Specialistul silvic Zeno Oarcea: ”Am văzut tinerețea fără bătrânețe”
DOI:
https://doi.org/10.4316/bf.2021.019Rezumat
A terminat Facultatea de Silvicultură ca șef de promoție, fiind unul dintre cei mai valoroși amenajiști ai generației sale. În 1964, cu ocazia unor amenajări din Masivul Retezat a reușit să extindă, prin amenajament, suprafața Parcului Național, de la 14.000 la peste 30.000 de hectare. Nu a reușit însă mai multe, deoarece autoritățile comuniste nu au dorit ca parcurile naționale să fie și administrate. Nu s-a lăsat și l-a contactat inclusiv pe Nicolae Ceaușescu care inițial i-a dat ”undă verde”, dar demersul a fost blocat de un activist din cadrul Direcției Păduri din minister. Între 1973 și 1978 a realizat întreaga structură de organizare și administrare a întregii rețele de parcuri naționale, cele 13 care sunt și astăzi : Buila-Vânturarița, Călimani, Ceahlău, Cheile Bicazului-Hășmaș, Cheile Nerei-Beușnița, Cozia, Domogled-Valea Cernei, Defileul Jiului, Munții Măcinului, Munții Rodnei, Piatra Craiului, Retezat, Semenic-Cheile Carașului. Toate eforturile depuse de silvicultorul Zeno Oarcea au fost desăvârșite în 2003, iar pentru stăruința sa este considerat Pionierul parcurilor naționale din România.
Descărcări
Vizualizări
Descărcări
Publicat
Cum cităm
Număr
Secțiune
Licență
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License.
Licența Open Access
Toate articolele și materialele suplimentare publicate în revista BUCOVINA FORESTIERĂ sunt disponibile sub o politică de acces liber gratuit (Open Access Licence) descrisă de BOAI, ceea ce implică accesul liber (fără nici o taxă) și nelimitat, pentru toată lumea, la conținutul integral al acestora.
Publicarea manuscriselor este gratuită, toate cheltuielile fiind suportate de către Facultatea de Silvicultură din cadrul Universități „Ștefan cel Mare” din Suceava.