1. Scurt istoric

Încă cu mulţi ani în urmă, a existat în ţara noastră o preocupare specială pentru protecţia naturii şi a mediului înconjurător, rezultatul fiind constituirea unor rezervaţii naturale foarte importante, de diverse forme şi categorii (parcuri naţionale, rezervaţii botanice, rezervaţii naturale forestiere, monumente ale naturii ş.a.).

De asemenea, printre primii care au abordat problema conservării şi protecţiei pusă sub scutul legii, a anumitor rezervaţii naturale, rezervaţii floristice, rezervaţii ale monumentelor naturii a fost renumitul silvicultor Petre Antonescu (1887). Acesta, la primul congres internaţional de la Viena (1907) a subliniat importanţa şi necesitatea adopt[rii actelor legislative pentru protecţia naturii, acte fără de care, afirma acesta, „nu s-ar putea concepe succesul practic şi durabil al rezervaţiilor naturale”.

Continuitatea acestor preocupări a fost asigurată şi de alţi pasionaţi pentru natură, ca Al. Borza (1924, 1928), P. Antonescu (1925), E. Racoviţă (1934), I. Popescu-Zeletin (1954), M. Bleahu, (1978), C. Chiriţă (1981), V. Badea et al. (1981), ş.a. Contribuţiile lor s-au grupat în jurul problemei de funcţionare şi de delimitare, cât şi de constituire a zonelor funcţionale ale pădurilor din grupa I-a de protecţie din ţara noastră (grupă în care se includ şi rezervaţiile naturale forestiere, parcurile naţionale şi toate celelalte forme şi categorii de protecţie a naturii). Contribuţiile, în acest domeniu, s-au publicat în Revista Pădurilor (1985-1989) şi în alte publicaţii speciale. Ei au arătat că ne se poate realiza conservarea patrimoniului forestier natural decât dacă se ţine seama de gradul de dezvoltare şi de condiţiile sociale. Între altele, în etapa actuală a impactului uman asupra naturii, activitatea consacrată protecţiei naturii nu poate fi restrânsă la obiective izolate şi de suprafaţă infimă. Din contra, realizarea acestor obiective este posibilă numai în cadrul anumitor biotopuri naturale întinse (care cuprind flora şi fauna de valoare seminolgică şi ecologică deosebită), situate pe suprafeţe suficient de întinse şi constând din comunităţi de viaţă caracteristice. În acest scop, s-a desprins conceptul de „ecosistem de protecţie a fondului genetic (genofondul forestier)” al unor specii valoroase ale fondului forestier din ţara noastră.

În ceea ce priveşte nomenclatura sistematică consacrată obiectivelor de protecţie a naturii, aceasta se reflectă, în mod evident, în lucrările lui Al. Borza (1924, 1929; 1943) şi ale lui E. Racoviţă (1934), care se aseamănă foarte mult cu aceea a lui E. Bourdelle şi completată la zi de prof. M. Pavan (1973, 1980, 1981).

Aspectul legislativ al conceptului funcţional al pădurilor de protecţie a fost progresiv concretizat. S-au adoptat mai întâi legi generale privitoare la protecţia naturii (1930), apoi cele în raport cu pădurile de producţie şi de protecţie (1925); după cel de-al doilea război mondial, s-a elaborat un sistem de delimitare a zonelor de pădure amenajată cu caracter funcţional al pădurilor, elaborat pe cele două grupe de pădure: păduri din grupa I-a de protecţie şi păduri din grupa II-a de producţie şi de protecţie (I. Popescu-Zeletin, 1974) şi, de asemenea, legea nr. 3/1973.

Actualmente, după revoluţia din 1989, întreaga legislaţie forestieră , şi cea de protecţie a naturii şi a mediului ambiant este în curs de modificare. In ultimul rând, pentru ilustrarea acestor informaţii cu caracter general, înainte de a prezenta „Rezervaţia Păltinoasa”, expunem succint situaţia generală a rezervaţiilor naturale, a pădurilor şi parcurilor naţionale, inclusiv a pădurilor din grupa I-a, existentă la data actuala în ţara noastră” (situaţie prelucrată după C. Chiriţă et al., 1981):

1. Fondul forestier al statului (ha)………………………………………………….. 6.316.000

2. Păduri grupa I-a de protecţie a apelor (ha) ………………………………….. 510.000

procente ……………………………………………………………… 8,1

3. Păduri de protecţie a solului (ha) ………………………………………………. 510.000

% în raport cu 1…………………………………………………….. 8,1

4. Păduri de interes social (ha) …………………………………………………….. 168.000

% în raport cu 1 ……………………………………………………. 2,6

5. Păduri monumente ale naturii şi rezervaţii naturale (ha) …………………. 144.000

% în raport cu 1 …………………………………………………… 2,3

Pe plan internaţional, în Buletinul de informare CEDIP (International Park Documentation Center) Nr. III/1991, în lume sunt menţionate peste 45.00 de Parcuri Naţionale şi Rezervaţii integrale, existente pe întreaga Terra (cuprinzând peste şase milioane km², respectiv 3 % conf. Convenţiei de la Bali din 1982), din care, pentru ţara noastră, sunt nominalizate zece rezervaţii naturale şi Parcuri Naţionale: Bâlea – N.R., Bucegi – N.R., Cetăţile Ponorului / Izv. Galbeni – N.R., Cheia Turzii – N.R, Delta Dunării – N.R, Domogled – N.R., Piatra-Craiului – N.R., Pietrosul Mare – B.R., Retezat – N.P., Roşca/Letea – B.R. şi Lacurile Sureanu şi Cîndrelu – N.R.

Din datele prezentate rezultă că, pentru ţara noastră, rezervaţiile naturale şi monumentele naturii reprezintă numai 2,3 procente faţă de suprafaţa fondului forestier, ceea ce înseamnă mult prea puţin în raport cu alte ţări din lume (sau din Europa). În acest procentaj vine să se integreze aria rezervaţiei pădurii de la Păltinoasa din U.P.V., aparţinând de Ocolul silvic Gura-Humorului, judeţul Suceava.

2. Prezentare în senso lato a rezervaţiei naturale a pădurii Păltinoasa

Descrierea şi prezentarea rezervaţiei, privită sub diverse aspecte (peisaj natural, sol, tip de pădure, repartiţie geografică, cartografie, inclusiv studiul botanic pentru Fagus moldavica ssp. nov) s-au efectuat anterior, într-o lucrare aparte (Paşcovici, V., 1978) (a se vedea şi fig. 1 şi fig. 2). De data aceasta se prezintă in senso lato, conform uzanţei acestui gen de lucrări, numai datele caracteristice (6, 9, 12, 13) ale rezervaţiei, pentru a se putea încadra în nomenclatura sistematică generală (5, 8, 11, 12, 13, 15, 16), nomenclatură care a fost sintetizată de E. Bourdelle şi de prof. M. Pavan (8, 11,12) în anul 1990 şi pe care o redăm în continuare.

Nomenclatura sistematică a rezervaţiilor naturale cu însemnele prescurtate (sigle), după M. Pavan, 1990

3. Prezentarea detaliată, in sesso lato a rezervaţiei

România / Judeţul Suceava /Unitatea de Producţie Forestieră U.P. V. ,,Păltinoasa”, unităţile amenajistice 25; 26; 27; 28; 29; 30; 31; 32; 33; 34; 35; 42; 43 (vezi fig. 2) / Denumirea rezervaţiei: Rezervaţie naturală forestieră de protecţie Păltinoasa cu Fagus Moldavica ssp nov. (R.F.P.) / Comuna: Păltinoasa-Ilişeşti / Suprafaţa: cca 1000 ha / Altitudinea: 500-600 m / Caracterizarea peisajului: … pădure; … importanţă forestieră şi ştiinţifică; … importantă botanică (păstrarea genofondului forestier valoros) / … importanţă zoologică / Vegetaţia forestieră: tipul de pădure: brădeto-făget de productivitate superioară / Speciile principale ale arborilor care formează asociaţia de ansamblu: Fagus sylvatica L., (care în proporţie de 50(60) % Fagus s. f. leucodermis ; Fagus ssp. Moldavica Paţcovici, 1987 (vezi fig. 3 şi 4); Abies alba Mill., în proporţie de 20(30) % / Diseminat se mai întâlnesc speciile: Picea abies, Quercus petraea, Q. Robur, Acer pseudoplatanus, Tilia cordata, Ulmus montana, Fraxinus excelsior, Alnus glutinosa, Larix decidua, Pinus sylvestris, P. banksiana, P. strobus ş.a. Arbuştii sunt reprezentaţi prin speciile: Corylus avelana, Sambucus nigra, S. racemosa, Rasa canina, Crataegus sp., Sorbus sp.; ş.a.

Fig. 2. Aspectul caracteristic al scoartei unui arbore natural de Fagus moldavica din pădurea Păltinoasa (foto V.D.P., 1994).

Stratul ierbaceu este caracteristic pădurilor de amestec dintre speciile de brad, fag şi molid, de ex.: Asperula sp., Athyrium filix-femina, Dentaria sp., Oxalis acetosella, Pulmonaria sp.. Speciile frecvent asociate: Anemonae sp., Euphorbia sp., Isopyrum sp., Lamium sp., Mercurialis perennis şi Mycelis muralis./

Tipul de staţiune: Ts 1/3.3.3.3, tip montan Ps de productivitate superioară, brun mare cu Asperula – Dentaria (7,8) / Arborii se dezvoltă pe un sol brun sau argilo-iluvial / Tipul de pădure: 2.2.1.1 – Abieto-fageum cu floră de mull (7) / Clima se caracterizează prin: temperatura medie anuală de la 7°C la 7,5″C, temperatura medie a lunii iulie de la l7^oC la 18^oC, precipitaţiile medii anuale de la 700 la 800 mm/mp / Coordonatele geografice: 25°59’00” longitudine estică şi 47°51’00” latitudine nordică, sau în caroiaj rectangular: LA 26, respectiv MN 26 în pătratul cu latura de 10 km – fig. 1 (10) / Fauna mai importantă: Lepidus timidus, Sciurus vulgaris, Vulpes vulpes, Mustela putorius, Sus scrofa, Cervus elaphus, Capreolus capreolus / Entomofauna forestieră utilă mai importantă: Formica rufa, F. Plyctena, F. pratensis, Ichneumonidae sp., Chalcididae sp., Carabidaesp., / Gestiune în prezent: pădurea „Păltinoasa” este amenajată din punct de vedere economico-forestier, se încadrează în grupa I-a de proteţie a şoselei şi de protecţie a bazinului „Bucoviciorul”, fiind încadrată de-o parte şi de alta de pădure din grupa II-a de producţie şi protecţie. Parţial, pădurea este supusă unui turism nesupravegheat / Cartografierea pădurii (fig. 1 şi fig. 2) / Ca emblemă distinctă pentru această rezervaţie se propune fig. 3 şi 4 prezentată sub „formă de timbru” cu Fagus moldavica ssp. nov, alăturat de profilul unui brad, peste care să se suprapună o veveriţă.

Bleahu, M., I964: Formaţiuni periglaciare în carstul Bihorului. Lucr. Inst. Speol. Racovită, 3, Buc.

Bleahu, M., 1978: Omul şi peştera. Deit. Sp. Tour., Buc.

Borza, Al., 1924: Protecţia naturii în România. Bul. Grac Cluj, 4: 1-26.

Borza, Al., 1943: Documente privitoare la Retezat, Bul. Com. Mon. Nat., 11: 5-18.

Rourdelle, E., 1948: Essai d’unification de la nomenclature en matier de protection de la nature. Pro Natura, Bâle, 1: 33-36.

Chirita, C., Paunescu, I., Rosu, C., Iancu, I., 1977: Soluri şi staţiuni forestiere, II – Staţiuni forestiere. Edit. Acad. Rom., Buc., II: 150-190.

Chirita, C., Donita, N., Lupe, I., Milescu, I., Stanescu, V., Vlad, I., 1981: Pădurile României. Edit. Acad. România, Buc., 254-270.

Fanfani, A., Gropalli, R., Pavan, M., 1977: La tutela naturalistica teritoriale sotto potere publico in Italia, 44: 434 p.

Pascovici, V. D., 1979: Contributions au probleme de la cartographie thématique de la flore et de la faune. Publ. Ist. Ent. Univ. Pavia, Italia, (11): 1-18.

Pascovici, V. D., 1987: Fagul ornamental de Păltinoasa: Fagus moldavica ssp. nov. Univ. AI. I. Cuza Iaşi, Grăd. Bot. Iaşi, Stud. Biol., 3: 82-91.

Pavan, M., 1973: Riserve naturali italiane: situazione e proposta di tutela dei poteri pubblici. Cool. Verde, 31: 1-76.

Pavan, M., 1990: Documenti per una politica di gestione naturalistica del teritorio italiane. Ist. Ent. Univ. Pavia, Italia, 1-212.

Popescu-Zelentin, I., 1954: Le cartage fonctionelle des forets. Proceedings of the World Congres of the Forestry Dehra Dun, II, 1956, Rev. Păd. 8/1956.

Preda, V., Seghedin, G. T., Boţcaiu, N., 1981: Tradiţie şi progres în ocrotirea patrimoniului naţional al României. Stud. şi Com. de Oc. Nat., Suceava, 5: 7-35.

Racoviţă, E., 1934: Monumentele naturii, clasificare, norme pentru aplicarea legii, ce trebuie făcut şi ce trebuie evitat. Bul. Com. Nat., 2: 1-4, 5-7.

Racoviţă, E., 1937: Les monuments naturels (MN). Definition, classification, nortmes pour l’application des lois et reglements. Contributions a l’ étude des réserve naturelles et des Parecs Nationaux”. Memoires de la Soc. Biogeographie, Paris, 6: 15-27.

CEDIP (Centro di Documentazione Internazionale Parchi): Bolletino di Informazione, III/1991, 82 p.

Summary: A proposal for the declaration of natural forest reservation with the ornamental beech of Păltinoasa (Fagus sylvatica moldavica ssp. nov.)

In this paper the author describes in details a new natural forest reservation whith the ornamental beech of Păltinoasa (Fagus s. moldavica). It was described as a new subspecies in sciences by the author in an another paper (1987).

The proposal for the declaration of this natural forest reservatian, wich will include all surface of the wooden basin of the Bucoviciorul creek, is based on the relative big area with this subspecies of beech, where there are together with another intraspecific units of Fagus sylvatica, the presence of this area at the interference of two vegetation levels: coniferous (fir, spruce fir) and deciduous trees (beech, oak, ash and elm) and the landscape, cynegetic, botanical and health importance, based on the presence of the Coniferous trees.