Pe data de 6 februarie 2003 s-a stins din viaţă ing. Vasile Duran, pasionat silvicultor, fost cercetător la Staţiunea Experimentală de Cultura Molidului Câmpulung Moldovenesc.
Lumina zilei avea să o vadă la data de 26 septembrie 1927 în oraşul Tulcea. judeţul Tulcea, iar după o copilărie şi tinereţe destul de grele, a făcut primii paşi către domeniul silvic, odată cu înscrierea la Şcoala de Subingineri Silvici din Sighetul Marmaţiei. în perioada 1946-1947. După înfiinţarea lnstitu-tului de Silvicultură de la Câmpulung Moldovenesc, se transferă în cadrul Secţiei de Cultura Pădurilor, absolvind cursurile acesteia în februarie 1953.Activitatea desfăşurată în silvicultură acoperă o perioadă de 44 de ani, din care 38 de ani în cadrul Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice, iar şase ani, după pensionare, în învăţământul silvic, la Liceul Silvic din Câmpulung Moldovenesc.
Începutul activităţii îl face la Ocolul silvic Tulcea. nominalizat prin decizia nr. 1158/2 decembrie 1950 a Ministerului Silviculturii, Industriei Lemnului şi Hârtiei, ca ocol experimental. alături de alte 53 de ocoale silvice din toată ţara ca ocoale experimentale, la care au fost repartizaţi absolvenţii promoţiei 1953 de Ia Institutul de Silvicultură din Câmpulung Moldovenesc, în anul 1958, ing. Vasile Duran se transferă la Ocolul silvic Pojorâta, unde activează ca cercetător o perioadă de doi ani, iar din anul 1962 – odată cu înfiinţarea Punctului Experimental Pojorâta – până în anul 1969, este cercetător principal şi coordonator al acestui colectiv de cercetare. La vremea respectivă, se stabilise ca toate lucrările de cercetare şi aplicare a acestora în producţie să se facă în cadrul unei unităţi de producţie, pentru Ocolul silvic Pojorâta fiind desemnată unitatea de producţie III Valea Putnei. iar toate lucrările privind cultura, conducerea şi punerea în valoare a arboretelor erau în responsabilitatea inginerului de cercetare.În anul 1969 se înfiinţează Staţiunea Experimentală de Cultura Molidului din Câmpulung Moldovenesc, iar toată activitatea de cercetare desfăşurată până atunci în cadrul Punctului Experimental Pojorâta este transferată aici.În îndelungata activitate desfăşurată, ing. Vasile Duran a avut în responsabilitate şi a colaborat la numeroase proiecte de cercetare, acoperind o largă paletă de domenii de interes: biometrie şi amenajament (4 teme în colaborare, perioada 1951-1970), ecologie (2 teme în colaborare, perioada 1960-1988), produsele pădurii (9 teme în responsabilitate, perioada 1960-1988 şi 4 în colaborare, perioada 1958-1979), vânătoare (1 temă în colaborare, perioada 1959-1961), staţiuni forestiere (3 teme în colaborare, perioada 1961 -1969), silvotehnică (24 teme în colaborare, perioada 1953-1988), silvobiologie (1 temă în colaborare, perioada 1959-1965), protecţia pădurii (3 teme în colaborare, perioada 1959-1963).Rezultatele acestei activităţi au fost valorificate prin publicare, fiind autorul unui număr de cinci broşuri – îndrumări tehnice -şi a 38 de articole (7 ca autor principal şi 31 în calitate de coautor), precum şi al unui număr de 22 comunicări prezentate la simpozioane şi alte manifesări ştiinţifice.Un domeniu în care s-a remarcat pe deplin a fost cel al invenţiilor şi inovaţiilor, ing. Vasile Duran fiind autorul unui brevet de invenţie – plantator tip Rarău, pentru plantarea în despicătură a puieţilor de răşi-noase de talie mică (certificat de inventator, brevet nr. 80280/28.09.1982) – şi a 14 certificate de inovaţie, omologate prin certificate de inovator, dintre care amintim: raţionalizarea energiei termice la fiertul nuielelor de răchită, agrafa cu uluc pentru captarea răşinii de pe inciziile principale, coş de spate pentru transportul puieţilor cu rădăcini nude, grifa pentru însemnarea şi inventarierea arborilor în picioare, dispozitiv manual pentru secţionarea longitudinală a conurilor de răşinoase, dispozitiv de scoatere a răşinii din vasele colectoare, hrănitoare cu depozit şi adăpost pentru furajarea cervidelor, curse feormonale fară adeziv pentru depistarea Lymantria monacha, maşină pentru cojirea nuielelor de răchită tip Suceviţa-2, proces tehnologic îmbunătăţit de prelucrare a nuielelor de răchită pentru împletituri, coş de spate pentru transportul puieţilor crescuţi în recipienţi, mască pentru sortarea tehnologică a nuielelor de răchită, cerc metalic de strângere pe trunchi a ramurilor verzi în scopul evitării rosăturilor, clupă pentru măsurat diametrul puieţilor la colet, din poziţia în picioare. Un număr de alte opt propuneri de invenţii şi inovaţii nu au mai putut fi înregistrate.Aceste rezultate deosebite au fost apreciate prin intermediul unor distincţii: o diplomă specială acordată Staţiunii, o diplomă-premiul 1 şi două diplome-premiul II acordate ing. Vasile Duran în nume personal. în afara acestora, trebuie menţionată şi distincţia “Meritul ştiinţific”, atestată prin Decretul nr. 402/10.VIII. 1973 şi “Diploma de onoare pentru activitatea de cercetare” a Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice.Bogata activitate desfăşurată în domeniul cercetării a fost completată cu colaborări cu învăţământul de specialitate, după cum urmează: cursuri postiiceale la profilele “Maiştri de Exploatare” (perioada 19641972), cursuri la Centrul de Perfecţionare Profesională pentru Sectorul Silvic de la Buşteni, iar după pensionare, în intervalul 1992-1998, cursul de silvicultură la clasele XI-XII şi la anii I şi II de la şcoala postli-ceală, împreună cu practica didactică a elevilor.Ing. Vasile Duran a fost recunoscut drept un profesionist model, aflat la interfaţa dintre cercetare şi producţie, cu deosebite rezultate în acest domeniu, de o rigurozitate şi conduită model, cu o mare capacitate de muncă şi dăruire pentru meseria pe care a slujit-o aproape patru decenii, ceea ce-l face să rămână unul din silvicultorii de marcă ce şi-au desfăşurat activitatea în Bucovina.Împreună cu toţi cei care l-au cunoscut, aducem şi noi un ultim omagiu. Dumnezeu să-l ierte!Redacţia