Obținerea acordului de mediu la proiectele de corectare a torenților din Romania

Rezumat

Lucrările de corectare a torenților constituie intervenții antropice destinate atenuării riscurilor asociate fenomenelor torențiale, prin reducerea eroziunii solului, reducerea transportului de aluviuni și prevenirea colmatărilor,  prevenirea inundațiilor și protejarea infrastructurii esențiale. Scopul principal al lucrării este de a prezenta, potrivit legislației actuale, modul  de obținere a acordului de mediu pentru proiectele de corectare a torenților din Romania. Lucrarea analizează, cu mijloacele oferite de legislația existentă, impactul acestor lucrări asupra mediului, evidențiind importanța integrării principiilor sustenabilității în procesul de implementarea a proiectelor de CT Impactul economic și social al acestor proiecte este major, contribuind la siguranța comunităților, protejarea terenurilor și a obiectivelor socio-economice. Implementarea acestor proiecte implică beneficii care, pe termen lung, depășesc costurile de implementare. Acestea lucrări deși aduc beneficii semnificative, pot avea și efecte asupra biodiversității și regimului hidrologic. In lucrare sunt prezentate aspectele cele mai importante ale procesului de Evaluare a Impactului asupra Mediului (EIM) care joacă un rol central în aprobarea proiectelor de CT. Obținerea acordului de mediu presupune parcurgerea etapelor prevăzute de normele legislative și ține cont de interacțiunea proiectului cu ariile protejate. În cazul proiectelor situate în zone de interes comunitar (ANPIC), se poate impune realizarea unor studii mai aprofundate, precum Evaluarea Adecvată (EA) sau Raportul de Impact asupra Mediului (RIM), la care, de obicei nu se ajunge in cazul proiectelor care nu au incidență asupra ANPIC. În concluzie, lucrările de corectare a torenților sunt esențiale pentru reducerea riscurilor naturale, dar trebuie implementate responsabil, ținând cont de impactul asupra mediului și de cerințele legislative. Viitoarele cercetări ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea unor metode  de analiză a impactului care să evidențieze mai mult caracterul social al acestor lucrări și pe tehnologiile sustenabile care pot minimiza eventualele efectele negative asupra ecosistemelor.