Caracterizarea unor atribute structurale și a mediului concurențial în sectorul forestier din România

Autori

  • Cristian Panaite Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Facultatea de Silvicultură, str. Universității nr. 13, 720229, Suceava, România
  • Laura Bouriaud Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Facultatea de Silvicultură, str. Universității nr. 13, 720229, Suceava, România
  • Liviu Nichiforel Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Facultatea de Silvicultură, str. Universității nr. 13, 720229, Suceava, România
  • Cosmin Cosofret Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Facultatea de Silvicultură, str. Universității nr. 13, 720229, Suceava, România
  • Marian Socoliuc Universitatea ”Ștefan cel Mare”, Facultatea de Economie,Administratie si Afaceri, str. Universității, nr. 13, 720229, Suceava, România

DOI:

https://doi.org/10.4316/bf.2022.018

Cuvinte cheie:

economie forestiera, produse forestiere, resurse forestiere, industria lemnului

Rezumat

Structura sectorului forestier ca parte a economiei naționale în care are loc producția și comercializarea produselor lemnoase ale pădurii oferă informații importante pentru formularea unor strategii de gestionare durabilă a resursei forestiere, dar și de formulare a unor politici publice de stimulare a folosirii resursei lemnoase în produse de lemn de lungă durată, de asigurarea sustenabilă a resursei pentru producerea de energie verde și pentru utilizarea multi-ciclică a lemnului, așa cum este prevăzut și în strategia forestieră națională. Prezentul studiu își propune să contribuie la clarificarea unor aspecte privind atributele structurale ale cererii de masă lemnoasă pentru utilizare industrială, având ca obiective:

1) analiza caracteristicilor structurale ale sectorului forestier și a importanței sale în economia românească;

2) evaluarea interdependențelor existente între diferitele segmente ale sectorului;

3) analiza mediului concurențial.

Caracterizarea structurală a sectorului forestier se bazează pe informațiile standardizate culese la nivelul țării de Institutul Național de Statistică. Operatorul de bază îl constituie codul CAEN (Clasificarea Activităților din Economia Națională) pe baza căruia, fiecare firmă înregistrată în România operează activități dintr-un anumit domeniu economic. CAEN (Rev.1, Rev.2)[1] reprezintă un acronim utilizat în clasificarea statistică națională a activităților economice din România CAEN Rev. 2 reprezintă varianta revizuită a CAEN Rev 1, fiind realizată în concordanță cu versiunea europeană (NACE Rev. 2, elaborată de EUROSTAT), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Versiunea revizuită a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2008. Toate documentele privind înregistrarea unei firme la Registrul Comerțului trebuie să fie întocmite potrivit CAEN Rev. 2. 

Pentru a răspunde primului obiectiv al studiului, baza de date statistice referitoare la agenții economici din sectorul forestier a fost interpretată în funcție de alte informații referitoare la forța de muncă totală ocupată în industria prelucrătoare, contribuția sectorului la PIB, contribuția sectorului în exportul României și alți indicatori socio-demografici și de resursă forestieră existenți la nivel de județe, macroregiuni și regiuni de dezvoltare

Pentru a răspunde celui de-al doilea obiectiv al studiului s-a cercetat econometric conexiunea dintre Exploatarea forestieră și industriile de prelucrare a lemnului, care au fost analizate în dinamică, în perioada 2015 - 2019. Modelul pornește de la evaluarea eficienței exploatării lemnului în comparație cu eficiența înregistrată în industriile prelucrătoare de tăierea și rindeluirea lemnului, fabricarea de furnire și panouri de lemn sau fabricarea de mobilă pentru birouri și magazine, fabricarea de mobilă pentru bucătării.  

Pentru cel de-al treilea obiectiv- analiza mediului concurențial al sectorului forestier din Romania am utilizat mai mulți indicatori sectoriali (Consiliul Concurenței, 2012:6), precum: numărul de firme, cifra medie de afaceri/salariat în sector, indicele Herfindahl-Hirshman (IHH), rata de concentrare, gradul de concentrare al pieței și indicele Pareto (numărul celor mai mari firme de exploatare care reprezintă 20% din numărul total de firme pe segmentul exploatare forestieră în județul respectiv, și procentul cifrei de afaceri totalizat de firmele de mai sus

Descărcări

Datele despre descărcarea articolului nu sunt încă disponibile.

Vizualizări

Afișarea vizualizărilor va avea loc în curând ...

Referințe

Abensperg-Traun, Abrudan, I. V., Marinescu, V., Ionescu, O., Ioras, F., Horodnic, S. A., & SESTRAS, R. E. (2009). Developments in the Romanian forestry and its linkages with other sectors. Notulae Botanicae Horti Agrobotanici Cluj-Napoca, 37(2), 14-21. https://doi.org/10.15835/nbha3723468

Adamowicz, W. (2003). Economic indicators of sustainable forest management: Theory versus practice. Journal of Forest Economics, 9(1), 27-40. https://doi.org/10.1078/1104-6899-00020

Adumitrăcesei, I. D., Niculescu, E., & Niculescu, N. G. (1998). Economie politică-teorie şi politică economică pentru România.

Bouchard, M., D'Amours, S., Rönnqvist, M., Azouzi, R., & Gunn, E. (2017). Integrated optimization of strategic and tactical planning decisions in forestry. European Journal of Operational Research, 259(3), 1132-1143. https://doi.org/10.1016/j.ejor.2016.11.022

Bouriaud, L., & Marzano, M. (2016). Conservation, extraction and corruption: Is sustainable forest management possible in Romania. Natural resource extraction and indigenous livelihoods: Development challenges in an era of globalization, 221.

Bouriaud, L., Nichiforel, L., Weiss, G., Bajraktari, A., Curovic, M., Dobsinska, Z., Glavonjic, P., Jarský, V., Sarvasova, Z., Teder, M., Zalite, Z. (2013). Governance of private forests in Eastern and Central Europe: An analysis of forest harvesting and management rights. Annals of forest research, 56(1), 199-215.

Bouriaud, L., Nichiforel, L., Nastase, C., & Bulinschi, R. International seminar on "Challenges for Enterprise Development in Forestry, Wood Processing and Non-Wood Products".

Budzinski, M., Bezama, A., & Thrän, D. (2017). Monitoring the progress towards bioeconomy using multi-regional input-output analysis: The example of wood use in Germany. Journal of Cleaner Production, 161, 1-11. https://doi.org/10.1016/j.jclepro.2017.05.090

Campbell, H. F. (1999). Forestry economics: principles and practice (No. 265).

Chobanova, R., & Niskanen, A. (2005). Challenges for Enterprise Development in Forestry, Wood Processing and Non-Wood Products and Services-Seminar Overview. Economic Studies Journal, (1), 3-9.

Collaborate2Compete, 2016. Forest industry clustering efforts in Finland. Disponibil la:http://www.euc2c.com/graphics/en/pdfs/mod9/Case,%20Forest%20Finland%20vF.

Constantin Brătianu,(2002) Management Strategic, Editura Universitaria,Bucuresti, pp 87- 91

Dhubháin, Á. N., Fléchard, M. C., Moloney, R., & O'Connor, D. (2009). Assessing the value of forestry to the Irish economy-an input-output approach. Forest Policy and Economics, 11(1), 50-55. https://doi.org/10.1016/j.forpol.2008.08.005

Hung, D. M., & Trinh, B. (2019). Forestry Sector and Policies on Sustainable Development in Vietnam: Analyze from the Input-Output Model. International Journal of Social and Administrative Sciences, 4(2), 253-266. https://doi.org/10.18488/journal.136.2019.42.253.266

Kooten, G. C. V. (1995). Can nonmarket values be used as indicators of forest sustainability?. The Forestry Chronicle, 71(6), 702-711. https://doi.org/10.5558/tfc71702-6

Kovalčík, M., Sarvašová, Z., Schwarz, M., Moravčík, M., Oravec, M., Lásková, J., & Tutka, J. (2012). Financial and socio-economic impacts of nature conservation on forestry in Slovakia. Journal of Forest Science, 58(10), 425-435. https://doi.org/10.17221/14/2012-JFS

Jeakins, P. (2006). The business of criteria and indicators in sustainable forest management. The Forestry Chronicle, 82(3), 412-415. https://doi.org/10.5558/tfc82412-3

Negară, M. Dragoi, M. Popa, B. (2022). Analiză privind concentrarea capacităților de producție și concurența în sectorul forestier din România. Revista pădurilor, 137 (1).

Nichiforel, L., (2011). Cercetări privind fundamentarea prețului lemnului în diferite condiții de procesare și comercializare. Teză de doctorat, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava.

Nicorescu, A. I., Hălălișan, A. F., & Popa, B. (2022). External Trade Facts For Romanian Forestry Sector. Revista Pădurilor, 137(1), 001-050.

Nunvailer, L., Negru, C. and Popa, B., 2020. Wood harvesting sector in Suceava county: financial and economic challenges. Revista Padurilor, 135(1), pp.1-14.

Ordinul nr. 337/2007 privind actualizarea Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN. Text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 293 din 03 mai 2007.

Panaite, C., & Bouriaud, L. (2020). O aplicație a metodei balanței lemnului în România. Bucovina Forestieră, 20(2), 127-137. https://doi.org/10.4316/bf.2020.016

Popescu, E. P. E., & Paliu-Popa, P. D. L (2010). Aspecte fiscale şi contabile privind impozitul forfetar şi implicaţiile acestuia asupra mediului de afaceri din România. Analele Universității "Constantin Brâncuși" din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 2

Posavec, S., Keča, L., Delić, S., Stojanovska, M., & Pezdevšek Malovrh, Š. (2021). Comparative analysis of selected business indicators of state forest companies. Šumarski list, 145(1-2), 7-16. https://doi.org/10.31298/sl.145.1-2.1

Petrov, V., Katkova, T., & Karvinen, S. (2018). Comparative analysis of forestry economic indicators of Russia and Finland. HSE Economic Journal, 22(2), 294-319. https://doi.org/10.17323/1813-8691-2018-22-2-294-319

Psaltopoulos, D., & Thomson, K. J. (1993). Input-output evaluation of rural development: a forestry-centred application. Journal of Rural Studies, 9(4), 351-358. https://doi.org/10.1016/0743-0167(93)90047-N

Rimmler, T., Kurttila, M., Pesonen, M., & Koljonen, K. (2000). Economic impacts of alternative timber-cutting scenarios in Finland: an input-output analysis. Forest Policy and Economics, 1(3-4), 301-313. https://doi.org/10.1016/S1389-9341(00)00023-X

Regia Nationala a Padurilor Romsilva (2009): Raport de activitate pe semestrul I - 2009. Bucuresti.

Socoliuc, M., Cosmulese, C. G., Ciubotariu, M. S., Mihaila, S., Arion, I. D., & Grosu, V. (2020). Sustainability reporting as a mixture of CSR and sustainable development. A model for micro-enterprises within the romanian forestry sector. Sustainability, 12(2), 603. https://doi.org/10.3390/su12020603

Ševčík, M.; Hájek, M.; Mikulková, A. Specifics in the Introduction of Sustainability Reporting by Companies in the Forestry Sector. J. For. Sci. (2014), 60, 226-235. https://doi.org/10.17221/33/2014-JFS

Spilsbury, M. J. (2005). The sustainability of forest management: assessing the impact of CIFOR's Criteria and Indicators research (Vol. 4). CIFOR.

Tihutii C. (2020) Dezvoltarea metodelor de analiză a piețelor concurențiale. Teza de doctorat, Universitatea din Sibiu

Toppinen, A., Li, N., Tuppura, A., & Xiong, Y. (2012). Corporate responsibility and strategic groups in the forest‐based industry: Exploratory analysis based on the Global Reporting Initiative (GRI) framework. Corporate social responsibility and environmental management, 19(4), 191-205. https://doi.org/10.1002/csr.256

Zhang, Q., Li, Y., Yu, C., Qi, J., Yang, C., Cheng, B., & Liang, S. (2020). Global timber harvest footprints of nations and virtual timber trade flows. Journal of Cleaner Production, 250, 119503. https://doi.org/10.1016/j.jclepro.2019.119503

Descărcări

Publicat

2022-12-31

Cum cităm

Panaite, C., Bouriaud, L., Nichiforel, L., Cosofret, C., & Socoliuc, M. (2022). Caracterizarea unor atribute structurale și a mediului concurențial în sectorul forestier din România. Bucovina Forestieră, 22(2), 141-156. https://doi.org/10.4316/bf.2022.018

Număr

Secțiune

Articole de cercetare