În martie 1943 apărea numărul 1 – ianuarie-martie al revistei Bucovina Forestieră, „revistă pentru studierea bogăţiilor naturale ale Bucovinei”, care îşi propunea să apară trimestrial, sub patronajul „Eforiei Fondului Bisericesc din Bucovina”. Documentul programatic, „Scopul acestei reviste lămurire”, conţine ideile de bază ale colectivului redacţional (director ing. Ilie Dan, redactor ing. Ştefan Gârbu, membri ing. Aurel Volosciuc şi ing. Ioan Râtan, secretar de redacţie ing. Teodosie Botezat) privind rolul revistei:

„Vom înnoda firul rupt al tradiţiei sănătoase de a publica lucrările mai importante (…). Vom studia analitic toate problemele ce frământă această frumoasă provincie, pentru a le soluţiona raţional şi conform intereselor noastre economice şi naţionale.

Vom căuta să dezvoltăm spiritul de solidaritate între membrii acestui corp destul de răsleţit, pentru a le ridica moralul şi încuraja pe drumul cel bun (…).

Vom pune mare preţ pe rezultate practice cât de mici, dar care să ne arate iniţiatori şi tragere de inimă, mai ales din partea personalului silvic mediu şi inferior(…). Vânătoarea este în tradiţia corpului nostru silvic din Bucovina şi va forma a doua noastră îndeletnicire (…). Coloanele acestei reviste sunt deschise nu numai pentru colaboratorii preocupaţi în mod special de problemele locale, ci tuturor membrilor marelui nostru Corp Silvic, răspândiţi în toată ţara, precum şi prietenilor pădurii şi vânătorilor cari prin binevoitoarea lor contribuţie vor fi în măsură să lumineze problemele ce tratăm şi calea pe care am pornit.”

Din cele de mai sus reiese faptul că noua revistă îşi propunea să trateze în paginile sale multitudinea problemelor gospodăriei silvice de la toate nivelele, să încurajeze iniţiativa şi pasiunea pentru studiul pădurii, să contribuie la unitatea corpului silvic şi la formarea conştiinţei forestiere. Revista era deschisă, practic, tuturor silvicultorilor din ţara noastră, aflaţi pe atunci în tranşeele celei de-a doua conflagraţii mondiale. Poate datorită acestei nefavorabile conjuncturi istorice, această publicaţie nu există decât un an 1943 existenţă concretizată în numerele 1-4. Apariţia, deşi scurtă, nu a rămas fără urmări: peste 50 de ani, în martie 1993, avea să apară numărul 1, anul II al aceleaşi reviste, Bucovina Forestieră,„revistă tehnico-ştiinţifică cu apariţie bianuală editată de forestierii din Bucovina”.

Podul peste timp a fost construit de regretatul cercetător, profesor şi animator al ştiinţei şi al învăţământului silvic de aici, marele şi, totodată, modestul bucovinean dr. ing. Radu Ichim, care peste o jumătate de veac a menţinut nestinsă flacăra speranţei că va veni timpul favorabil pentru apariţia unei noi serii a acestei reviste.

„După 50 de ani de întrerupere a activităţii sale, Bucovina Forestieră revistă a pădurilor din Bucovina îşi face din nou apariţia. Este un eveniment important în istoria pădurilor şi un prilej de bucurie pentru toţi cei care lucrează în acest domeniu de activitate”. Conducerea revistei a fost asigurată de către un comitet de redacţie compus din dr. ing. Radu Ichim redactor responsabil, dr. ing. Ion Barbu, dr. ing. Radu Cenuşă, ing. Gheorghe Pâslaru şi ing. Dumitru Ulian membri şi ing. Nicolai Olenici – secretar de redacţie. Obiectivele şi drumul revistei au fost făcute cunoscute cititorilor prin articolul programatic „Către cititori”, prin glasul domnului dr. ing. Radu Ichim:

„(…) Revista este deschisă tuturor inginerilor şi tehnicienilor din toate sectoarele forestiere, pentru a permite prezentarea şi confruntarea liberă a opiniilor înnoitoare şi de progres, o adevărată tribună a ideilor înaintate. Port drapel al tuturor forestierilor şi pădurarilor din Bucovina, revista va contribui şi la perfecţionarea profesională a cadrelor tehnice din economia forestieră.

Bucovina Forestieră va fi un cronicar fidel al vieţii pădurilor de aici, o punte de legătură între toţi slujitorii pădurilor din această zonă. Se vor populariza şi prezenta toate manifestările tehnico-ştiinţifice organizate aici, tematica lor, obiectivele şi opiniile exprimate (…). Cultul pădurii, respectul pentru arbori şi natură, formarea unei conştiinţe forestiere, ca şi constituirea de noi rezervaţii ştiinţifice din relicve ale fostelor păduri seculare din Bucovina, care au mai rămas, sunt obiective pe care trebuie să le urmărim în coloanele acestei publicaţii.”

De la reluarea publicării revistei în serie nouă au trecut 10 ani. Zece ani, în care revista a căutat să-şi aleagă propriul său drumîntre revistele cu tematică silvestră din România (pe care le-a apreciat şi respectat), în ceea ce priveşte ţinuta ştiinţifică, prezentarea grafică şi regularitatea apariţiei. Deşi în tiraje relativ reduse, publicaţia şi-a făcut loc către specialiştii din producţie, învăţământ, cercetare silvică din ţară şi uneori din străinătate.

Ilustrativ este faptul că în cuprinsul celor 20 de numere au fost publicate un număr de 122 de articole, din următoarele domenii:

Din scurta enumerare, reiese faptul că autorii au fost preocupaţi de o paletă largă de teme, care au acoperit practic întregul spectru de direcţii din domeniul economiei forestiere. Aceste articole prezintă un valoros conţinut ştiinţific, reflectând preocupări originale de mare actualitate.

Sub raportul provenienţei acestor articole, având ca indicator locul (fostul loc) de muncă al autorilor, s-a constatat că un procent de 22 % din articole provin din învăţământul superior, 37 % din instituţii de cercetare şi proiectare, 33 % din unităţi ale administraţiei silvice şi 8 % din străinătate.

Analiza sumară arată că există o tendinţă de echilibru în ceea ce priveşte sursele de materiale pentru publicat, în sensul că nu s-a constatat vreo tendinţă de „monopolizare” a revistei. Faptul că în paginile sale revista găzduieşte rubrici permanente legate de istoria silviculturii din Bucovina, de recenzii şi de prezentări de materiale documentare, de prezentare a unor personalităţi, îi asigură un grad ridicat de atractivitate pentru cititorii şi colaboratorii săi.

În perioada care a trecut, revista Bucovina Forestieră a reprezentat o adevărată şcoală de publicistică, în sensul că unii tineri ingineri au deprins alfabetul construirii unei reviste sub toate aspectele, de la relaţia cu autorii, până la expedierea către cititori. Totodată, prin schimb, revista a constituit o punte de legătură cu instituţii şi publicaţii din ţară sau din străinătate. În prezent se întreprind toate diligenţele pentru obţinerea recunoaşterii internaţionale şi a acreditării ca revistă ştiinţifică pe plan naţional.

Nu este de loc de neglijat faptul că fiecare număr a reprezentat o pistă de încercare, colectivul redacţional făcându-şi o adevărată pasiune din a perfecţiona sub raport ştiinţific şi grafic fiecare caiet. La nivelul anului 2003, revista poate fi consultată pe Internet, la adresa http://www.bucovinaforestiera.ro, fiind în fapt prima revistă românească de silvicultură care a oferit cititorilor o asemenea facilitate.

Cele arătate reprezintă succese incontestabile, care pot demonstra că revista se găseşte în plin urcuş, dar că mai are încă mult până la culme. De fapt, fiecare număr a reprezentat şi va reprezenta şi de aici înainte un adevărat examen pentru cei care realizează revista. Îmbunătăţirea regularităţii apariţiei, creşterea tirajelor, atragerea de materiale originale şi interesante din punct de vedere ştiinţific, legătura tot mai strânsă cu administraţia silvică de stat sau privată, cu inspectoratele de regim silvic şi de protecţia mediului, publicarea unei versiuni în limba engleză, rămân obiective de bază, care să ne apropie de ţelurile stabilite în primul număr al revistei. Aşteptăm cuvântul ecologilor, al specialiştilor în exploatarea şi industrializarea lemnului. Vom fi bucuroşi să găzduim în continuare opiniile silvicultorilor specialişti din cercetare, proiectare şi învăţământul superior silvic. De asemenea, vom fi deschişi pentru problemele noilor proprietari de pădure şi ale administratorilor de fond forestier privat. Vânătorii vor găsi întotdeauna mediul în care să-şi supună opiniile dezbaterii specialiştilor. Este încă mult de făcut pentru ca revista Bucovina Forestieră să atingă standardele europene, şi asta nu pentru vreun organism care ne supervizează, ci în primul rând pentru mulţumirea noastră, a silvicultorilor români.

Valorosul corp silvic românesc, unit prin nivelul pregătirii profesionale, dar dezbinat prin multitudinea concepţiilor politice, merită încă o revistă de ţinută profesională, alături de valoroasele “Revista pădurilor” şi „Revista de silvicultură”. Competiţia este baza asigurării unei calităţi sporite a actului publicistic şi nu motiv de divergenţe şi dezbinări.

Acum revista are, cu arcul peste timp, vârsta rotundă de 60 de ani. Este timpul şi locul de a adresa mulţumiri tuturor colaboratorilor noştri, care ne-au trimis spre publicare valoroase materiale tehnice şi ştiinţifice. De asemenea, adresăm calde mulţumiri şi felicitări consiliului editorial, care numai din pasiune a asigurat în ultimii trei ani controlul ştiinţific al materialelor publicate.

Mulţumiri şi felicitări merită comitetul de redacţie pentru preocupările asigurării apariţiei ritmice şi de calitate. Mulţumiri din inimă pentru tot ce au făcut şi fac pentru revistă le sunt adresate redactorului şef, dr. ing. Nicolai Olenici şi secretarului de redacţie, ing. Marius Teodosiu. Fără munca lor, numerele din 2002 şi 2003 ale revistei nu ar fi dobândit ţinuta actuală.

De fapt, existenţa şi evoluţia revistei se bazează pe marea echipă formată din colaboratori, comitet editorial, comitet de redacţie şi, de ce nu, şi cititori, care îşi aduce partea de contribuţie la calitatea şi prestigiul revistei. Tocmai această echipă, formată fără decrete şi ordine, ci numai din pasiune, şi pe care o considerăm unul din rezultatele revistei Bucovina Forestieră, reprezintă garanţia faptului că în anii următori vom avea noi realizări remarcabile.

Tuturora le adresăm, încă o dată, mulţumiri şi felicitări, iar revistei Bucovina Forestieră,

“LA MULŢI ANI!”

Preşedintele comitetului de redacţie,

Radu CENUŞÃ