Studiu privind impactul culturilor de plopi hibrizi asupra proprietăților solului
DOI:
https://doi.org/10.4316/bf.2019.003Cuvinte cheie:
Culturi de plop hibrid, culturi cu ciclu scurt de producție, proprietățile solului, Consumul de NPKRezumat
Culturile intensive de plop hibrid pot aduce un aport major de biomasă în condițiile utilizării raționale a solului. Cealaltă față a monedei o reprezintă exportul de biomasă la final de ciclu de producție, materializat printr-un consum de elemente nutritive din sol și de posibile modificări ale caracteristicilor chimice ale solului. Studiul de față a analizat efectul consumului de nutrienți de către culturile de plop cu ciclu scurt de producție dar și a altor caracterisitici chimice ale solurilor cultivate. Metodologia de lucru a presupus recoltarea probelor de sol din fiecare zona din trei folosințe diferite. Obiectivul inițial a fost cel de recoltare a probelor de sol din: plantații de plopi hibrizi aflate la sfârșitul unui ciclu de producție de 5 ani (cu plopi hibrizi din clonele AF2 şi AF8, înființate în anul 2011 prin plantarea mecanizată a sadelor de 2 m, în schemă de 1,5 x 3 m); dintr-o cultură agricolă (cartof) și dintr-un teren nelucrat. Dat fiind faptul că pe raza de 3 km de locul cercetărilor și în zona Dornești și în cea de la Satu Mare, terenurile agricole sunt în totalitate cultivate, în lipsa unui teren nelucrat, drept martor au fost luate terenuri întreținute ca și pajiști. Ca rezultate ale cercetărilor se poate spune că o plantație nou înființată de plop hibrid induce modificări importante la nivelul proprietăților chimice din sol, care nu înseamnă neapărat o degradare a condițiilor fizico-chimice (pH, Al, Vah %), ci mai degrabă o epuizare a stocului de elemente nutritive din sol (N, P, K) și de cel al unor săruri solubile (CTSS) responsabile de nutriția minerală a plantelor.
Descărcări
Vizualizări
Referințe
Arevalo, C., Bhatti, J., Changa, S., Sidders, D., 2011. Land use change effects on ecosystem carbon balance: From agricultural to hybrid poplar plantation. Agriculture, Ecosystems and Environment 141 (2011) 342– 349.
Barreto RA. Fossil fuels, alternative energy and economic growth. Econ Model 2018;75:196–220.
Boothroyd-Roberts, K., Gagnon D., Truax, B., 2013. Can hybrid poplar plantations accelerate the restoration of forest understory attributes on abandoned fields? Forest Ecology and Management 287 (2013) 77–89.
Borlan, Z., Hera C., 1984. Optimizarea agrochimica a sistemului sol – planta, Ed. Academiei RSR, Bucuresti.
Borlan, Z., Hera C., Dornescu., D., Kurtinecz P., Rusu M., Buzdugan, I., Tănase, Gh., 1994. Fertilitatea și fertilizarea solurilor. Compediu de Agrochimie, Editura Ceres. 232p. ISBN 973-40-0314-3.
Bouriaud, L., Duduman, M.L., Dănilă, I.C., Olenici, N., Biriș, I.A., Ciornei, I., Barnoaiea, I., Măciucă, A., Savin, A., Grosu, L., Mutu, M., Nichiforel, L., Bouriaud, O., Dănilă, G., Avăcăriței, D., Roibu, C., 2015: How to evaluate the sustenability of short-term cultures for biomass production? An application from NE Romania. Agriculture & Forestry, 61(4): 7-22.
Coleman, M., Isebrands, J., G., Tolsted, D., Tolbert, V., 2004. Comparing Soil Carbon of Short Rotation Poplar Plantations with Agricultural Crops and Woodlots in North Central United States. Environmental Management Vol. 33, Supplement 1, pp. S299–S308.
Davidescu, V., Davidescu, D., 1999. Compendium agrochimic, Editura Academiei Române, Bucuresti.
Dimitriou, I., & Mola-Yudego, B., 2017. Impact of Populus Plantations on Water and Soil Quality. Bioenerg. Res. DOI 10.1007/s12155-017-9836-5.
Dumitru, M., Lăcătușu, R., Șimotă, C., Roman, Gh., Cioroianu, T., Mihalache M., 2012. Codul de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. Proiect «Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi», contract 24/CQ/2012.
Filat M., Chira D., 2008. Cercetări pentru introducerea în cultură de specii / clone de plop şi salcie cu potenţial silvoproductiv superior şi rezistenţă sporită la adversităţi. Anale ICAS, 47.
Filat M., Chira D., Nica M. S., Dogaru M. 2010. First year development of poplar clones in biomass short rotation coppiced experimental cultures. Annal of Forest Research 53(2): 151-160, 2010.
Guo M, Song W, Buhain J. Bioenergy and biofuels: history, status, and perspective.
Renew Sustain Energy Rev 2015;42:712–25.
Heilman, P., & Norby, R., 1998. Nutrient cycling and fertility management in temperate short rotation forest systems. Biomass and Bioenergy Vol. 14, No. 4, pp. 361±370.
Jug, A., Makeschin, F., Rehfuess, K., E., Hofmann-Schielle, C., 1999. Short-rotation plantations of balsam poplars, aspen and willows on former arable land in the Federal Republic of Germany. III. Soil ecological effects. Forest Ecology and Management 121 (1999) 85 ± 99.
Laganiere, J., Angers, D., Pare, D., 2010. Carbon accumulation in agricultural soils after afforestation: a meta-analysis. Global Change Biology (2010) 16, 439–453.
Lutter, R., Tullus, A., Kanal A., Tullus, T., Tullus, H., 2016. The impact of short-rotation hybrid aspen (Populus tremula L. x P.tremuloides Michx.) plantations on nutritional status of former arable soils. Forest Ecology and Management 362 (2016) 184–193.
Makeschin, F., 1994. Effects of energy forestry on soils. Biomass and Bioenergy vol. 6, no. l/2, pp. 63-79.
Mann, L., & Tolbert, V., 2000. Soil Sustainability in Renewable Biomass Plantings. Journal of the Human Environment, 29(8):492-498.
Moiceanu, G., Paraschiv, G., Voicu, G., Dinca, M., Negoita, O., Chitoiu, M. & Tudor, P. 2019. Energy Consumption at Size Reduction of Lignocellulose Biomass for Bioenergy. Sustainability, 11, 2477.
Paris, P., Mareschi, L., Sabatti, M., Pisanelli, A., Ecosse, A., Nardin, F., Scarascia-Mugnozza, G., 2011. Comparing hybrid Populus clones for SRF across northern Italy after two biennial rotations: Survival, growth and yield. Biomass and Bioenergy 35 (2011) 1524-1532.
Pellegrino, E., Di Bene, C., Tozzini, C., Bonari, E., 2011. Impact on soil quality of a 10-year-old short-rotation coppice poplar stand compared with intensive agricultural and uncultivated systems in a Mediterranean area. Agriculture, Ecosystems and Environment 140 (2011) 245–25.
Rivest, D., Cogliastro, A., Bradley, R., Olivier, A., 2010. Intercropping hybrid poplar with soybean increases soil microbial biomass, mineral N supply and tree growth. Agroforest Syst (2010) 80, 33–40.
Rytter, R.-M., 2016. Afforestation of former agricultural land with Salicaceae species – Initial effects on soil organic carbon, mineral nutrients, C:N and pH. Forest Ecology and Management 363 (2016) 21-30.
Savin, A., Trifan, O., Covatariu, S., Ciurlă, C., Bouriaud, L., 2014. Influenţa profunzimii solurilor aluviale asupra biodiversităţii subterane şi a unor caracteristici biometrice în culturi declone de plopi hibrizi: rezultate preliminare. Bucovina Forestieră 14(1): 60-67, 2014.
Sierra, M., Martınez, F.,J., Verde R., Martın, F.,J., Macıas, F., 2013. Soil-carbon sequestration and soil-carbon fractions, comparison between poplar plantations and corn crops in south-eastern Spain. Soil & Tillage Research 130 (2013) 1–6.
Sommer, J., Hartmann, L., Dippold, M., Lamersdorf, N., 2017. Specific Nmin uptake patterns of two widely applied poplar and willow clones for short rotation coppices e Implications for management practices. Biomass and Bioenergy 98 (2017) 236-242.
Tolbert, V.,R., Todd Jr., D.,E., Manna, L.,K., Jawdy, C.,M., Maysc, D.,A., Malikc, R., Bandaranayaked, W., Houstone, A., Tylere, D., Pettry, D.,E., 2002. Changes in soil quality and below-ground carbon storage with conversion of traditional agricultural crop lands to bioenergy crop production. Environmental Pollution 116 (2002) S97–S106.
Vintilă, I., Borlan, Z., Borza, I., Tîmbota, I., 1989. Metodologia de stabilire a dozei de azot în funcție de rezerva de azot mineral din profilul solului. Red. Propaganda Tehnică Agricolă a Ministerului Agriculturii pp 1-19.
Zheng, J., Chen, J., Pan, G., Wang, G., Liu, X., Zhang,X., Li, L., Bian, R., Cheng, K., Zheng, J., 2017. A long-term hybrid poplar plantation on cropland reduces soil organic carbon mineralization and shifts microbial community abundance and composition. http://dx.doi.org/10.1016/j.apsoil.2016.11.017.
*** Raport proiect STROMA, 2016. STROMA (Sustenabilitatea culturilor de specii cu ciclu scurt de productie pe terenuri marginale). Contract USV PN-II-PT-PCCA-2011-3.2-1574.
*** Raport contract de cercetare cu „F.E. AGRAR” S.R.L. Nr. 6458.17/26.04.2017 înregistrat la Universitatea ”Ștefan cel Mare” Suceava cu Nr. 6052/05.05.2017 cu titlul: Studiu privind impactul culturilor de plopi hibrizi asupra proprietăților solului
Descărcări
Publicat
Cum cităm
Număr
Secțiune
Licență
Copyright (c) 2019 Alexei Savin, Daniel Avăcăriței, Iulian-Constantin Dănilă, Mihai-Leonard Duduman, Cătălina Rotaru-Buzdugan
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License.
Licența Open Access
Toate articolele și materialele suplimentare publicate în revista BUCOVINA FORESTIERĂ sunt disponibile sub o politică de acces liber gratuit (Open Access Licence) descrisă de BOAI, ceea ce implică accesul liber (fără nici o taxă) și nelimitat, pentru toată lumea, la conținutul integral al acestora.
Publicarea manuscriselor este gratuită, toate cheltuielile fiind suportate de către Facultatea de Silvicultură din cadrul Universități „Ștefan cel Mare” din Suceava.
