Evoluția regenerării naturale de stejar pedunculat într-un șleau de luncă din Ocolul silvic București în contextul aplicării degajărilor prin metode diferite
DOI:
https://doi.org/10.4316/bf.2024.004Cuvinte cheie:
șleau de luncă, tăieri progresive, regenerare naturală, margine fertilă, biomasă supraterană totală, creștere, stejar pedunculatRezumat
Lucrarea prezintă evoluția regenerării naturale instalate prin tăieri progresive într-un arboret de șleau de luncă. Cercetările au urmărit influența poziției în ochiurile de regenerare (marginea fertilă a ochiului; diferențe între zona centrală și cea de margine) precum și influența tipului de lucrare asupra creșterii regenerării naturale de stejar pedunculat din ochiuri. În acest sens, s-au aplicat lucrări de degajări în mod diferențiat: prin tăiere de jos a exemplarelor nedorite și prin frângerea exemplarelor nedorite la 1/3 și respectiv 1/2 din înălțimea stejarilor aleși a fi promovați. Pentru comparație, au fost lăsate și suprafețe neparcurse (martor). Rezultatele arată că marginea fertilă este în partea de sud-vest (dimensiunile puieților și biomasa lor au fost semnificativ mai mari în marginea aici față de marginea de nord-est) confirmând că factorul limitativ este uscăciunea estivală. Pentru toate variabilele măsurate (înălțime, diametru și biomasă totală supraterană), valorile au fost semnificativ mai mari în centrul ochiurilor față de margine. Așadar, în ciuda răririi arboretului între ochiuri, competiția cu arboretul matur pare să joace încă un rol important. Aplicarea diferențiată a lucrărilor, nu produce diferențe semnificative în zona centrală, deși apare o tendință ca tăierea de jos să conducă la arbori cu biomasă superioară față de celelalte două cazuri. La margine, unde domină competiția cu arboretul matern, situația este similară. Se observă însă efectul negativ asupra supraviețuirii stejarilor (numărul mediu fiind de doar 8,7 puieți pe suprafață de probă la margine, față de suprafețele intermediare și cele de centru, unde găsim 14,2, respectiv 13,1 puieți). Deci aplicarea lucrărilor la timp și cu consecvență rămâne un deziderat important. Întrucât puieții au atins deja (la doar șapte ani de la începerea tăierilor de regenerare) chiar și în marginea ochiurilor dimensiuni mult peste cele recomandate de normele tehnice silvice pentru aplicarea tăierilor de racordare, perioada de regenerare poate fi mai scurtă decât cea prevăzută în amenajament.
Descărcări
Vizualizări
Referințe
Aas G., 2000. Quercus robur L., 1753. Stieleiche. În: Roloff A., Weisgerber H., Lang U., Stimm B., Schütt P. (ed.), Enzyklopädie der Holzgewächse. Handbuch und Atlas der Dendrologie. Wiley-VCH, GmbH, Weinheim, Germany. pp. 1-16.
Annighöfer P., Beckschäfer P., Vor T., Ammer C., 2015. Regeneration patterns of European oak species (Quercus petraea (Matt.) Liebl., Quercus robur L.) in dependence of environment and neighborhood. PloS one, 10(8) : 1-16. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0134935
Blujdea V. N. B., Pilli R., Dutca I., Ciuvat L., Abrudan I. V., 2012. Allometric biomass equations for young broadleaved trees in plantations in Romania. Forest Ecology and Management, 264 : 172-184. https://doi.org/10.1016/j.foreco.2011.09.042
Březina I., Dobrovolný L., 2011. Natural regeneration of sessile oak under different light conditions. Journal of Forest Science, 57(8) : 359-368. https://doi.org/10.17221/12/2011-JFS
Čater M., Batič F., 2006. Groundwater and light conditions as factors in the survival of pedunculate oak (Quercus robur L.) seedlings. European journal of forest research, 125 : 419-426. https://doi.org/10.1007/s10342-006-0134-6
Diaci J., Gyoerek N., Gliha J. Nagel T.A., 2008. Response of Quercus robur L. seedlings to north-south asymmetry of light within gaps in floodplain forests of Slovenia. Annals of Forest Science, 65(1) : 1-8. https://doi.org/10.1051/forest:2007077
Doniţă N., Paucă-Comănescu M., Popescu A., Mihăilescu S., Biriş I.A., 2005. Habitatele din România. Editura Tehnică Silvică, Bucureşti: 496 p.
Ducousso A., Bordacs S., 2004. EUFORGEN Technical Guidelines for genetic conservation and use for pedunculate and sessile oaks (Quercus robur and Q. petraea). International Plant Genetic Resources Institute, Rome, Italy: 6 p.
Eaton E., Caudullo G., Oliveira S., de Rigo D., 2016. Quercus robur and Quercus petraea in Europe: Distribution, habitat, usage and threats. În: San-Miguel-Ayanz J., de Rigo D., Caudullo G., Houston Durrant T., Mauri A. (ed.), European Atlas of Forest Tree Species. Publications Office of the European Union, Luxembourg, pp. 160-163.
Erdős L., Szitár K., Öllerer K., Ónodi G., Kertész M., Török P., Baráth K., Tölgyesi C., Bátori Z., Somay L., Orbán I., 2021. Oak regeneration at the arid boundary of the temperate deciduous forest biome: insights from a seeding and watering experiment. European Journal of Forest Research,140(3) : 589-601. https://doi.org/10.1007/s10342-020-01344-x
Fick S.E., Hijmans R.J., 2017. WorldClim 2: new 1 km spatial resolution climate surfaces for global land areas. International Journal of Climatology 37 (12) : 4302-4315. https://doi.org/10.1002/joc.5086
Garde-Cerdán T. Ancín-Azpilicueta C., 2006. Review of quality factors on wine ageing in oak barrels. Trends in Food Science & Technology, 17(8) : 438-447. https://doi.org/10.1016/j.tifs.2006.01.008
Ghinescu M.N., Nicolescu V.N., Stăncioiu P.T., 2022. Regenerarea naturală într-un șleau de luncă din Ocolul silvic București. Bucovina Forestieră, 22(1) : 7-20. https://doi.org/10.4316/bf.2022.002
Götmark F., Kiffer C., 2014. Regeneration of oaks (Quercus robur/Q. petraea) and three other tree species during long-term succession after catastrophic disturbance (windthrow). Plant Ecology, 215 : 1067-1080 https://doi.org/10.1007/s11258-014-0365-4
Jones E.W., 1959. Quercus L. Journal of Ecology, 47(1) : 169-222. https://doi.org/10.2307/2257253
MMAP, 2022. Ordin de ministru 2535/2022 pentru aprobarea Normelor tehnice privind alegerea și aplicarea tratamentelor și a Ghidului de bune practici privind alegerea și aplicarea tratamentelor. Monitorul Oficial, București, 70 p.
Modrow T., Kuehne C., Saha S., Bauhus J., Pyttel P.L., 2020. Photosynthetic performance, height growth, and dominance of naturally regenerated sessile oak (Quercus petraea [Mattuschka] Liebl.) seedlings in small-scale canopy openings of varying sizes. European Journal of Forest Research, 139(1) : 41-52. https://doi.org/10.1007/s10342-019-01238-7
Mölder A., Sennhenn-Reulen H., Fischer C., Rumpf H., Schönfelder E., Stockmann J., Nagel R. V., 2019. Success factors for high-quality oak forest (Quercus robur, Q. petraea) regeneration. Forest Ecosystems, 6(1) : 1-17. https://doi.org/10.1186/s40663-019-0206-y
Ortmann-Ajkai A., Csicsek G., Lukács M., Horváth F., 2017). Regeneration patterns in a pedunculate oak (Quercus robur L.) strict forest reserve in southern Hungary. Šumarski list, 1-2 : 39-46. https://doi.org/10.31298/sl.141.1-2.4
Pașcovschi S., 1967. Succesiunea speciilor forestiere. Editura Agro-Silvică, București, 318 p.
Praciak A., Pasiecznik N., Sheil D., Van Heist M., Sassen M., Correia C.S., Dixon C., Fyson G., Rushford K., Teeling C., 2013. The CABI Encyclopedia of Forest Trees. CABI, Oxford, 523 p.
Roloff A., Weisgerber H., Lang U., Stimm B., 2010. Bäume Mitteleuropas-Von Aspe bis Zirbel-Kiefer. (1st edn.), Wiley-VCH., Weinheim, 490 p.
Savill P.S., 2019. Quercus robur. În: Savill P.S. (ed.), The silviculture of trees used in British forestry (3rd edn.), CABI, Boston, pp. 259-273. https://doi.org/10.1079/9781786393920.0000
Schütz J.P., 2001. Opportunities and strategies of transforming regular forests to irregular forests. Forest Ecology and Management, 151(1-3) : 87-94. https://doi.org/10.1016/S0378-1127(00)00699-X
Stojanović D.B., Levanič T., Matović B. Orlović S., 2015. Growth decrease and mortality of oak floodplain forests as a response to change of water regime and climate. European Journal of Forest Research, 134 : 555-567.https://doi.org/10.1007/s10342-015-0871-5
Descărcări
Publicat
Cum cităm
Număr
Secțiune
Licență
Copyright (c) 2024 Mugurel Nicolae Ghinescu, Petru Tudor Stancioiu
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License.
Licența Open Access
Toate articolele și materialele suplimentare publicate în revista BUCOVINA FORESTIERĂ sunt disponibile sub o politică de acces liber gratuit (Open Access Licence) descrisă de BOAI, ceea ce implică accesul liber (fără nici o taxă) și nelimitat, pentru toată lumea, la conținutul integral al acestora.
Publicarea manuscriselor este gratuită, toate cheltuielile fiind suportate de către Facultatea de Silvicultură din cadrul Universități „Ștefan cel Mare” din Suceava.
