Contribuții la îmbunătățirea modului de calcul al creșterii indicatoare în contextul schimbărilor climatice – studiu de caz, Ocolul Silvic Bașotă, jud. Botoșani
DOI:
https://doi.org/10.4316/bf.2022.003Cuvinte cheie:
lanțuri Markov, pădure normală, creștere indicatoareRezumat
Modelul lanțurilor Markov a fost aplicat în cazul unei păduri de 340 ha, a cărei posibilitate anuală este de 896 m3. Întrucât pe parcursul a cinci ani s-au recoltat 2843 m3 de produse accidentale, s-a testat utilizarea lanțurilor Markov la corectarea creșterii indicatoare, presupunând că la următoarea reamenajare creșterea indicatoare ar putea fi calculată cu ajutorul unui model structural îmbunătățit, ce ține cont de cuantumul produselor accidentale recoltate pe durata unei clase de vârste. Având o distribuție pe clase de vârstă a produselor accidentale, am simulat pe o perioadă de 240 ani structura pe clase de vârstă, ținând cont exclusiv de probabilitățile de revenire în prima clasă de vârstă a arboretelor din toate clasele de vârstă. Deoarece produsele accidentale nu modifică doar distribuția normală pe clase de vârste ci și suprafața ocupată efectiv de arbori, am propus două modele simplificate de corecție a mediei creșterilor curente folosite la calculul creșterilor indicatoare.
Descărcări
Vizualizări
Referințe
Barbu I., 2004. Metode de evaluare a riscului de apariţie a vătămărilor de zăpadă în pădurile din România. Bucovina Forestieră, 12, 1-2.
Bajželj B., Richards K. S., 2014. The Positive Feedback Loop between the Impacts of Climate Change și Agricultural Expansion și Relocation', Land. https://doi.org/10.3390/land3030898
Brunet J., Isacsson G., 2009. Restoration of beech forest for saproxylic beetles-effects of habitat fragmentation și substrate density on species diversity și distribution', Biodiversity și Conservation, 18(9), 2387. https://doi.org/10.1007/s10531-009-9595-5
Tisovec-Dufner K.C., Teixeira L., Marin G.L., Coudel E., Morsello C., Pardini R., 2019. Intention of preserving forest remnants among landowners in the Atlantic Forest: The role of the ecological context via ecosystem services. People Nat. 2019; 1: 533- 547. https://doi.org/10.1002/pan3.10051
Chuang C.W., Lin C.Y., Chien C.H., Chou W.C., 2011. Application of Markov-chain model for vegetation restoration assessment at landslide areas caused by a catastrophic earthquake in Central Taiwan. Ecological Modelling, 222(3), 835-845. https://doi.org/10.1016/j.ecolmodel.2010.11.007
Coșofret C., 2021. Modelling forest ecosystems services under the influence of climate change și forest management, PhD Thesis, Stefan cel Mare University, Suceava
Díaz-Avalos C., Juan P., Serra-Saurina L., 2016. Modeling fire size of wildfires in Castellon (Spain), using spatiotemporal marked point processes, Forest Ecology and Management, 381, 360-369. https://doi.org/10.1016/j.foreco.2016.09.013
Dissescu R., 1990. Abordarea Bayesiană a deciziilor amenjistice, Revista Pădurilor, 105(2), 62-65.
Drăgoi M., 1999. Contribuții la dimensionarea fondului de rezervă, Revista Pădurilor, 104(2), 29-36.
Dragoi M., Barnoaiea I., 2018. Accounting for windthrow risk in forest management planning: a Romanian tailor-made solution, Forest Systems 27(3). https://doi.org/10.5424/fs/2018273-13333
Halofsky J. E., Andrews-Key S. A., Edwards J. E., Johnston M. H., Nelson H. W., Peterson D. L., Schmitt K. M., Swanston C. W., Williamson T. B., 2018. Adapting forest management to climate change: The state of science and applications in Canada and the United States. Forest Ecology and Management, 421, 84-97. https://doi.org/10.1016/j.foreco.2018.02.037
Knapp H. D., 2017. Între sălbăticia pădurilor virgine, ruralul idilic și distrugerea pădurii: impresii personale dintr-o excursie în pădurile României, 16-23 mai 2016, Bucovina Forestiera, 17(1),47-51. https://doi.org/10.4316/bf.2017.004
Kouba J., 1991. Derivation of the first and following age stages surface rates in stochastically defined normal Fforest, Lesnictvi, 37(10), 807-818.
Kouba J., 2002. Das Leben des Waldes und seine Lebensunsicherheit. Forstwissenschaftliches Centralblatt vereinigt mit Tharandter forstliches Jahrbuch, 121(4), 211-228. https://doi.org/10.1046/j.1439-0337.2002.02026.x
Luick R., Reif A., Schneider E., Grossmann M., Fodor, E, 2021. Virgin Forests At the Heart of Europe. doi: 10.6094/BLNN/Mitt/24.02.
van der Plas F., Ratcliffe S., Ruiz-Benito P., Scherer-Lorenzen M., Verheyen K., Wirth C., Zavala M.A., Ampoorter E., Baeten L., Barbaro L., Bastias C.C., Bauhus J., Benavides R., Benneter A., Bonal D., Bouriaud O., Bruelheide H., Bussotti F., Carnol M., Castagneyrol,B., Charbonnier Y., Cornelissen J.H.C., Dahlgren J., Checko E., Coppi A., Dawud S.M., Deconchat M., De Smedt P., De Wandeler H., Domisch T., Finér L., Fotelli M., Gessler A., Granier A., Grossiord C., Guyot V., Haase J., Hättenschwiler S., Jactel H., Jaroszewicz B., Joly F.-X., Jucker T., Kambach S., Kaendler G., Kattge J., Koricheva J., Kunstler G., Lehtonen A., Liebergesell M., Manning P., Milligan H., Müller S., Muys B., Nguyen D., Nock C., Ohse B., Paquette A., Peñuelas J., Pollastrini M., Radoglou K., Raulund-Rasmussen K., Roger F., Seidl R., Selvi F., Stenlid J., Valladares F., van Keer J., Vesterdal L., Fischer M., Gamfeldt L., Allan, E., 2018). Continental mapping of forest ecosystem functions reveals a high but unrealised potential for forest multifunctionality. Ecology Letters, 21: 31-42. https://doi.org/10.1111/ele.12868
Rammig A., Fahse L., Bugmann H., Bebi P. 2006. Forest regeneration after disturbance: A modelling study for the Swiss Alps. Forest Ecology and Management, 222, 123-136.. https://doi.org/10.1016/j.foreco.2005.10.042
Reed K., Denman S., Leather S.R., Forster, J., Inward, D.J.G., 2018. The lifecycle of Agrilus biguttatus: the role of temperature in its development and distribution, and implications for Acute Oak Decline. Agr Forest Entomol, 20: 334-346. https://doi.org/10.1111/afe.12266
Reyer C. P., Bathgate S., Blennow K., Borges J. G., Bugmann H., Delzon S., Faias S. P., Garcia-Gonzalo J., Gardiner B., Gonzalez-Olabarria J. R. 2017. Are forest disturbances amplifying or canceling out climate change-induced productivity changes in European forests? Environmental Research Letters, 12(3). https://doi.org/10.1088/1748-9326/aa5ef1
Sallé A., Nageleisen L.-M., Lieutier F., 2014. Bark andwood boring insects involved in oak declines in Europe: Current knowledge și future prospects in a context of climate change. Forest Ecology and Management, 328, 79-93. https://doi.org/10.1016/j.foreco.2014.05.027
Sallnäs O., 1990. A matrix model of the Swedish forest, Studia Forestalia Suecica, 183, 1-23.
Seidl R., Spies T. A., Peterson D. L., Stephens S. L., Hicke J. A., 2016. Searching for resilience: addressing the impacts of changing disturbance regimes on forest ecosystem services. Journal of Applied Ecology, 53(1), 120-129. https://doi.org/10.1111/1365-2664.12511
Strigul N., Florescu I., Welden A. R., Michalczewski F. 2012. Modelling of forest stand dynamics using Markov chains. Environmental Modelling & Software, 31, 64-75. https://doi.org/10.1016/j.envsoft.2011.12.004
Zimová S., Dobor L., Hlásny T., Rammer W., Seidl R. 2020. Reducing rotation age to address increasing disturbances in Central Europe: Potential and limitations. For Ecol Manage. 475:118408. https://doi.org/10.1016/j.foreco.2020.118408
Descărcări
Publicat
Cum cităm
Număr
Secțiune
Licență
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License.
Licența Open Access
Toate articolele și materialele suplimentare publicate în revista BUCOVINA FORESTIERĂ sunt disponibile sub o politică de acces liber gratuit (Open Access Licence) descrisă de BOAI, ceea ce implică accesul liber (fără nici o taxă) și nelimitat, pentru toată lumea, la conținutul integral al acestora.
Publicarea manuscriselor este gratuită, toate cheltuielile fiind suportate de către Facultatea de Silvicultură din cadrul Universități „Ștefan cel Mare” din Suceava.
