Se împlinesc 60 ani de la înfiinţarea Institutului de Cercetări şi Experimentaţie Forestieră (ICEF), în prezent ICAS, dată memorabilă în istoriografia pădurilor ţării noastre, for suprem al ştiinţelor silvice, care şi-a adus o remarcabilă contribuţie la progresul şi gospodărirea superioară a pădurilor noastre.

Fără a greşi, putem afirma că în prezent nu există tehnologie sau metodă de lucru care se aplică astăzi în producţie sau în proiectare care să nu poarte girul sau viza cercetării silvice, respectiv a Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice.

Începând cu recoltarea seminţelor, cu semănarea lor în pepiniere, întreţinerea culturilor, împăduririle, îngrijirea arboretelor etc., înainte de a se generaliza şi introduce în producţie, toate au fost verificate, cercetate, analizate şi experimentate în condiţiile ţării noastre de către ICAS.

Înfiinţat în anul 1933, acest organism a luat o mai mare dezvoltare în urma reorganizării sale în anul 1948, după actul de naţionalizare a pădurilor, când au luat fiinţă pe tot cuprinsul ţării numeroase staţiuni de cercetări silvice, puncte de cercetare şi ocoale experimentale. Înfiinţarea acestui Institut este de fapt rodul strădaniilor marelui silvicultor MARIN DRĂCEA, care a fost şi primul său conducător.

În ultimele decenii s-au făcut serioase investiţii pentru dezvoltarea activităţii de cercetare, cu care prilej s-au construit, printre altele, şi sediul Staţiunii Experimentale de Cultura Molidului de la Câmpulung Moldovenesc, Uscătoria de seminţe ce la Sadova, unele blocuri de locuinţe pentru cercetători ş.a.

Problema stabilităţii cadrelor din cercetare, a pregătirii şi perfecţionării lor prin doctorate, specializarea în alte ţări, ca şi alte forme, trebuie să stea în viitor în atenţia Institutului. Trecerea în responsabilitatea unităţilor exterioare a unor teme de cercetare a fost o măsură benefică pentru dezvoltarea acestora.

Printre marile realizări ale ICEF-ului, respectiv ICAS, menţionăm îndeosebi pe cele care privesc întocmirea tabelelor de cubaj şi de sortare, a tabelelor de producţie care au necesitat un efort uriaş, amenajarea integrală a pădurilor ţării după cele mai noi principii, întocmirea şi elaborarea de instrucţiuni unitare în diferite domenii ale gospodăririi pădurilor etc.

Prin activitatea desfăşurată ca simpozioane şi sesiuni ştiinţifice, consfătuiri, elaborarea de instrucţiuni şi îndrumări practice, acest institut a contribuit la răspândirea şi introducerea în producţie a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei, la buna gospodărire a pădurilor ţării.

Prin lucrările elaborate şi publicaţiile ştiinţifice apreciate şi de mari specialişti din alte ţări, a contribuit la ridicarea prestigiului ţării noastre pe plan internaţional. Cu prilejul acestei aniversări se cuvine să ne amintim şi de fondatorii acestui institut, de cei care au pus bazele înfiinţării sale şi de toţi specialiştii şi cercetătorii care, în decursul celor 60 de ani de activitate au muncit şi muncesc şi astăzi cu suflet şi pasiune pentru progresul ştiinţelor silvice în ţara noastră.

Cu această ocazie, silvicultorii din Bucovina, ca şi cititorii revistei noastre urează Institutului de Cercetări succese şi realizări cât mai mari în viitor.