Judeţul Botoşani este situat în nord-estul Moldovei, în zona de dealuri, coline şi câmpie.

Fondul forestier din judeţul Botoşani are o suprafaţă actuală de 55.812 ha, din care 5.525 reprezintă proprietăţi particulare constituite conform Legii 18/1991.

Suprafaţa totală a pădurilor din judeţ este de 54.363 ha, din care 5.513 ha sunt administrate în regim privat, iar 48.850 ha sunt administrate de Regia Naţională a Pădurilor. Din totalul suprafeţei ocupate de 54.363 ha, răşinoasele ocupă 1049 ha, având un procent de participare de 1,93%, fapt explicabil prin aşezarea geomorfologică a judeţul Botoşani.

Pe specii, suprafaţa ocupată de răşinoase reprezintă astfel:

– molid 656 ha

– pini 385 ha

– alte răşinoase (tisă) 8 ha

Total 1049 ha

Conform legii 18/1991, s-au predat sectorului privat 41 ha de răşinoase, rămânând 1001 ha răşinoase administrate de stat.

Culturile de pini (în special pinul negru) s-au introdus, de regulă, pe terenuri degradate, afectate de eroziune şi alunecări.

Molidul este una din speciile de răşinoase din afara arealului natural din judeţul Botoşani. Din cele 656 ha de molid, 41 ha sunt administrate în regim privat, iar 615 ha sunt administrate de către stat.

Culturile de molid s-au înfiinţat în urma lucrărilor de refacere-substituire a arboretelor slab productive, în special în perioada 1970-1980.

Suprafaţa reală ocupată de culturile de molid în cadrul Direcţiei Silvice Botoşani a scăzut în ultimii ani, în special datorită reinventarierii corecte a arboretelor cu ocazia reamenajării ocoalelor. Astfel, faţă de 1995, la sfârşitul anului 1996 suprafaţa ocupată cu molid este cu 37 ha mai mică.

Suprafeţele cele mai importante de molid se găsesc în zona dealurilor înalte, pe raza ocoalelor silvice Botoşani (81 ha), Flămânzi (270 ha) şi Mihai Eminescu (270 ha).

In perioada 1972-1986 s-au înfiinţat blocuri speciale de culturi de molid destinate producerii lemnului de celuloză şi hârtie pe o suprafaţă de 270 ha la Ocolul silvic Mihai Eminescu. De asemenea, s-au înfiinţat şi multe culturi de molid neincluse în blocurile de culturi speciale. Ţelul urmărit pentru toate culturile a fost producerea de lemn pentru celuloză şi hârtie, la o vârstă a exploatabilităţii de 40 de ani.

In 1993, la solicitarea ICAS Bucureşti s-a făcut o analiză a culturilor de răşinoase din afara arealului, în vederea stabilirii posibilităţii de producere a lemnului de celuloză şi hârtie.

Din cele 270 ha culturi de molid incluse în blocurile speciale, în anul 1993, 55 ha aveau vârsta între 11 şi 15 ani, 88 ha între 16-20 ani şi 117 ha între 20-30 ani. Volumul mediu preliminat la exploatare s-a estimat la 270 m³/ha.

Tot în anul 1993, se aflau în cadrul Direcţiei Silvice Botoşani 361 ha arborete de molid, neconstituite în blocuri speciale, dar propuse a fi conduse în vederea producerii lemnului de celuloză şi hârtie în ciclul de 40 de ani. Din aceste arborete, 8 ha aveau vârsta între 6-10 ani, 212 ha între 11-15 ani, 117 ha între 16-20 ani şi 24 ha peste 20 de ani.

In urma reamenajării tuturor ocoalelor în perioada 1994-1995, s-a renunţat la conducerea arboretelor de molid în ciclu scurt, în vederea producerii lemnului de celuloză şi hârtie. S-au stabilit în cea mai mare parte subunităţi de codru regulat, cu vârsta exploatabilităţii de 110 ani. Pentru suprafeţe reduse s-au stabilit şi subunităţi de codru cvasigrădinărit (circa 20 ha) şi subunităţi de conservare (40 ha).

Tratamentul propus în cadrul subunităţii de codru este cel al tăierilor rase în benzi alterne.

Molidul s-a plantat de obicei la schema de 2×1 m, cu 5000 puieţi la hectar, dar şi la scheme mai dese. S-au înfiinţat plantaţii pure de molid, dar şi în amestec cu foioase, cum ar fi paltinul, frasinul, teiul. In cazul arboretelor amestecate s-a dat importanţă lucrărilor de degajări şi curăţiri, ţinând cont de creşterea lor diferenţiată.

Vârsta actuală medie a arboretelor de molid din cadrul D. S. Botoşani, este în jur de 20-25 ani, iar consistenţa medie de 0,9, clasa medie de producţie fiind II,3-II,6.

Se observă că cele mai bune creşteri le înregistrează arboretele de molid din zona dealurilor înalte din masivul Flămânzi – Oneaga – Vorona – Tudora, la altitudini de peste 300 m şi precipitaţii medii anuale peste 500 mm.

Mare parte din arboretele de molid au fost parcurse cu lucrări de curăţire şi actualmente se prevăd a fi parcurse cu lucrări de rărituri. Datorită faptului că ponderea răşinoaselor în zonă este mică, nu s-au semnalat atacuri notabile de dăunători biotici. Totuşi, în unele plantaţii s-au semnalat, sporadic, roaderi ale vârfurilor de către căprior.

Nu s-au semnalat doborâturi sau fenomene de uscare anormală. Calitatea lucrărilor este bună, lucru confirmat de către cercetătorii I.C.A.S. în 1993. Plantaţiile de molid oferă un excelent spaţiu de refugiu pentru vânat, în special mistreţ şi cerb.

Culturile de molid în afara rolului lor de producere a sortimentelor de lemn de lucru atât de căutat în zonă, au un rol de protecţie a unor versanţi, precum şi un rol peisager important, realizând frumoase pete verzi în peisajul forestier botoşănean.

Dacă spre silvostepă, în zona Ocoalelor silvice Darabani şi Truşeşti, cultura molidului nu a dat rezultate mulţumitoare, în zona de dealuri înalte cultura molidului, deşi în afara arealului, a dat rezultate bune, pe viitor urmărind a se lua în consideraţie posibilitatea extinderii, pe suprafeţe mici, a molidului şi în judeţul Botoşani.

Summary

Resinous cultures outside their natural range from Botoşani county – present and future

The resinous cultures in the county Botosani are made up mainly from spruce stands. They were established between 1970 and 1980 and substitute stands of broad-leaved trees which had low productivity. 1995 the total surface of these stands was 656 ha from which 615 ha was state forest and 41 ha private forest. The most stands are located in the region of high hills, and are managed by forest districts Botosani, Flamanzi and Mihai Eminescu. After 1994-1995, when new management plans were developed, the idea of short rotation was abandoned. There were made new units of regular high forest with exploitable age of 110 years, the reproduction method proposed being the alternate clear-strip felling. The highest productivity have the stands from the zone Flamanzi-Oneaga-Vorona-Tudora, at 300 m above the sea level, where the mean annual rainfall is 500 mm. The lowest productivity have the stands from the forest steppe.

Key words: conifers outside their natural range; productivity, stand management