Un caz de mortalitate în masă a larvelor de Lasiocampa quercus quercus f. alpina în Munții Călimani (România)

Autori

  • Nicolai Olenici Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, Stațiunea Câmpulung Moldovenesc, 73bis, Calea Bucovinei, 725100 Câmpulung Moldovenesc, Romania

DOI:

https://doi.org/10.4316/bf.2019.017

Cuvinte cheie:

Lasiocampa quercus quercus f. alpina, Munții Călimani, mortalitate în masă, Lasiocampa quercus NPV, Vaccinium, Picea abies, Pinus mugo

Rezumat

În 2017, mass-media din Anglia și din alte țări au reacționat frenetic la știrea că omizele de Lasiocampa quercus din West Pennine Moors, în Lancashire, au fost lovite de „virusul zombie”. Un fenomen similar a fost observat în august 2018, în Munții Calimani, România pe o suprafață de aproximativ 30 ha. Larvele formei alpine ale subspecii L. quercus quercus au fost găsite în coroana unor exemplare mici de molid (Picea abies) sau pe tufele de jneapăn (Pinus mugo) și - într-o măsură mai mică - pe cele de ienupăr (Juniperus sp .). Unele dintre acestea erau în viață, dar slăbite, majoritatea fiind moarte, atârnate de ace sau de ramuri. Majoritatea larvelor moarte erau încă întregi, dar cu un corp moale,  doar unele dintre ele prezentau cuticula sfâsiată. Simptomele prezentate de larve sugerează că au murit în urma unei infecții cu Lasiocapa quercus NPV. Înainte de a muri, larvele au consumat ace de molid  și jneapăn, după ce epuizaseră resursele alimentare obișnuite în acel loc, și anume frunzele de Vaccinium spp. Vremea ploioasă din ultimele două luni (iunie și iulie) ar fi putut contribui la răspândirea bolii printre larve. Acesta este primul caz de proliferare în masă a speciei L. quercus observată și raportată în România și, de asemenea, primul caz de epizootie cauzată de baculovirus specific acestei specii din țara noastră.

Descărcări

Datele despre descărcarea articolului nu sunt încă disponibile.

Vizualizări

Afișarea vizualizărilor va avea loc în curând ...

Referințe

ANM 2018a. Abaterea cantității lunare iunie 2018 față de cantitățile multianuale (1981-2010). Administrația Națională de Meteorologie. http://www.meteoromania.ro/clima/monitorizare-climatica/

ANM 2018b. Abaterea cantității lunare iulie 2018 față de cantitățile multianuale (1981-2010). Administrația Națională de Meteorologie. http://www.meteoromania.ro/clima/monitorizare-climatica/

Burnaz S., 2009. Macrolepidoptera species characteristic for the montane, subalpine and alpine levels of of the massifs situated in Hunedoara county (Romania). Muzeul Olteniei Craiova. Oltenia. Studii și comunicări. Științele Naturii 25: 145-152.

Carter D.J., Hargreaves B., 1987. Raupen und Schmetterlinge Europas und ihre Futterpflanzen. Paul Parey, Hamburg und Berlin, 292 p.

Ciochia V., Barbu A., 1980. Catalogul colecției de lepidoptere "Nicolae Delvig" a Muzeului Județean Brașov, Cumidava, Seria Științele Naturii 12(4).

D'Amico V., Elkinton J.S., 1995. Rainfall effects on transmission of gypsy-moth (Lepidoptera: Lymantriidae) nuclear polyhedrosis-virus. Environmental Entomology 24: 1144-1149. https://doi.org/10.1093/ee/24.5.1144

Dincă V., Goia M., 2005. Contribuţii la cunoaşterea faunei lepidopterologice a Munţilor Rodnei. Bulertin de inforare, Societatea Lepidopterologică Română 16: 125-164.

Ebert G., 1994. Lasiocampidae (Glucken). In Ebert G. (Hrsg.) Die Schmetterlinge Baden-Württemberges, Band 4 - Nachtfalter II. Ulmer, Suttgart, pp. 14-91.

Freina J.J. de, Witt T.J., 1983. Taxonomische Veränderungen bei den Bombyces und Sphinges Europas und Nordwestafrikas (Lepidoptera: Lemoniidae, Lasiocampidae I). Nota lepidopterologica 6(2-3) : 88-98.

Glowacka B., 1989. Pathogenic viruses and bacteria of the nun moth (Lymantria monacha L.) during the outbreak 1978-1984 in Poland. In Wallner W.E., McManus K.A. (Eds.) Proceedings Lymantriidae: A coparison of features of New and Old World tussock moths. USDA, NEFS, General Technical Report NE-123, Broomal (US), pp. 401-415.

Goulson D., 1997. Wipfelkrankheit: Modification of host behaviour during Baculoviral infection. Oecologia 109: 219-228. https://doi.org/10.1007/s004420050076

Guillebeau M., 2017. Ein unschöner Anblick: platzende "Zombie-Raupen" in England. http://naturschutz.ch/news/ein-unschoener-anblick-platzende-zombie-raupen-in-england2 /117655 (accesed 26.08.2018)

Hale, T., 2017: Caterpillars Exploding From "Zombie Virus" Outbreak. IFLScience www.iflscience.com/plants-and-animals/caterpillars-exploding-from-zombie-virus-outbreak/ (accessed 26.08.2018)

Harrison R., Hoover K., 2012. Baculoviruses and other occluded insect viruses. In Vega F.E., Kaya H.K (Eds.): Insect Pathology, second edition. Elsevier, Amsterdam, pp. 73-131. https://doi.org/10.1016/B978-0-12-384984-7.00004-X

Hofmann O., 1891. Die Schlaffsucht (Flacherie) der Nonne (Liparis monacha) nebst einem Anhang. Insektentötende Pilze mit besonderer Berücksichtigung der Nonne. P. Weber, Frankfurt, 31 p.

van Houte S., van Oers M.M., Han Y., Vlak J.M., Ros V.I.D., 2015 Baculovirus infection triggers a positive phototactic response in caterpillars: a response to Dobson et al. (2015). Biology Letters 11: 20150633. http://dx.doi.org/10.1098/rsbl.2015.063

https://doi.org/10.1098/rsbl.2015.0633

Johnston, J., 2017: Virus transforms caterpillars into exploding zombies. www.wsoctv.com/ news/trending-now/virus-transforms-caterpillars-into-exploding-zombies/581818580 (accessed 26.08.2018)

Komárek J., Breindl V., 1924. Die Wipfelkrankheit der Nonne und der Erreger derselben. Zeitschrift für Angewandte Entomologie 10(1): 99-162. https://doi.org/10.1111/j.1439-0418.1924.tb01150.x

Krieg A., 1961. Grundlagen der Insektenpathologie. Viren-, Rickettsien- und Bacterien-Infektionen. Springer, Berlin und Heidelberg, 304 p. https://doi.org/10.1007/978-3-662-11916-7

Modlinger R., Liška J., 2016. Review of Lepidoptera with trophic relationships to Picea abies (L.) in the conditions of Czechia. Forestry Journal 62: 178-194. https://doi.org/10.1515/forj-2016-0015

Nemeș I, Voicu M., 1973. Catalogul colecției de lepidoptere "Alexei Alexinschi" de la Muzeul Județean Suceava. Part. 3: Superfamiliile Noctuoidea, Bombycoidea și Sphingoidea. Studii și Comunicări, Muzeul Județean Suceava 4: 1-102.

Rákosy L., 1995. Contribuţii la studiul faunei de macrolepidoptere din Munţii Parâng. Buletin de informare, Societatea Lepidopterologică Română 6(3-4): 179-188.

Rákosy L., Goia M., Kovacs Z., 2003. Catalogul Lepidopterelor României / Verzeichnis der Schmetterlinge Rumäniens. Socetatea Lepidoptgerologică Română, Cluj-Napoca. 447 p.

Rákosy L., Weber W., 1986. Die Großschmetterlinge von Sighisoara (Schässhurg) und Umgebung, Siebenbürgen, Rumänien (Lepidoptera). Atalanta 16: 315-392.

Rákosy L., Wieser, Ch., Stangelmaier G., Székely L., 1994. Rezultatele colectărilor realizate în a doua tabără entomologică a S.L.R. Munţii Făgăraş, 23-27(30) iulie 1994. 1 Lepidoptera. Buletin de informare, Societatea Lepidopterologică Română 5(3-4): 201-216.

Roegner-Aust S., 1950. Der Infektionsweg bei der Polyederepidemie der Nonne. Zeitschrift für Angewandte Entomologie 31(1):3-37. https://doi.org/10.1111/j.1439-0418.1950.tb01169.x

Schwenke W., 1978. Lasiocampidae, Glucken. In Schwenke W. (Ed.): Die Forstschädlinge Europas, Band 3. - Schmetterlinge. Paul Parey, Hamburg und Berlin, pp. 421-435.

Stancă-Moise C., 2017a. Study on the macrolepidoptera collected from Păltiniș (Sibiu county), existing within the collection of dr. Viktor Weindel. Muzeul Olteniei Craiova. Oltenia. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii 33(2): 97-101.

Stancă-Moise C., 2017b. Data about the macrolepidoptera fauna of Sibiu county (Romania). Studia Universitatis "Vasile Goldiş", Seria Ştiinţele Vieţii 27(1): 19-26.

Szabó A., 1988. Neu Angaben über die Lepidopteren-Fauna des Rodnaer Gebirges (Nordsiebenbürgische Karpaten, Știol-Berg, 1611 m). Lucrările celei de a IV-a Conferințe Naționale de Entomologie, Cluj-Napoca, 29-31 mai, 1986, pp. 89-92.

Székely L., 1994. Lepidopterele din zona subalpină și alpină a Munților Bucegi. Buletin de informare, Societatea Lepidopterologică Română 5(3-4): 187-200.

Székely L., 2000. Lasiocampa eversmanni (Eversmann, 1843) și Lasiocampa quercus alpina Freyer, 1880 (Lepidoptera, Lasiocampidae) în fauna României. Naturalia, Studii și cercetări, Pitești 4-5: 123-126.

Székely L., 2010. Moth of Romania 1. Fluturi de noapte din România 1. Disz Tipo, Săcele-Brașov, 264 p. + 10 pl.

Telegraph Reporters, 2017. 'Zombie virus' outbreak causes caterpillars to explode. The Telegraph 2 August 2017. www.telegraph.co.uk/news/2017/08/02/zombie-virus-outbreak-causes-caterpillars-explode/ (accessed 26.08.2018)

Thézé, J., Lopez-Vaamonde, C., Cory, J.S., Herniou, E.A., 2018: Biodiversity, evolution and ecological specialization of Baculoviruses: A treasure trove for future applied research. Viruses 2018, 10, 366; doi:10.3390/v10070366 https://doi.org/10.3390/v10070366

Thompson W.R., 1945. A catalogue of parasites and predators of insect pests. Sect. 1 Pt. 7, Belleville, Canada.

Tschorsnig H.-P., 2017. Preliminary host catalogue of Palaearctic Tachinidae (Diptera). http://www.nadsdiptera.org/Tach/WorldTachs/CatPalHosts/Cat_Pal_tach_hosts_Ver1.pdf

Wagner W., 2005. European Lepidoptera and their ecology. Lasiocampa quercus (Linnaeus, 1758). http://www.pyrgus.de/Lasiocampa_quercus_en.html (accesed 26.08.2018)

Zolotuhin, V., Nieukerken, E.J. van, 2013. Fauna Europaea: Lasiocampidae. In: Karsholt, O. & Nieukerken, E.J. van, 2013. Fauna Europaea: Lepidoptera, Moths. Fauna Europaea version 2017.06, https://fauna-eu.org

Descărcări

Publicat

2019-12-30

Cum cităm

Olenici, N. (2019). Un caz de mortalitate în masă a larvelor de Lasiocampa quercus quercus f. alpina în Munții Călimani (România). Bucovina Forestieră, 19(2), 123-130. https://doi.org/10.4316/bf.2019.017

Număr

Secțiune

Articole de cercetare

Cele mai citite articole ale aceluiași autor(i)

1 2 > >>