În ziua de 11 iulie 2003 a avut loc în Aula Universităţii “Ştefan cel Mare” din Suceava întâlnirea promoţiei 1953 a absolvenţilor Facultăţii de Silvicultură din Câmpulung Moldovenesc. Timp de două zile, 15 ingineri încărunţiţi de timp au realizat un program de suflet în zona Bucovinei, evocând anii studenţiei, meritele deosebite ale dascălilor lor, precum şi realizările obţinute de-a lungul a cinci decenii de silvicultură, la care reprezentanţii acestei promoţii de silvicultori şi-au adus o substanţială contribuţie.

Facultatea de Silvicultură din Câmpulung Moldovenesc a luat fiinţă ca urmare a apariţiei decretului-lege nr. 175 publicat în Monitorul Oficial nr. 177 din 3 august 1948 pentru reforma învăţământului public şi a decretului nr. 312 publicat în Monitorul Oficial nr. 261 din noiembrie 1948 pentru reorganizarea învăţământului superior.

S-a urmărit atunci realizarea unei ample dezvoltări a reţelei unităţilor de învăţământ de toate gradele şi de toate specialităţile, cu o repartizare cât mai largă pe teritoriul ţării. Se cunoaşte că, urmare reformei din 1925, învăţământul silvic superior a fost încadrat în fosta Şcoală Politehnică din Bucureşti, ca facultate distinctă, denumită “Secţia silvică” sau “Secţia F”.

Prin reforma din 1948, Şcoala Politehnică din Bucureşti se transformă în Institut Tehnic de Învăţământ Superior, cu specializările: mecanică, construcţii de maşini, metalurgie, electrotehnică şi chimie industrială. Celelalte specializări, respectiv minele, petrolul, silvicultura devin institute separate. La Câmpulung Moldovenesc se înfiinţează Institutul de Silvicultură şi Exploatarea Lemnului, cu două facultăţi: Facultatea de cultura pădurilor şi Facultatea de exploatarea, prelucrarea şi transportul lemnului.

Înfiinţarea acestei instituţii de învăţământ superior la Câmpulung Moldovenesc a fost motivată de amplasarea unităţilor de învăţământ superior în condiţii de apropiere faţă de unităţile productive specifice, într-o zonă cu cel mai mare procent de împădurire din ţară, cu o mare tradiţie forestieră, cu numeroase centre de exploatare şi prelucrare a lemnului, precum şi cu numeroase căi de transporturi forestiere. Înfiinţarea institutelor cu caracter silvic revenea Ministerului Silviculturii pentru cele cu profil de cultura pădurilor la Câmpulung Moldovenesc şi ulterior la Braşov şi Ministerului Industriei pentru cele de exploatarea pădurilor şi industrializarea lemnului. În toate cazurile Bucureşti, Câmpulung Moldovenesc şi Braşov, îndrumarea metodologică a institutelor tehnice de învăţământ superior era făcută de Ministerul Învăţământului Public.

Sarcina organizării Institutului de Silvicultură şi Exploatarea Lemnului din Câmpulung Moldovenesc a revenit distinsului inginer Dimitrie D. Ionescu, pe atunci inginer şef la Direcţia Silvică Judeţeană Muscel. Anterior acestor funcţii, decanul şi rectorul, prof. D. D. Ionescu, numit în aceste posturi prin Decizia nr. 247 din 10 septembrie 1948 a Ministrului Silviculturii, a funcţionat, timp de trei ani, ca profesor şi director al Şcolii de Brigadieri Silvici din Chişinău.

Trecând peste dificultăţile organizatorice şi administrative de început, ajutată de inginerul şef al Direcţiei Silvice Judeţene Câmpulung Moldovenesc, Octav Ştefănescu, prima conducere a învăţământului silvic superior din Bucovina organizează examene de admitere în perioada 1-10 noiembrie 1948, fixându-se pentru specializarea silvicultură două probe: în scris la limba română şi la matematică şi oral la matematici, botanică, incluzând fiziologia plantelor şi biologie.

Comisia de admitere a fost alcătuită din:

Secretarul comisiei de admitere a fost Orest Ududec, secretarul ştiinţific al institutului. Deschiderea oficială a cursurilor s-a făcut la 29 noiembrie 1948.

Primii profesori ai institututlui au fost:

Disciplinele de studiu, în programul nostru de învăţământ au fost:

Dintre candidaţii înscrişi la concurs, au fost declaraţi admişi 50 studenţi. În urma examenului de stat, din februarie 1953 au primit titlul de inginer silvic, următorii:

Amariţii Radu

Anghel Tanase

Bar Samuel

Benea Alexandru

Berdescu Mircea

Bodale Octavian

Brega Petru

Caramalău Virgil

Câmpan Dumitru

Chiriac Gheorghe

Chicos Aurelia

Chiriţescu Leonida

Coman Ioan

Coşciug Gheorghe

Covic Eugen

Dima Gică

Drafta Constantin

Dragu Mihai

Dron Paul

Duran Vasile

Florică Tache

Frăţian Alexandru

Georgescu Eugen

Grapini Viorel

Grudnicki Francisk

Guruian Martin

Iliescu Ştefan

Inaşcu Marius

Ionaşiu Ion

Ivanovoci Tamara

Ivan Gheorghe

Marcean Mihai

Marcu Iulian

Milescu Ioan

Mustăţoiu Gheorghe

Moldovan Ion

Neacşu Aurel

Nicuţar Gheorghe

Pentiuc Vichente

Ofrim Vasile

Paşcovici Vasile

Popescu D. Mihai

Popescu T. Mihai

Popescu Victor

Popescu Ştefan

Rotaru Gheorghe

Rusu Traian

Sărăţeanu Alexandru

Seghedin Taras

Simionescu Adam

Todirici Anton

Trantescu Grigore

Ţibu Amfilofie

Astfel organizată, Facultatea de Silvicultură din Câmpulung Moldovenesc a reprezentat, după Universitatea din Cernăuţi, prima instituţie de învăţământ superior modern din Bucovina, ai cărei profesori şi absolvenţi au slujit prin valoarea şi competenţa lor profesională toate domeniile activităţii de producţie, cercetare, proiectare şi învăţământ din silvicultura naţională. În rândul personalităţilor de marcă care au cinstit aceste activităţi, la nivelul administraţiei centrale de stat, a Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice, Universităţii “Transilvania” din Braşov şi Universităţii “Ştefan cel Mare” din Suceava, precum şi întreprinderilor de exploatare şi prelucrare a lemnului, a majorităţii direcţiilor şi ocoalelor silvice din ţară s-au aflat absolvenţi ai Facultăţii de Silvicultură din Câmpulung Moldovenesc, promoţia 1953.

Cu prilejul acestei întâlniri, s-au evocat momente emoţionante în clădirea Colegiului Naţional “Dragoş Vodă”, la Staţiunea Experimentală de Cultura Molidului, la Grupul Şcolar Silvic din Câmpulung Moldovenesc şi la Universitatea din Suceava.

În opinia noastră, munca şi valoarea recunoscute ale acestora pot fi considerate o verigă importantă în lanţul activităţilor academice universitare, ce au precedat înfiinţarea şi dezvoltarea Universităţii “Ştefan cel Mare”, din Suceava. Învăţământul silvic superior, revenit în această prestigioasă instituţie, confirmă pe deplin nivelul ridicat şi calitatea profesorilor, pregătirea superioară a absolvenţilor şi studenţilor săi, spiritul modern al valorilor europene, pus în slujba perenităţii pădurilor şi demnităţii fiinţei noastre.

Suceava, sept. 2003

I. Milescu