Activitatea de zbor a gândacilor de scoarță ai bradului, din genul Pityokteines, în perioada aprilie-iulie 2017, în zona Roznov – Neamț
DOI:
https://doi.org/10.4316/bf.2024.005Cuvinte cheie:
Pityokteines, activitatea de zbor, curse feromonaleRezumat
Gândacii de scoarță ai bradului din genul Pityokteines au un rol important în uscarea arboretelor de brad din România, în special a celor situate la altitudini sub 800 m. Monitorizarea activității de zbor a acestor insecte este o componentă esențială a măsurilor de depistare și prognoză. Pentru monitorizare se utilizează capcane de zbor amorsate cu nade feromonale sintetice specifice. În acest sens, în trei arborete de brad din zona Roznov, județul Neamț, amplasate altitudini cuprinse între 456 și 678 m, s-au instalat câte cinci capcane feromonale cu ajutorul cărora s-a urmărit activitatea de zbor a speciilor Pityokteines curvidens, P. vorontzowi și P. spinidens), în perioada 1 aprilie – 25 iunie 2017. S-au capturat 24321 gândaci, dintre care 23291 au fost exemplare de P. curvidens (95,8%), 659 exemplare de P. vorontzowi (2,7%) și 371 exemplare de P. spinidens (1,5 %). Masculii au reprezentat între 26,9 și 35,5 % din totalul capturilor în cazul lui P. curvidens, între 22,0 și 28,0 % în cazul lui P. vorontzowi și între 20,0 și 28,9% în cazul lui P. spinidens. Activitatea de zbor a celor trei specii de Pityokteines a fost asemănătoare, cu două maxime de zbor suprapuse în cazul speciilor P. curvidens și P. vorontzowi (8 aprilie și 3 iunie), pentru P. spinidens surprinzându-se doar un maxim de zbor, cel din 3 iunie. Variația altitudinală a diferențelor dintre capturile caracteristice primului maxim de zbor și celui de-al doilea, sau nesurprinderea primului maxim de zbor în cazul speciei P. spinidens, sugerează că zborul celor trei specii de Pityokteines s-a declanșat mai de vreme de 1 aprilie, pe fondul unei luni martie din 2017 mai călduroase decât ar fi normal. Ca urmare, în cazul acțiunilor de monitorizare a activității sezoniere de zbor a acestor insecte este necesară instalarea capcanelor feromonale cel târziu în ultima decadă a lunii martie, cel puțin în arboretele de brad situate la altitudini de 450-650 m. De asemenea, pentru a înțelege mai bine dinamica zborului speciilor de Pityokteines sunt necesare noi cercetări de teren efectuate cu ajutorul capcanelor feromonale și a arborilor cursă, în arborete de brad situate în condiții staționale cât mai diferite.
Descărcări
Vizualizări
Referințe
Adamič P. C., Levanič T., Hanzu M., Čater M., 2023. Growth Response of European Beech (Fagus sylvatica L.) and Silver Fir (Abies alba Mill.) to Climate Factors along the Carpathian Massive. Forests, 14, 1318.
Administrația Națională de Meteorologie (A.N.M.), 2023. Caracterizare climatologică multianuală 1961-2023 Martie. Administrația Națională de Meteorologie, București, Romania. Available: https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-multianuala/cc_1961_2023_03.html / [Accessed 22.06.2024].
Anonymous, 2018. Lista partizi produse accidentale UP III pentru anul 2017, Ocolul Silvic Roznov, Direcția Silvică Neamț. Piatra Neamț: Direcția Silvică Neamț.
Barbu C. O., 2012. Impact of White Mistletoe (Viscum album ssp. abietis) Infection on Needles and Crown Morphology of Silver Fir (Abies alba Mill.). Notulae Botanicae Horti Agrobotanici Cluj-Napoca, 40, 152-158,10.15835/nbha4027906.
Barbu I., 1991. Moartea bradului - simptom al degradării mediului - București, Editura Ceres, 276 p.
Bledý M., Vacek S., Brabec P., Vacek Z., Cukor J., Černý J., Ševčík R., Brynychová K., 2024. Silver Fir (Abies alba Mill.): Review of Ecological Insights, Forest Management Strategies, and Climate Change’s Impact on European Forests. Forests, 15, 998.
Camarero J. J., Gazol A., 2022. Will silver fir be under higher risk due to drought? A comment on Walder et al. (2021). Forest Ecology and Management, 503. 119826,https://doi.org/10.1016/j.foreco.2021.119826.
Durand-Gillmann M., Cailleret M., Boivin T., Nageleisen L.-M., Davi H., 2014. Individual vulnerability factors of Silver fir (Abies alba Mill.) to parasitism by two contrasting biotic agents: mistletoe (Viscum album L. ssp. abietis) and bark beetles (Coleoptera: Curculionidae: Scolytinae) during a decline process. Annals of Forest Science, 71, 659-673,10.1007/s13595-012-0251-y.
Fora C., 2006. The development of Pityokteines curvidens Germ. (Coleoptera: Scolytidae) in the Nădrag-Padeş conditions. 413-416.
Georgescu C. C., Ene M., Petrescu M., Ștefănescu M., Miron V., 1957. Bolile și dăunătorii pădurilor biologie și combatere, București, Editura Agro-Silvică de Stat, 638 p.
Georgieva M., Georgiev G., Mirchev P., Zaemdzhikova G., Doychev D., Bencheva S., Zafirov N., Dimitrov S., Iliev M., Trenkin V., 2021. Biotic factors damaging forest stands in Gornata Koria and Chuprene Reserves in Western Balkan Range, Bulgaria. Silva Balcanica, 22,10.3897/silvabalcanica.22.e77233.
Grüne S., 1979. Handbuch zur Bestimmung der europäischen Borkenkäfer: Brief illustrated key to European bark beetles, Hannover, M. & H. Schaper, 182 p.
Hrasovec B., Pernek M., Matošević D., 2008. Spruce, fir and pine bark beetle outbreak development and gypsy moth situation in Croatia in 2007. Forstschutz Aktuell, 44, 12-13.
I.C.C.R., 2021. atraCURV [Online]. Cluj Napoca: Institutul de Cercetări în Chimie Raluca Rîpan. Available: https://feromoni.iccrr.institute.ubbcluj.ro/gandacul-mic-de-scoarta-al-bradului/ [Accessed 22.01.2024].
Knížek M., Liška J., Adam V., 2023. Výskyt a význam kůrovců rodu Pityokteines v porostech jedle bělokoré (Abies alba). Zprávy Lesnického Výzkumu, 68, 168-175.
Maksymov J., 1950. Untersuchungen über den krummzähnigen Weißtannenborkenkäfer Ips curvidens Germ. während seiner Massenvermehrung 1947-49 in der Schweiz. Eidgenössischen Technischen Hochschule in Zürich, 92 p.
Manea A., 2010. Cercetări privind posibilităţile de depistare şi prognoză a insectelor dăunătoare bradului în Masivul Postăvarul - rezumat teză de doctorat. PhD, Transilvania, 71 p.
Mihalciuc V., Chira F., Chira D., Voicescu I., Oprean I., Tautan L., Ciupe H., Pop L., Botar A., 1995a. Testarea si omologarea de noi feromoni pentru depistarea atacurilor si combaterea unor daunatori ai rasinoaselor si foioaselor. Analele ICAS, 43, 135-145.
Mihalciuc V., Negură A., Cucoș V., Cristoveanu G., Chira S., 1995b. Utilizarea feromonilor sintetici în depistarea, prognoza şi combaterea dăunătorilor din arboretele de răşinoase din România. Bucovina Forestieră, 3, 33-43.
Nanu N., Pașcovici V., Laudoniu P., Golumba N., Naghiu P., 1970. Cercetări entomologice în arboretele de brad din Banat. Studii și Cercetări I.C.D.P.S., 27, 441-458.
Nierhaus-Wunderwald D., 1999. Biologie des insectes corticoles du sapin blanc. Notice pour le practicien, 23, 1-8.
Pernek M., Hrasovec B., Matosevic D., Pilas I., Kirisits T., Moser J., 2008. Phoretic mites of three bark beetles (Pityokteines spp.) on Silver fir. Journal of Pest Science, 81, 35-42,10.1007/s10340-007-0182-9.
Pernek M., Lacković N., 2011. Uloga jelovih krivozubih potkornjaka u sušenju jele i mogućnosti primjene feromonskih klopki za njihov monitoring. Šumarski List, 135, 114-121.
Pernek M., Matošević D., Hrašovec B., Kučinić M., Wegensteiner R., 2009. Occurrence of pathogens in outbreak populations of Pityokteines spp. (Coleoptera, Curculionidae, Scolytinae) in silver fir forests. Journal of Pest Science, 82, 343-349,10.1007/s10340-009-0259-8.
Pfeffer A., 1995. Zentral- und westpaläarktische Borken- und Kernkäfer: (Coleoptera: Scolytidae, Platypodidae), Basel, Switzerland, Pro Entomologia, c/o Naturhistorisches Museum, 310 p.
Podlaski R., Borkowski A., 2009. Estimating stem infestation density of Pityokteines curvidens (Germ.) on windfalls: a statistical approach. Journal of Pest Science, 82, 357-365,10.1007/s10340-009-0266-9.
Popa I., Popa A., Balabașciuc M., 2023. Reziliența principalelor specii forestiere din Carpații Orientali la seceta din anul 2003. Revista de Silvicultură și Cinegetică, 28, 5-11.
Reinhold J., Horst D., 2017. Borkenkäfer an der Weißtanne akut. Waldschutz–INfo, 2, 1-6.
Schwenke W., 1974. Die Forstschädlinge Europas - zweiter band Käfer, Hamburg. Berlin, Verlag Paul Parey, 500 p.
Schwerdtfeger F., 1981. Die Waldkrankheiten. 4. Auflage. Hamburg. Berlin: Paul Parey Verlag.
Simionescu A., 1987. Protecția rășinoaselor împotriva dăunătorilor de tulpină, București, Editura Ceres, 398 p.
Simionescu A., Chira D., Mihalciuc V., Ciornei C., Tulbure C., 2012. Starea de Sănătate a Pădurilor din România în Perioada 2001-2010, Suceava, Editura Mușatinii, 588 p.
Simionescu A., Mihalciuc V., Lupu D., Vlăduleasa A., Badea O., Fulicea T., 2001. Starea de Sănătate a Pădurilor din România în Intervalul 1986-2000, Suceava, Editura Mușatinii, 940 p.
Urban J., 2002. Diagnostics of bark beetles of the genus Pityokteines Fuchs important in forestry. Journal of Forest Science, 48, 329-341.
Descărcări
Publicat
Cum cităm
Număr
Secțiune
Licență
Copyright (c) 2024 Stelian Vasiliu, Mihai-Leonard Duduman, Ciocan Cătălin
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License.
Licența Open Access
Toate articolele și materialele suplimentare publicate în revista BUCOVINA FORESTIERĂ sunt disponibile sub o politică de acces liber gratuit (Open Access Licence) descrisă de BOAI, ceea ce implică accesul liber (fără nici o taxă) și nelimitat, pentru toată lumea, la conținutul integral al acestora.
Publicarea manuscriselor este gratuită, toate cheltuielile fiind suportate de către Facultatea de Silvicultură din cadrul Universități „Ștefan cel Mare” din Suceava.
