Analize de anatomie cantitativă a lemnului pentru fag și stejar: protocol de lucru și perspective

Autori

  • Marian-Ionuț Știrbu Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Facultatea de Silvicultură, str. Universității nr. 13, 720229, Suceava, România
  • Cătălin-Constantin Roibu Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Facultatea de Silvicultură, str. Universității nr. 13, 720229, Suceava, România
  • Andrei Mursa Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Facultatea de Silvicultură, str. Universității nr. 13, 720229, Suceava, România
  • Cosmin-Mihai Andriescu Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Facultatea de Silvicultură, str. Universității nr. 13, 720229, Suceava, România
  • Mihai-Gabriel Cotos Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Facultatea de Silvicultură, str. Universității nr. 13, 720229, Suceava, România
  • Maria-Ecaterina Asandei Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Facultatea de Silvicultură, str. Universității nr. 13, 720229, Suceava, România
  • Victor Sfeclă Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Facultatea de Silvicultură, str. Universității nr. 13, 720229, Suceava, România
  • Ana-Maria Roibu Universitatea „Transilvania” din Brașov, Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere, Sirul Beethoven, nr. 1, 500123 – Brașov, Romania
  • Vasile Iosifescu Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Facultatea de Silvicultură, str. Universității nr. 13, 720229, Suceava, România
  • Vladislav Grati Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Facultatea de Silvicultură, str. Universității nr. 13, 720229, Suceava, România
  • Ionel Popa Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, Stațiunea Câmpulung Moldovenesc, 73bis, Calea Bucovinei, 725100 Câmpulung Moldovenesc, Romania; Centrul de Economie Montană, str. Petreni 49, 725700, Vatra Dornei, Romania

DOI:

https://doi.org/10.4316/bf.2024.017

Cuvinte cheie:

anatomia cantitativă a lemnului, fag, stejar, parametrii celulari ai lemnului, protocol de lucru

Rezumat

Analiza variabilității structurii anatomice a lemnului arborilor este importantă pentru înțelegerea modului în care aceștia se adaptează la condițiile de mediu. Inelele anuale ale arborilor reprezintă unele dintre cele mai importante surse de date pentru studiul variabilității climatului. Odată formată, structura anatomică a lemnului rămâne neschimbată, astfel, caracteristicile acesteia pot reda informații la rezoluție intra-anuală despre procesele auxologice de creștere în contextul schimbărilor climatice. Cu toate acestea, există o serie de dificultăți metodologice privind prelucrarea probelor și obținerea seriilor parametrilor anatomici. În acest studiu sunt prezentate diferite aspecte metodologice de anatomie cantitativă a lemnului cu referire directă la colectarea, prelucrarea și analiza probelor de fag și stejar. Rezultatul final al acestui articol îl reprezintă o metodologie unitară cu aplicabilitate în întreaga sferă a studiilor de ecofiziologie sau de anatomie cantitativă a lemnului, precum și elaborarea primelor serii dendrocronologice folosind parametrii celulari ai lemnului de fag și stejar.

Descărcări

Datele despre descărcarea articolului nu sunt încă disponibile.

Referințe

Arnič D., Gričar J., Jevšenak J., Božič G., von Arx G., Prislan P., 2021. Different Wood Anatomical and Growth Responses in European Beech (Fagus sylvatica L.) at Three Forest Sites in Slovenia. Front Plant Sci 12, 669229. https://doi.org/10.3389/FPLS.2021.669229/BIBTEX

Arnič D., Krajnc L., Gričar J., Prislan P., 2022. Relationships Between Wood-Anatomical Features and Resistance Drilling Density in Norway Spruce and European Beech. Front Plant Sci 13. https://doi.org/10.3389/FPLS.2022.872950/FULL

Björklund J., Seftigen K., Fonti P., Nievergelt D., von Arx G., 2020. Dendroclimatic potential of dendroanatomy in temperature-sensitive Pinus sylvestris. Dendrochronologia (Verona) 60, 125673. https://doi.org/10.1016/j.dendro.2020.125673

Björklund J., Seftigen K., Schweingruber F., Fonti P., von Arx G., Bryukhanova M. V., Cuny H.E., Carrer M., Castagneri D., Frank D.C., 2017. Cell size and wall dimensions drive distinct variability of earlywood and latewood density in Northern Hemisphere conifers. New Phytologist. https://doi.org/10.1111/nph.14639

Carrer M., Unterholzner L., Castagneri D., 2018. Wood anatomical traits highlight complex temperature influence on Pinus cembra at high elevation in the Eastern Alps. Int J Biometeorol 62, 1745–1753. https://doi.org/10.1007/s00484-018-1577-4

Carrer M., von Arx G., Castagneri D., Petit G., 2014. Distilling allometric and environmental information from time series of conduit size: the standardization issue and its relationship to tree hydraulic architecture. Tree Physiol 35, 27–33. https://doi.org/10.1093/treephys/tpu108

Cook E.R., Kairiukstis L.A., 1990. Methods of dendrochronology: applications in the environmental sciences, Methods of dendrochronology: applications in the environmental sciences. Kluwer. https://doi.org/10.2307/1551446

Cook E.R., Peters K., 1997. Calculating unbiased tree-ring indices for the study of climatic and environmental change. Holocene 7, 361–370. https://doi.org/10.1177/095968369700700314

Diaconu D., Stangler D., Physiology, H.K.-T., 2016. Vessel plasticity of European beech in response to thinning and aspect. Tree Physiology, 36(10), 1260-1271.

Eilmann, B., Sterck, F., Wegner, L., de Vries, S. M., Von Arx, G., Mohren, G. M., ... & Sass-Klaassen, U. (2014). Wood structural differences between northern and southern beech provenances growing at a moderate site. Tree physiology, 34(8), 882-893.

Enquist B.J., 2002. Universal scaling in tree and vascular plant allometry: Toward a general quantitative theory linking plant form and function from cells to ecosystems, in: Tree Physiology. pp. 1045–1064. https://doi.org/10.1093/treephys/22.15-16.1045

Schweingruber F.H. , 1993. Trees and Wood in Dendrochronology, Journal of Chemical Information and Modeling, 402 p, DOI:10.1007/978-3-642-77157-6

Fritts H.C., 1976. Tree rings and climate. Academic Press, London, 567 p, https://doi.org/10.1016/B978-0-12-268450-0.X5001-0.

Fritts H.C., 1976. Tree rings and climate. Academic Press, London, 567 p, https://doi.org/10.1016/B978-0-12-268450-0.X5001-0.

Fonti P, von Arx G., Garcia-Gonzalez I., Eilmann B., Sass-Klaassen U., Gartner H., Eckstein D., 2010. Studying global change through investigation of the plastic responses of xylem anatomy in tree rings. New Phytol 185, 42–53. https://doi.org/10.1111/j.1469-8137.2009.03030.x

Fonti P., Von Arx G., García-González I., Eilmann B., Sass-Klaassen U., Gärtner H., Eckstein D., Garcia-Gonzalez I., Eilmann B., Sass-Klaassen U., Gartner H., Eckstein D., 2010. Studying global change through investigation of the plastic responses of xylem anatomy in tree rings. New Phytol 185, 42–53. https://doi.org/10.1111/j.1469-8137.2009.03030.x

Fritts H.C., 1976. Tree rings and climate. Academic Press, London, 582p

Gärtner H., Nievergelt D., 2010. The core-microtome: A new tool for surface preparation on cores and time series analysis of varying cell parameters. Dendrochronologia (Verona) 28, 85–92. https://doi.org/10.1016/J.DENDRO.2009.09.002

Gärtner H., Schweingruber F., 2013. Microscopic preparation techniques for plant stem analysis (Remagen: Verlag Dr. Kessel), 78 p, ISBN: 378-3-941300-76-7

Gasson, P. (1985). Automatic measurement of vessel lumen area and diameter with particular reference to pedunculate oak and common beech. IAWA Journal, 6(3), 219-237.

Oladi R., Bräuning A., Pourtahmasi K., 2014. “Plastic” and “static” behavior of vessel-anatomical features in Oriental beech (Fagus orientalis Lipsky) in view of xylem hydraulic conductivity. Trees - Structure and Function 28, 493–502. https://doi.org/10.1007/S00468-013-0966-X

Pritzkow C., Heinrich I., Grudd H., Helle G., 2014. Relationship between wood anatomy, tree-ring widths and wood density of Pinus sylvestris L. and climate at high latitudes in northern Sweden. Dendrochronologia (Verona) 32, 295–302. https://doi.org/10.1016/j.dendro.2014.07.003

Rao, R. V., Aebischer, D. P., & Denne, M. P. (1997). Latewood density in relation to wood fibre diameter, wall thickness, and fibre and vessel percentages in Quercus robur L. IAWA Journal, 18(2), 127-138.

von Arx G. 2017. Stitching distortion-free mosaic images for QWA using PTGui, 14p, https://roxas.wsl.ch/fileadmin/user_upload/WSL/Microsite/ROXAS/ptgui_quickguide.pdf.

von Arx, G. Carrer, M. 2014. Roxas -A new tool to build centuries-long tracheid-lumen chronologies in conifers. Dendrochronologia (Verona) 32, 290–293. https://doi.org/10.1016/j.dendro.2013.12.001

von Arx, G. Crivellaro, A. Prendin, A.L. Čufar, K., Carrer, M. 2016. Quantitative wood anatomy—practical guidelines. Front Plant Sci 7, 1–13. https://doi.org/10.3389/fpls.2016.00781

Wegner L., Eilmann, B. Sass-Klaassen, U. Von Arx, G., 2013. ROXAS - An efficient and accurate tool to detect vessels in diffuse-porous species. IAWA J 34, 425–432. https://doi.org/10.1163/22941932-00000034

Descărcări

Publicat

2024-12-31

Cum cităm

Știrbu, M.-I., Roibu, C.-C., Mursa, A., Andriescu, C.-M., Cotos, M.-G., Asandei, M.-E., Sfeclă, V., Roibu, A.-M., Iosifescu, V., Grati, V., & Popa, I. (2024). Analize de anatomie cantitativă a lemnului pentru fag și stejar: protocol de lucru și perspective. Bucovina Forestieră, 24(2), 177-190. https://doi.org/10.4316/bf.2024.017

Număr

Secțiune

Note de cercetare

Cele mai citite articole ale aceluiași autor(i)