Durata și costurile aferente elagajului artificial la duglasul verde (Pseudotsuga menziesii (Mirbel) Franco): studiu de caz în arborete din Ocolul silvic Călimănești
DOI:
https://doi.org/10.4316/bf.2022.019Cuvinte cheie:
duglas verde, elagaj natural, elagaj artificial, durată, cost, calitate a lemnuluiRezumat
Duglasul verde (Pseudotsuga menziesii (Mirbel) Franco), importantă specie nord-americană de rășinoase, este cultivată în Europa începând din anul 1827 și extinsă pe o suprafață importantă (831 mii hectare) datorită (i) creșterii și producției lemnoase ridicate, (ii) toleranței la uscăciunea estivală, precum și (iii) lemnului cu calități superioare și utilizări multiple.
Deoarece elagajul natural al duglasului verde este defectuos/imperfect și lent, chiar și în arborete dese, se impune intervenția cu elagaj artificial, în arboretele destinate producerii de sortimente lemnoase superioare (furnir, mobilă de lemn masiv, cherestea de clasă A). În acest context, lucrarea prezintă rezultatele unui experiment de elagaj artificial la duglasul verde, care a urmărit determinarea duratei elagajului și a costurilor aferente la intervenția pe înălțimi de maximum 2 m (elagaj de penetrare/acces) și peste 2 m (elagaj la înălțime/propriu-zis). S-a lucrat în două arborete cu duglas (unul amestecat, altul pur), în cate două echipe de câte două persoane pentru fiecare arboret. Au fost elagați 104 arbori, din care toți până la înălțimea de 2 m și 28 până la înălțimi de maximum 4,4 m, din care 75% au fost elagați pe minimum 4 m. Durata medie pe metru a elagajului de la 0 la 2 m înălțime a fost cuprinsă, la cele patru echipe de lucru, între 0'46" și 1'5", valoare care a crescut la 1'36" în cazul intervenției la înălțimi peste 2 m. Pe baza acestor valori se poate consideră că durata elagajului artificial al duglasului la înălțimea de 6 m atinge valori de minimum 7,5-8 minute, similară situației din Germania. Dacă se consideră elagajul artificial al 360 arbori de viitor ha-1 (numărul maxim propus în România pentru arboretele de duglas verde) până la 6 m înălțime, rezultă un cost actual al elagajului de 1400 RON ha-1 (284 euro ha-1). Această valoare relativ redusă justifică economic aplicarea elagajului artificial la duglasul verde dacă se urmărește obținerea lemnului de calitate și cu utilizări superioare.
Descărcări
Referințe
Anonymous 2014. Norme de timp și producție unificate pentru lucrări din silvicultură. Tipografia EditMILIROM2017, Reghin, 457 p.
Bastien J.-Ch., Sanchez L., Michaud D., 2013. Douglas-fir (Pseudotsuga menziesii(Mirb.) Franco). În: Pâques L.E. (ed.), Forest tree breeding in Europe. Current state-of-the-art and perspectives, Springer, Dordrecht-Heidelberg-New York-London, pp. 325-372. https://doi.org/10.1007/978-94-007-6146-9_7
Boudru M., 1989. Forêt et sylviculture: sylviculture appliquée. Les presses agronomiques de Gembloux, Gembloux, 248 p.
Brus R., Pötzelsberger E., Lapin K., Brundu G., Orazio C., Straigyte L., Hasenauer H., 2019. Extent, distribution and origin of non-native tree species in Europe. Scandinavian Journal of Forest Research 34(7): 533-544. https://doi.org/10.1080/02827581.2019.1676464
Burschel P., Huss J., 1997. Grundriss des Waldbaus. Ein Leitfaden für Studium und Praxis. Parey Bucheverlag, Berlin, 487 p.
Champs de J., 1995. L'élagage du douglas. AFOCEL-ARMEF, Informations-Forêt, Fascicule no. 498(1): 1-20.
CNPF 2017.L'élagage du Douglas: prenez de la hauteur. Centre National de la Propriété Forestière, Centre Régional Bourgogne, Dijon, 6 p.
CNPF 2021: Le Douglas en Bretagne. Éclaircir et récolter les plantations. Centre Régional de la Propriété Forestière Bretagne-Pays de la Loire, Rennes, 3 p.
Collier R.L., Turnblom E.C., 2001. Epicormic Branching on Pruned Coastal Douglas-Fir. Western Journal of Applied Forestry 16(2): 80-86. https://doi.org/10.1093/wjaf/16.2.80
Comisia Europeană 2021. Noua strategie a UE pentru păduri pentru 2030. Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Bruxelles, 16.7.2021, COM(2021) 572 final, 30 p.
CRPF 2002. L'élagage artificiel des résineux. Centre Régional de la Propriété Forestière d'Île de France et du Centre, Orléans, 4 p.
CRPF 2013. Le douglas. Une croissance rapide pour fournir un bois aux multiple utilisations. Centre Régional de la Propriété Forestière Île de France et du Centre, Orléans, 4 p.
CRPF 2015a. Éclaircir et élaguer les plantations résineuses. Centre Régional de la Propriété Forestière Rhône-Alpes, St-Didier-au-Mont-d'Or, 4 p.
CRPF 2015b. Le douglas: un résineux de qualité. Centre Régional de la Propriété Forestière Rhône-Alpes, St-Didier-au-Mont-d'Or, 4 p.
da Ronch F., Caudullo G., de Rigo D., 2016. Pseudotsuga menziesii in Europe: distribution, habitat, usage and threats. În: San-Miguel-Ayanz J., de Rigo D., Caudullo G., Houston Durant T., Mauri A. (ed), European Atlas of Forest Tree Species. Publication Office of the EU, Luxembourg, pp. 146-147.
Drăcea M., 1923. Speciile exotice și naturalizarea lor în țara noastră. Revista pădurilor, XXXV(3): 197-212.
FOREST EUROPE 2020. State of Europe'sForests 2020. Ministerial Conference on the Protection of Forests in Europe. FOREST EUROPE Liaison Unit Bratislava, Zvolen, 392 p.
Fournier S., 2020. Diversification des itinéraires sylvicoles de douglas pour une meilleure adaptation à des contextes et enjeux contrastés. Office National des Forêts, AgroParisTech, Nancy, 81 p.
Giurgiu V., 1982. Pădurea și viitorul. Editura Ceres, București, 407 p.
Giurgiu V., 1995. Specificul național al silviculturii românești. În: Giurgiu V. (sub red.), Protejarea și dezvoltarea durabilă a pădurilor României. Editura Arta Grafică, București, pp. 85-90.
Giurgiu V., 2004. Gestionarea durabilă a pădurilor României. Editura Academiei Române, București, 320 p.
Giurgiu V., 2005. Marin Drăcea, predecesorul și contemporanul nostru. Pentru o silvicultură a lemnului de calitate. În: Giurgiu V. (sub îngr.), Marin Drăcea. Opere alese. Editura Ceres, București, pp. 60-61.
Guvernul României 2022. Strategia Națională ăentru Păduri 2030. Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 980 bis/10.X.2022, pp. 3-75.
Haralamb At., 1967. Cultura speciilor forestiere. Ediția a III-a. Editura Agro-Silvică, București, 755 p.
Henin J.M., Pollet C., Hébert J., Jourez B., 2009. Valorisation du douglas en bois de structure et bardages: impact de la vitesse de croissance des arbres. Forêt wallonne no. 98, janvier/février: 29-38.
Hermann R.K., Lavender, D.P., 1990. Pseudotsuga menziesii (Mirb.) Franco Douglas fir. În: Burns R.M., Honkala, B.H. (coord.tehn.), Silvics of North America. Volume 1 Conifers, USDA Forest Service, Washington, DC, pp. 527-540.
Hubert M., Courraud R., 1998. Élagage et taille de formation des arbres forestiers. Institut pour le développement forestier, Paris, 303 p.
IGN 2022. Inventaire forestier national. Mémento. Édition 2022. Institut national de l'information géographique et forestière, Paris, 66 p.
IDT 1961. Duglasul. În: Realizări noi în cultura speciilor repede crescătoare, Institutul de documentare tehnică, București, pp. 80-88.
Keller R., Thiercelin F., 1984. L'élagage des plantations d'Epicéa commun et de Douglas. Revue Forestière Française XXXVI(4): 289-302. https://doi.org/10.4267/2042/21739
Kohnle U., Klädtke J., Chopard B., 2019. Management of Douglas-fir. În: Spiecker H., Lindner M., Schuler J. (ed.), Douglas-fir - an option for Europe. European Forest Institute, Joensuu, pp 73-83.
Lanier L., 1986. Précis de Sylviculture. Ecole Nationale du Génie Rural, des Eaux et des Forêts, Nancy, 468 p.
Liubimirescu A., 1973. Despre necesitatea și modul de executare a tăierilor de îngrijire la arboretele tinere de duglas. Revista pădurilor 88(4): 209-211.
Marcu Gh., Liubimirescu A., 1979. Recomandări privind zonarea și cultura duglasului verde în condițiile țării noastre. Revista pădurilor 94(2): 74-80.
MEFMC 1977. Îndrumări tehnice. Silvicultură. I(3) Compoziții, scheme și tehnologii de împăduriri. Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții, Departamentul Silviculturii, București, 128 p.
MAPPM/RNP 1997. Norme de timp şi producţie unificate pentru lucrări din silvicultură. Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului/Regia Națională a Pădurilor, Bucureşti, 456 p.
MAPPM 2000. Norme tehnice privind compoziții, scheme și tehnologii de regenerare și de împădurire a terenurilor degradate 1. Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, București, 272 p.
MMAP 2022. Norme tehnice privind compoziții, scheme și tehnologii de regenerare și de împădurire a terenurilor degradate. Monitorul Oficial al României, partea I, Nr. 1000 bis/14.X 2022, pp. 3-382.
Negulescu E., Săvulescu Al., 1957. Dendrologie. Editura Agro-Silvică de Stat, București, 457 p.
Negulescu E.G., Săvulescu Al., 1965. Dendrologie. Ediția a II-a. Editura Agro-Silvică, București, 511 p.
Nicolescu V.N., 2016. Silvicultură II. Silvotehnică. Editura Aldus, Brașov, 289 p.
Niţescu C., Achimescu C., 1979. Tehnica culturilor silvice. Lucrări de îngrijire și conducere a pădurilor. Editura Ceres, București, 256 p.
O'Hara K. 2007. Pruning Wounds and Occlusion: A Long-Standing Conundrum in Forestry. Journal of Forestry April/May: 131-138.
Pașcovschi S., Purcelean Șt., 1954. Bradul duglas Pseudotsuga taxifolia Britt.(= P. douglasii Carr.). Îndrumări tehnice pentru cultura speciilor lemnoase exotice. În: Pașcovschi S., Purcelean Șt., Spârchez Z., Ocskay S., Beldie Al., Rădulescu S., Cocalcu T., Cultura speciilor lemnoase exotice, Editura Agro-Silvică de Stat, București, pp. 3-9.
Petrescu L., 1971. Îndrumător pentru lucrările de îngrijire a arboretelor. Editura Ceres, Bucureşti, 410 p.
Price C., 1989. The theory and application of forest economics. Basil Blackwell Ltd., Oxford, 402 p.
Reutebuch S.E., Hartsough B.R., 1994. Manual equipment for early pruning of Douglas-fir. In: Sessions J., Kellog L. (ed), Proceedings on Advanced technology in forest operations: applied ecology in action. Department of Forest Engineering, Oregon State University, Portland/Corvallis, Oregon, pp. 75-87.
Riou-Nivert Ph., 1989. Douglas, qualités du bois, élagage et sylviculture. Revue Forestière Française XLI(5): 387-410. https://doi.org/10.4267/2042/25989
Riou-Nivert Ph., 2019: Sylviculture et caractéristiques des bois résineux. Rencontres Filière Bois de Libramont, 9 mai 2019, CNPF, 24 diapozitive.
Riou-Nivert Ph., 2020. Des itinéraries sylvicoles diversifiés pour le Douglas. 40 ans d'expérience en forêt privée. Centre national de la propriété forestière (CNPF), Paris, 27 p.
RNP-Romsilva 2022. Niveluri de salarizare a muncitorilor calificați.
Savill P.S., 1991. The silviculture of trees used in British forestry. CAB International, Wallingford, 143 p.
Smolnikar P., Brus R., Jarni K. 2021: Differences in Growth and Log Quality of Douglas-Fir (Pseudotsuga menziesii (Mirb.) Franco) Provenances. Forests 287: 12(3). doi: 10.3390/f12030287 https://doi.org/10.3390/f12030287
Stănescu V., Șofletea N., Popescu O., 1997. Flora forestieră lemnoasă a României. Editura Ceres, București, 451 p.
TEAGASC (fără dată). High Pruning of Conifers. Farm Forestry Series No. 4, TEAGASC-Agriculture and Food Development Authority, Dublin, 6 p.
van Loo M., Dobrowolska D., 2019. Current situation. In: Spiecker H., Lindner M., Schuler J. (ed), Douglas-fir - an option for Europe. European Forest Institute, Joensuu, pp. 26-29.
Descărcări
Publicat
Cum cităm
Număr
Secțiune
Licență
Copyright (c) 2022 Gheorghe Mihăilescu, Roxana-Mihaela Tăut, Radu Tampa, Valeriu-Norocel Nicolescu
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License.
Licența Open Access
Toate articolele și materialele suplimentare publicate în revista BUCOVINA FORESTIERĂ sunt disponibile sub o politică de acces liber gratuit (Open Access Licence) descrisă de BOAI, ceea ce implică accesul liber (fără nici o taxă) și nelimitat, pentru toată lumea, la conținutul integral al acestora.
Publicarea manuscriselor este gratuită, toate cheltuielile fiind suportate de către Facultatea de Silvicultură din cadrul Universități „Ștefan cel Mare” din Suceava.
