Caracteristici dendrometrice ale populației de zâmbru de pe versantul nordic al Munților Călimani

Autori

  • Claudiu-Cosmin Rogojan Administrația Parcului Național Călimani, Șaru Dornei, Nr. 54C, 727515, Suceava, România și Universitatea ”Ștefan cel Mare” din Suceava, Facultatea de Silvicultură, Str. Universității 13, 720229, Suceava, România
  • Basarab Bârlădeanu Administrația Parcului Național Călimani, Șaru Dornei, Nr. 54C, 727515, Suceava, România
  • Iosif Filimon Administrația Parcului Național Călimani, Șaru Dornei, Nr. 54C, 727515, Suceava, România
  • Ionel Popa Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, Stațiunea Câmpulung Moldovenesc, 73bis, Calea Bucovinei, 725100 Câmpulung Moldovenesc, Romania și Centrul pentru Economie Montană -INCE - CE-MONT Vatra Dornei, Str. Petreni nr. 49,725700 Vatra Dornei, România.

DOI:

https://doi.org/10.4316/bf.2020.004

Cuvinte cheie:

Zâmbru, distribuția diametrelor, tipul de vătămare, Parcul Național Călimani

Rezumat

În acest studiu prezentăm informații biometrice și calitative referitoare la populația de zâmbru de pe versantul nordic al Munților Călimani pe baza unui inventar complet al exemplarelor de zâmbru de pe o suprafață de 90 ha. Distribuția numărului de arbori de zâmbru pe categorii de diametre urmează o distribuție tipică pentru arboretele echiene, cu asimetrie de stângă și un diametru mediu de 37,2 ± 17,1 cm. Diametrul maxim identificat în studiul nostru este de 156 cm, fiind cel mai mare diametru pentru zâmbru raportat pentru Carpații Orientali. În ceea ce privește tipul de vătămări observate, majoritatea sunt reprezentate de răni închise sau deschise (14,1%). În funcție de localizarea vătămărilor, peste 85% dintre acestea se află la baza trunchiului. Găurile de ciocănitoare, indicator al biodiversității ridicate, au fost observate la un număr de 79 de arbori de zâmbru (2,7%). În general, inventarul nostru arată că populația de zâmbru de pe versantul nordic al Munților Călimani are o stare de sănătate foarte bună, asigurând premisele pentru o dinamică durabilă a acestei populații.

Descărcări

Datele despre descărcarea articolului nu sunt încă disponibile.

Vizualizări

Afișarea vizualizărilor va avea loc în curând ...

Referințe

Abran P., 2000. Cercetări privind prezența zâmbrului (Pinus cembra L.) pe versantul sudic al Munților Călimani, în județul Mureș. Revista Pădurilor. 2:13-15.

Beloiu M., Beierkuhnlein, C., 2019. Differences in the Spatial Structure of Two Pinus cembra L. Populations in the Carpathian Mountains. Forests, 10(4):326. https://doi.org/10.3390/f10040326

Blada I., 1997. Stone pine (Pinus cembra L.) provenance experiment in Romania. Silvae Genetica, 46(4):197-200.

Blada I., 2008. Pinus cembra distribution in the Romanian Carpathians. Ann. For. Res. 51: 115-132.

Carrer M., Nola P., Eduard J.L., Motta R., Urbinati C., 2007. Regional variability of climate-growth relationships in Pinus cembra high elevation forests in the Alps. Journal of Ecology. 95(5):1072-1083. https://doi.org/10.1111/j.1365-2745.2007.01281.x

Carrer M., Soraruf L., Lingua, E., 2013. Convergent space-time tree regeneration patterns along an elevation gradient at high altitude in the Alps. Forest ecology and management. 304:1-9. https://doi.org/10.1016/j.foreco.2013.04.025

Carrer M., Urbinati C., 2001. Spatial analysis of structural and tree‐ring related parameters in a timberline forest in the Italian Alps. Journal of Vegetation Science, 12(5):643-652. https://doi.org/10.2307/3236904

Casalegno S., Amatulli G., Camia A., Nelson A., Pekkarinen A., 2010. Vulnerability of Pinus cembra L. in the Alps and the Carpathian mountains under present and future climates. Forest Ecology and Management. 259(4):750-761. https://doi.org/10.1016/j.foreco.2009.10.001

Cenuşă R., 1996. Probleme de ecologie forestieră - Aplicaţii la molidişuri naturale din Bucovina. Universitatea din Suceava. Facultatea de silvicultură. 165 p.

Doniţă N., Paucă-Comănescu M., Popescu A., Mihăilescu S., Biriş I. A., 2005. Habitatele din România. Bucureşti. Editura Tehnică Silvică.

Gubesh L.,1971. Răspândirea relictului glaciar zâmbrul (Pinus cembra) pe versanții sudici ai unor masive din Călimani. Ocrotirea Naturii. 15(2):149-159.

Kern Z., Popa I., 2008. Changes of frost damage and treeline advance for swiss Stone Pine in the Calimani Mts.(Eastern Carpathians, Romania). Acta Silvatica et Lignaria Hungarica. 4:39-48.

Lingua E., Cherubini P., Motta R., Nola P., 2008. Spatial structure along an altitudinal gradient in the Italian central Alps suggests competition and facilitation among coniferous species. Journal of Vegetation Science, 19(3):425-436. https://doi.org/10.3170/2008-8-18391

Motta R., Morales M., Nola P., 2006. Human land-use, forest dynamics and tree growth at the treeline in the western italian alps. Annals of Forest Science 63:739-747. https://doi.org/10.1051/forest:2006055

Nagavciuc V., Kern Z., Ionita M., Hartl C., Konter O., Esper J., Popa, I., 2020. Climate signals in carbon and oxygen isotope ratios of Pinus cembra tree‐ring cellulose from the Călimani Mountains, Romania. International Journal of Climatology. 40(5):2539-2556. https://doi.org/10.1002/joc.6349

Oberhuber W., 2004. Influence of climate on radial growth of Pinus cembra within the alpine timberline ecotone. Tree physiology. 24(3):291-301. https://doi.org/10.1093/treephys/24.3.291

Popa I., 2007. Șapte secole de istorie auxologicã a unui Zâmbru (Pinus cembra L.). Revista Pădurilor. 5:18-23.

Popa I., Bouriaud O., 2014. Reconstruction of summer temperatures in Eastern Carpathian Mountains (Rodna Mts, Romania) back to AD 1460 from tree‐rings. International Journal of Climatology, 34(3):871-880. https://doi.org/10.1002/joc.3730

Popa I., Kern Z., 2009. Long-term summer temperature reconstruction inferred from tree-ring records from the Eastern Carpathians. Climate dynamics. 32(7-8):1107-1117. https://doi.org/10.1007/s00382-008-0439-x

Popa I., Nechita C., Hofgaard A., 2017. Stand structure, recruitment and growth dynamics in mixed subalpine spruce and Swiss stone pine forests in the Eastern Carpathians. Science of the Total Environment. 598:1050-1057. https://doi.org/10.1016/j.scitotenv.2017.04.169

Popa, I., Popa, C., 2007, Impactul modificărilor structurale asupra proceselor auxologice într-un ecosistem de limită cu molid (Picea abies Karst) și zâmbru (Pinus cembra L.) din Munții Rodnei, Revista pădurilor, 2:10-18.

R Core Team, 2017. R: A language and environment for statistical computing. R Foundation for Statistical Computing, Vienna, Austria.

Seghedin T., 1983. Rezervațiile naturale din Bucovina. Ed. Sport și turism, București.

Sidor C.G., Popa I., Vlad R., 2013. Spatial structure of spruce-stone pine mixed forest from Calimani Mountains (Eastern Carpathians). Advances in Environmental Sciences. 5(3):328-333.

Ulber M., Gugerli F., Bozi G., 2004. EUFORGEN Technical Guidelines for Genetic Conservation and Use of Swiss Stone Pine (Pinus cembra L.). International Plant Genetic Resources Institute, Rome, Italy. 6 p.

Vlad R., Popa I., Sidor C., Nechita C., 2013. High mountain forest structure in Călimani Mts.(Eastern Carpathians). Analele Universității din Oradea, Fascicula: Protecția Mediului. 20:179-186.

Wieser G., Manning W.J., Tausz M., Bytnerowicz A., 2006. Evidence for potential impacts of ozone on Pinus cembra L. at mountain sites in Europe: An overview. Environmental Pollution. 139(1):53-58. https://doi.org/10.1016/j.envpol.2005.04.037

Wieser G., Tausz M., 2007. Trees at their upper limit: treelife limitation at the alpine timberline. Springer Science and Business Media. 232 p. https://doi.org/10.1007/1-4020-5074-7

Descărcări

Publicat

2020-09-01

Cum cităm

Rogojan, C.-C., Bârlădeanu, B., Filimon, I., & Popa, I. (2020). Caracteristici dendrometrice ale populației de zâmbru de pe versantul nordic al Munților Călimani. Bucovina Forestieră, 20(1), 33-40. https://doi.org/10.4316/bf.2020.004

Număr

Secțiune

Articole de cercetare