Eficientizarea administrației forestiere de stat prin comasarea compartimentelor tehnice: o analiză preliminară
DOI:
https://doi.org/10.4316/bf.2025.004Cuvinte cheie:
birocrație forestieră, eficiență organizațională, comasarea compartimente, BOCR – beneficii și costuriRezumat
Lucrarea de față analizează modul în care birocrația afectează productivitatea muncii din administrația forestieră de stat din România și propune recomandări practice pentru eficientizarea acesteia, prin comasarea unor compartimente administrative considerate critice. În contextul actual, profesia de silvicultor a devenit tot mai mult dependentă de activitatea de birou în detrimentul activității de teren. Obiectivul principal urmărește reducerea birocrației prin formularea unor criterii de analiză pentru procesul decizional de fuziune a unor compartimente, ca măsură de simplificare a procedurilor și de creștere a eficienței fluxului informațional și decizional. Metodologia include analiza proceselor ierarhice (cantitativă și calitativă) din cadrul principalului administrator al fondului forestier. Pentru analiza decizională complexă au fost aplicate metodele BOCR (beneficii, oportunități, costuri şi riscuri) şi AHP (proces analitic de ierarhizare), urmate de o evaluare detaliată cu ANP (proces analitic de rețea). Au fost formulate cinci alternative de comasare şi au fost definite trei clustere de beneficii și două clustere de criterii (tehnice şi sociale), cu un total de opt criterii specifice. Concluziile subliniază necesitatea planificării strategice a reformelor administrative, adaptate contextului local, pentru a asigura o tranziție către un model de gestionare simplificat în care silvicultorul își poate relua preponderent activitățile de teren.
Descărcări
Vizualizări
Referințe
Ananda J., Herath G., 2003. The use of Analytic Hierarchy Process to incorporate stakeholder preferences into regional forest planning. Forest Policy and Economics, 5(1): 13–26. DOI: 10.1016/S1389 9341(02)00043 6
Anonymus, 2022. Hotîrârea de Guvern 1227. Strategia Națională pentru Păduri 2030. Guvernul României, 76 p.
Aponte C., Zamfira V., Pitar D., Claudiu-Dobre A., Pascu I.S., Leca Ş., Ciceu A., Duro J.G., Apostol B., Chivulescu Ş., 2020. Evaluarea posibilității de implementare a unui sistem național de monitorizare a pădurilor bazat pe tehnologii de Observare a Terrei. Revi. Silvic. şi Cinegetică, 24(47): 0-44
Baral S., Vacik H., 2018. What Governs Tree Harvesting in Community Forestry – Regulatory Instruments or Forest Bureaucrats’ Discretion? Forests 9: 649. https://doi.org/10.3390/f9100649
Buliga B., Nichiforel L., 2019. Voluntary forest certification vs. stringent legal frameworks: Romania as a case study. J. Clean. Prod. 207: 329–342.
Bozeman B., 2000. Bureaucracy and red tape. Upper Saddle River, NJ: Prentice Hall. 210 p.
Drăgoi M., 2008. Economie şi management forestier. Editura Universităţii din Suceava, Suceava. 334 p.
Drăgoi M., 2002. Deciziile amenajistice ca procese ierarhizate. Bucovina Forestieră 10(1-2): 3-12.
Jehiel P., 1999. Information Aggregation and Communication in Organizations. Manag. Sci. 45: 659–669. https://doi.org/10.1287/mnsc.45.5.659
Juran J.M., Godfrey A.B., 1999. Juran’s Quality Handbook. 5th edition. McGraw-Hill, New York. 1864 p.
Kangas J., Kangas A., 2005. Multiple criteria decision support in forest management - The approach, methods applied, and experiences gained. For. Ecol. Manag. 207: 133–143. https://doi.org/10.1016/j.foreco.2004.10.023
Kurttila M., Pesonen M., Kangas J., Kajanus M., 2000. Utilizing the analytic hierarchy process (AHP) in SWOT analysis—a hybrid method and its application to a forest-certification case. For. Policy Econ. 1: 41–52.
Lang A., Messenger G., 2024. The Standards-Regulation Nexus: Mapping the Ecosystem of Standardisation. British Standards Institution, 130p.
Leca Ș., Popa A., Chivulescu Ș., Pitar D., Dobre A.C., Pascu I.S., Badea O., Popa I., 2022. Impactul regimului climatic asupra stării de sănătate a ecosistemelor forestiere din Romania. Rev. Silvic. Şi Cinegetică 27: 5-13.
Nicorescu A.-I., Hălălișan A.F., Neykov N., 2021. Chain of custody and labelling of forest products in Romania. Ideas 27: 46–58.
Pukkala T., Kangas J., 1993. A heuristic optimization method for forest planning and decision making. Scand. J. For. Res. 8: 560–570.
Saaty T.L., 2008. The Analytic Hierarchy and Analytic Network Processes for the Measurement of Intangible Criteria and for Decision-Making. In: Greco, S. (ed.) Multiple Criteria Decision Analysis: State of the Art Surveys. Springer, New York, pp. 345–408.
Schulte E., Peter Grüner H., 2007. Speed and quality of collective decision making: Imperfect information processing. J. Econ. Theory 134: 138–154. https://doi.org/10.1016/j.jet.2006.02.004
Silversides C. R., & Sundberg U. (Eds.)., 2013. Operational Efficiency in Forestry: Practice (32). Springer Science & Business Media, 187p.
Soam S.K., Srinivasa R.N., Yashavanth B.S., Balasani, R., rakesh S., Marwaha, S., Kumar, P., Agrawal, R., 2023. AHP analyser: A decision-making tool for prioritizing climate change mitigation options and forest management. Front. Environ. Sci. 10: 1099996.
Stupak I., Lattimore B., Titus B.D., Smith C.T., 2011. Criteria and indicators for sustainable forest fuel production and harvesting: a review of current standards for sustainable forest management. Biomass Bioenergy 35: 3287–3308.
Turcotte M.-F., Reinecke J., Den Hond F., 2014. Explaining variation in the multiplicity of private social and environmental regulation: a multi-case integration across the coffee, forestry and textile sectors. Bus. Polit. 16: 151–189.
Wolfslehner B., Pülzl H., Kleinschmit D., Aggestam F., Winkel G., Candel J., ... & Roux J. L., 2020. European forest governance post-2020 (10). European Forest Institute. 52 p.
Zeng H., Pukkala T., Peltola H., 2007. The use of heuristic optimization in risk management of wind damage in forest planning. For. Ecol. Manag. 241: 189–199. https://doi.org/10.1016/j.foreco.2007.01.016

Descărcări
Publicat
Cum cităm
Număr
Secțiune
Licență
Copyright (c) 2025 Mititelu Cristian, Iulian Dănilă, Marian Drăgoi

Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License.
Licența Open Access
Toate articolele și materialele suplimentare publicate în revista BUCOVINA FORESTIERĂ sunt disponibile sub o politică de acces liber gratuit (Open Access Licence) descrisă de BOAI, ceea ce implică accesul liber (fără nici o taxă) și nelimitat, pentru toată lumea, la conținutul integral al acestora.
Publicarea manuscriselor este gratuită, toate cheltuielile fiind suportate de către Facultatea de Silvicultură din cadrul Universități „Ștefan cel Mare” din Suceava.