În data de 3 septembrie 2013 s-a stins din viaţă la Suceava, la vârsta de 82 de ani, doctorul inginer Ioan Buzdugan, un specialist de seamă în ştiinţa solului i, cu predilecţie, a agrochimiei. Născut la 14 noiembrie 1930 în Ilişeşti, judeţul Suceava, a urmat şcoala generală în comuna natală, Liceul Economic în oraşul Suceava (1945-1949) şi apoi Facultatea de Agronomie din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi (1950-1954).

Soarta, influenţată de modul de acordare a repartiţiei după absolvirea facultăţii din acele vremuri) a făcut să fie angajat, pentru o perioadă scurtă (1954-1955), ca inginer agronom în comuna Independenţa, judeţul Galaţi. Remarcat încă de pe băncile facultăţii absolvite şi beneficiind şi de îndrumarea unor cadre didactice universitare, debutează în cariera didactică şi de cercetare la Catedra de Irigaţii din cadrul Facultăţii de Îmbunătăţiri Funciare şi Organizarea Teritoriului a Universităţii Galaţi. La această instituţie va activa în calitate de asistent universitar timp de 4 ani (1955-1959), sub conducerea prof. univ. dr. Nicolae Hulpoi.

Schimbările din acea perioadă petrecute la nivel universitar duc la migrarea şi scindarea colectivului format la Galaţi, însă ing. Gheo-rghe Buzdugan, consecvent din fire, rămâne fidel zonei şi îmbrăţişează definitiv domeniul cercetării îmbunătăţirilor funciare şi agro-chimiei, ocupând din 1959 până în 1962 poziţia de şef al Laboratorului de Analize ale Solului, arondat judeţelor Galaţi şi Brăila. În această perioadă o cunoaşte pe viitoarea soţie, Marieta Neamţu, proaspăt absolventă a A.S.E. Bucureşti, cu care se căsătoreşte în anul 1960 la Galaţi. Singura lor fiică, Cătălina Alexandra Buzdugan se va naşte în anul 1962, tot la Galaţi.

În anul 1962 vine mai aproape de locurile natale şi ocupă funcţia de cercetător principal, şef al Laboratorului de Agrochimie, proaspăt înfiinţat în cadrul Staţiunii de Cercetări Agricole Suceava. Prin comasarea, în anul 1967, a laboratorului condus de ing. Ioan Buzdugan cu atelierul de studii pedologice din cadrul Oficiului de Îmbunătăţiri Funciare Suceava, ia naştere Oficiul de Studii Pedologice şi Agro-chimice (OSPA) Suceava, instituţie pe care a manageriat-o în calitate de director mai bine de 20 ani, până la pensionare (1967-1990). Perseverând în domeniul agrochimiei, în această perioadă a realizat şi cercetările din teza de doctorat „Contribuţii la studiul fertilităţii solului podzolic argilo-iluvial din depresiunea Rădăuţi”, sub conducerea prof. univ. dr. ing. Constantin Pîntea, pe care a susţinut-o în anul 1971.

Pe lângă munca de zi cu zi – analize pedo-logice şi agrochimice furnizate zonelor agricole ale judeţelor Suceava şi Botoşani – dr. ing. Ioan Buzdugan a desfăşurat fost activ şi în activitatea de cercetare, colaborând cu diferite universităţi agronomice din ţară. În mod special, menţionăm parteneriatul cu ICPA Bucureşti, unde a fost un foarte bun colaborator al renumitului specialist în agrochimie, dr. doc. Zenoviu Borlan.

Urmare firească a preocupărilor asidue de cercetare din domeniu, dr. ing. Ioan Buzdugan figurează ca autor a 12 brevete de invenţii şi a peste 120 publicaţii (simpozioane, reviste, cărţi, tratate, compendii de pedologie şi agrochimie, în calitate de autor şi coautor).

În anul 1990, după pensionare, destinul său ia o altă întorsătură şi, odată cu înfiinţarea Facultăţii de Silvicultură din cadrul Universităţii “Ştefan cel Mare” Suceava, este invitat de către prof. dr. ing. Ioan Milescu să se alăture echipei de construcţie a noii facultăţi. Acceptă cu drag, poate şi în amintirea clipelor petrecute ca dascăl universitar la Universitatea din Galaţi şi, din toamna anului 1991, predă tainele Pedologiei studenţilor facultăţii din Suceava. Continuă munca de cercetare şi la Facultatea de Silvicultură, participând la simpozioane şi publicând articole, iar cea mai importantă contribuţie rămâne faptul că a pus bazele laboratorului de pedologie din cadrul facultăţii nou-înfiinţate.

Încă de la început a încercat să suplinească nevoia de material didactic din biblioteca internă a facultăţii prin realizarea unui îndrumar de lucrări practice de pedologie, publicat în anul 1993. În anul 2003, după trecerea la noul sistem de taxonomie a solurilor (SRTS 2000), publică şi un curs de pedologie pentru studenţi. Dorinţa de a activa în calitate de cadru didactic asociat al Universităţii din Suceava până la o vârstă înaintată (aproape de 80 ani), participarea activă la viaţa facultăţii, inclusiv la practicile de studiu, mai solicitante, au trezit respect şi admiraţie şi au rămas în memoria colectivă a generaţii de studenţi de la Facultatea de Silvicultură din Suceava.

Păstrez o vie recunoştinţă dascălului meu Ioan Buzdugan atât pentru formarea în diferitele poziţii ocupate, de preparator, asistent universitar şi, mai apoi, de şef de lucrări, titular al disciplinei „Pedologie”, cât şi pentru îndrumările, sfaturile şi experienţa pe care le-a împărtăşit cu generozitate. Regret, alături de cei care l-au cunoscut, mutarea la cele veşnice a fostului nostru coleg şi dascăl Ioan Buzdugan şi suntem mândri că l-am cunoscut şi l-am avut printre noi, atât ca om, cât şi ca specialist, în colectivul Facultăţii de Silvicultură al Universităţii “Ştefan cel Mare” Suceava. Implicarea şi dragostea sa pentru învăţământul silvic superior de la Suceava vor rămâne cele mai frumoase amintiri.