Înregistrarea cronologiei intensității fructificației pentru principalele specii forestiere din România

Autori

  • Ciprian Palaghianu Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Facultatea de Silvicultură, str. Universității nr. 13, 720229, Suceava, România

DOI:

https://doi.org/10.4316/bf.2019.023

Cuvinte cheie:

abundența fructificației, producția de semințe, fructificație

Rezumat

Fructificația abundentă reprezintă o strategie reproductivă a speciilor de plante, caracterizată printr-un comportament sincronizat al indivizilor unei populații în direcția producerii de cantități mari de flori, fructe sau semințe, cu o anumită periodicitate. Acest proces sincronizat și cu rezultate cantitative foarte variabile prezintă o mare importanță practică pentru silvicultori.

Informațiile referitoare la variabilitatea producției de semințe pot fi folosite pentru planificarea aplicării tratamentelor silviculturale, ținând cont de faptul că tăierile de regenerare trebuie sincronizate cu anii de fructificație abundentă. În consecință silvicultorii ar trebui să colecteze aceste informații și să țină cont de ele în activitatea desfășurată.

Înregistrările referitoare la fructificația arborilor au fost efectuate și folosite în trecut, dar în ultimele decenii aceste informații nu au mai fost colectate sau arhivate de către sistemul silvic. De aceea, obiectivul principal al inițiativei CRONOFOR este construirea unei cronologii a fructificațiilor abundente pentru principalele specii forestiere din România (molid, brad, stejar și gorun).

Datele referitoare la fructificație vor fi preluate de la unitățile silvice și apoi vor fi prelucrate, verificate și încărcate într-o bază de date care va fi disponibilă online atât practicienilor cât și cercetătorilor din domeniul forestier. Fiecare înregistrare conține informații de bază referitoare la caracterizarea evenimentului de fructificație: specia,  anul observației, intensitatea de fructificație (un indice cu 5 trepte de intensitate) și date necesare localizării geografice a observațiilor.

Proiectul urmărește să crească interesul silvicultorilor față de evenimentele de fructificație prin crearea unei platforme funcționale disponibile online, care ar putea să fie dezvoltată ulterior și prin alte mijloace (de exemplu: prin sistemul “citizen-science” sau prin integrarea informațiilor în aplicații GIS). Informațiile furnizate de o astfel de bază de date ar putea fi utile și pentru alte proiecte care ar putea să determine, de exemplu, cum speciile lemnoase își adaptează strategiile reproductive la modificările climatice.

Descărcări

Datele despre descărcarea articolului nu sunt încă disponibile.

Vizualizări

Afișarea vizualizărilor va avea loc în curând ...

Referințe

Ascoli, D., Maringer, J., Hacket-Pain, A., Conedera, M., Drobyshev, I., Motta, R., Cirolli, M., et al., 2017. Two centuries of masting data for European beech and Norway spruce across the European continent. Ecology, 98: 1473 https://doi.org/10.1002/ecy.1785

Drobyshev, I., Niklasson, M., Mazerolle, M. J., Bergeron, Y. 2014. Reconstruction of a 253-year long mast record of European beech reveals its association with large scale temperature variability and no long-term trend in mast frequencies. Agricultural and forest meteorology, 192: 9-17. https://doi.org/10.1016/j.agrformet.2014.02.010

Herrera, C.M., Jordano, P., Guitián, J., Traveset, A., 1998. Annual variability in seed production by woody plants and the masting concept: reassessment of principles and relationship to pollination and seed dispersal. Am. Nat. 152 (4): 576-594. https://doi.org/10.1086/286191

Hilton, G. M., Packham, J. R., 2003. Variation in the masting of common beech (Fagus sylvatica L.) in northern Europe over two centuries (1800-2001). Forestry. 76(3): 319-328. https://doi.org/10.1093/forestry/76.3.319

Isagi, Y., Sugimura, K., Sumida, A., Ito, H., 1997. How does masting happen and synchronize? J. Theor. Biol. 187 (2): 231-239. https://doi.org/10.1006/jtbi.1997.0442

Janzen, D. H., 1971. Seed predation by animals. Annual review of ecology and systematics, 2: 465-492. https://doi.org/10.1146/annurev.es.02.110171.002341

Keenan, T. F., Gray, J., Friedl, M. A., Toomey, M., Bohrer, G., Hollinger, D. Y., ... & Yang, B. 2014. Net carbon uptake has increased through warming-induced changes in temperate forest phenology. Nature Climate Change, 4(7): 598-604. https://doi.org/10.1038/nclimate2253

Kelly, D., 1994. The evolutionary ecology of mast seeding. Trends Ecol. Evol. 9 (12): 465-470. https://doi.org/10.1016/0169-5347(94)90310-7

Kelly, D., Sork, V. L., 2002. Mast seeding in perennial plants: why, how, where?. Annual Review of Ecology and Systematics, 33(1):427-447. https://doi.org/10.1146/annurev.ecolsys.33.020602.095433

Koenig, W. D., & Knops, J. M., 1998. Scale of mast-seeding and tree-ring growth. Nature, 396(6708): 225. https://doi.org/10.1038/24293

Koenig, W. D. 2002. Global patterns of environmental synchrony and the Moran effect. Ecography, 25(3):283-288. https://doi.org/10.1034/j.1600-0587.2002.250304.x

Koenig, W., Knops, J. 2005. The Mystery of Masting in Trees Some trees reproduce synchronously over large areas, with widespread ecological effects, but how and why?. American Scientist, 93: 340-347. https://doi.org/10.1511/2005.4.340

Miyazaki, Y., 2013. Dynamics of internal carbon resources during masting behavior in trees. Ecol. Res. 28 (2): 143-150.

Norton, D.A., Kelly, D., 1988. Mast seeding over 33 years by Dacrydium cupressinum Lamb. (rimu) (Podocarpaceae) in New Zealand: the importance of economies of scale. Functional Ecology, 2:399-408. https://doi.org/10.2307/2389413

Palaghianu, C., Dutca, I., 2017. Afforestation and reforestation in Romania: History, current practice and future perspectives. Reforesta, 4: 54-68. https://doi.org/10.21750/REFOR.4.05.44

Palaghianu, C., Dragoi, M., 2015. Patterns of mast fruiting - a stochastic approach. Journal of Landscape Management, 6 (2): 56-61

Palaghianu, C., Nichiforel, L., 2016. Intre perceptii percepții si și precepte îin dialogul despre păadurile Româaniei (Between perceptions and precepts in the dialogue on Romanian forests), Bucovina Forestiera, 16 (1): 3-8 https://doi.org/10.4316/bf.2016.001

Pearse, I. S., Koenig, W. D., & Knops, J. M., 2014. Cues versus proximate drivers: testing the mechanism behind masting behavior. Oikos, 123(2): 179-184. https://doi.org/10.1111/j.1600-0706.2013.00608.x

Piovesan, G., Adams, J. M., 2005. The evolutionary ecology of masting: does the environmental prediction hypothesis also have a role in mesic temperate forests?. Ecological Research, 20(6): 739-743. https://doi.org/10.1007/s11284-005-0096-z

Ranta, E., Kaitala, V., Lindström, J., & Helle, E., 1997. The Moran effect and synchrony in population dynamics. Oikos, 78(1): 136-142. https://doi.org/10.2307/3545809

Sork, V. L. 1993. Evolutionary ecology of mast-seeding in temperate and tropical oaks (Quercus spp.). Vegetatio, 107(1):133-147. https://doi.org/10.1007/978-94-011-1749-4_9

Teodosiu, M., Mateescu, E., 2004. Fenologia-dezvoltare şi perspective. O sinteză. Bucovina Forestieră, 12(1-2): 47-68.

Tersago, K., Verhagen, R., Servais, A., Heyman, P., Ducoffre, G., Leirs, H., 2009. Hantavirus disease (Nephropathia epidemica) in Belgium: effects of tree seed production and climate. Epidemiol. Infect. 137 (2): 250-256. https://doi.org/10.1017/S0950268808000940

Vacchiano, G., Ascoli, D., Berzaghi, F., Lucas‐Borja, M. E., Caignard, T., Collalti, A., Mairota, P., Palaghianu, C., Reyer, C., Sanders, T., Schermer, E., Wohlgemuth, T., Hacket‐Painn, A., 2018. Reproducing reproduction: How to simulate mast seeding in forest models. Ecological Modelling, 376: 40-53

https://doi.org/10.1016/j.ecolmodel.2018.03.004

Vander Wall, S. B., 2002. Masting in animal‐dispersed pines facilitates seed dispersal. Ecology, 83(12): 3508-3516. https://doi.org/10.1890/0012-9658(2002)083[3508:MIADPF]2.0.CO;2

Zwolak, R., Bogdziewicz, M., Rychlik, L., 2016. Beech masting modifies the response of rodents to forest management. Forest Ecology and Management, 359: 268-276. https://doi.org/10.1016/j.foreco.2015.10.017

Descărcări

Publicat

2019-12-30

Cum cităm

Palaghianu, C. (2019). Înregistrarea cronologiei intensității fructificației pentru principalele specii forestiere din România. Bucovina Forestieră, 19(2), 183-188. https://doi.org/10.4316/bf.2019.023

Număr

Vol. 19 Nr. 2 (2019)

Secțiune

Comentarii

Licență

Copyright (c) 2019 Ciprian Palaghianu

Creative Commons License

Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License.

Licența Open Access

Toate articolele și materialele suplimentare publicate în revista BUCOVINA FORESTIERĂ sunt disponibile sub o politică de acces liber gratuit (Open Access Licence) descrisă de BOAI, ceea ce implică accesul liber (fără nici o taxă) și nelimitat, pentru toată lumea, la conținutul integral al acestora.

Publicarea manuscriselor este gratuită, toate cheltuielile fiind suportate de către Facultatea de Silvicultură din cadrul Universități „Ștefan cel Mare” din Suceava.