roux J.L., Budniok M.A., Mulier A.S., Winkel G., Plieninger T., 2020. Examining the relevance of cultural ecosystem services in forest management in Europe. Ecology and society Volume 25 (3) (2020). DOI: 10.5751/ES-11587-250302
Winkel G., Blondet M., Borrass L., Frei T., Geitzenauer M., Gruppe A., Jump A., de Koning J., Sotirov M., Weiss G., 2015. The implementation of Natura 2000 in forests: A trans-and interdisciplinary assessment of challenges and choices. Environmental Science & Policy 52, 23-32. DOI: 10.1016/j.envsci.2015.04.018
Winkel G., Lovrić M., Muys B., Katila P., Lundhede T., Pecurul M., Pettenella D., Pipart N., Plieninger T., Prokofieva I., Parra C., 2022. Governing Europe's forests for multiple ecosystem services: Opportunities, challenges, and policy options. Forest Policy and Economics, 145, p.102849. DOI: 10.1016/j.forpol.2022.102849
Zulperi D., Ibrahim R., Ujat A.H., Zali A.Z.M., Ja’afar Y., Karam D.S., 2022. Forest Pathology in Ecosystem Services. In Tropical Forest Ecosystem Services in Improving Livelihoods For Local Communities, Singapore: Springer Nature Singapore (ed), p. 15-28.
Referințe web
https://search.fsc.org/en/ (accesat la data de 11.12.2023)
Descărcări
Publicat
Cum cităm
Număr
Secțiune
Licență
Copyright (c) 2023 Ramona-Elena Scriban, Marian Drăgoi, Carmen Bădăluță, Laura Bouriaud
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License.
Licența Open Access
Toate articolele și materialele suplimentare publicate în revista BUCOVINA FORESTIERĂ sunt disponibile sub o politică de acces liber gratuit (Open Access Licence) descrisă de BOAI, ceea ce implică accesul liber (fără nici o taxă) și nelimitat, pentru toată lumea, la conținutul integral al acestora.
Publicarea manuscriselor este gratuită, toate cheltuielile fiind suportate de către Facultatea de Silvicultură din cadrul Universități „Ștefan cel Mare” din Suceava.
