În perioada 13-17 octombrie 2003 s-a desfăşurat la Mukachevo, în Ucraina, conferinţa internaţională “Pădurile naturale din zona temperată a Europei valori şi utilizare”, în organizarea Rezervaţiei Carpatia a Biosferei şi a Institutului Federal de Cercetări Silvice Biermensdorf (WSL) Elveţia, rod al unei colaborări mai vechi între cele două instituţii.

Obiectivele simpozionului au vizat iniţierea unor dezbateri referitoare la pădurile naturale din zona temperată a Europei, beneficiind de o largă participare internaţională, la manifestare fiind prezenţi un număr de peste 200 de invitaţi din majoritatea ţărilor cu păduri în zona temperată: Austria, Bosnia-Herţegovina, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Elveţia, Germania, Iugoslavia, Luxemburg, Olanda, Polonia, Republica Moldova, Republica Sprska, Slovacia, Slovenia, Ucraina şi România.

Delegaţia română a fost alcătuită din dr. ing. Eugeniu Frăţilă de la Staţiunea I.C.A.S. Caransebeş, ing. Any Mary Pană de la Staţiunea I.C.A.S. Braşov şi ing. Cătălin Petriţan de la Facultatea de Silvicultură din Braşov şi subsemnaţii, de la Staţiunea I.C.A.S. Câmpulung Moldovenesc.

Conferinţa a inclus prezentarea de comunicări ştiinţifice, organizate în plen şi pe două secţiuni paralele şi vizitarea unor rezervaţii naturale semnificative din cadrul Rezervaţiei Carpatia a Biosferei. Sesiunea plenară incluzând opt comunicări a fost deschisă de către Fedir Hamor, directorul Rezervaţiei Carpatia a Biosferei şi de către Mario Broggi, directorul WSL, organizatorii manifestării, şi a făcut o introducere a domeniilor ce au fost apoi abordate în cadrul sesiunilor paralele.

În plen au fost lansate şi versiunile în limba germană şi ucraineană ale cărţii “Pădurile naturale din Centrul Europei”, rezultat al colaborării dintre Rezervaţia Carpatia a Biosferei şi Institutul Federal de Cercetări Silvice Biemensdorf WSL Elveţia. Chiar dacă abordează o tematică mai restrânsă decât sugerează titlul (se face o prezentare doar a pădurilor din zona Transcarpatia, Ucraina) se remarcă prezentarea bogată, însoţită de numeroase fotografii de calitate, lucrarea dorindu-se, în acelaşi timp, şi un ghid ce invită la vizitarea acestei zone.

În cadrul celor două secţiuni a fost prezentat un număr de 70 de lucrări ştiinţifice. A fost organizată şi o sesiune de postere, incluzând 60 de lucrări, cu o tematică ce a inclus principalele aspecte legate de pădurilor naturale, a căror prezentare se face în continuare.

Sesiunea paralelă 1:

– Structura şi dinamica pădurilor naturale de amestec (brad-fag şi molid-brad), cinci comunicări, moderator J. Ph. Schutz, Elveţia. La această secţiune a fost prezentată şi o lucrare din România: “Stabilitatea generală a unei păduri naturale Slătioara, în partea nordică a Carpaţilor Estici, România”, prezentată de către dr. ing. Radu Cenuşă.

– Structura şi dinamica pădurilor naturale de fag cinci comunicări, moderator J. Diaci, Slovenia.

– Structura şi dinamica pădurilor naturale şi cultivate de fag şi alte foioase şase comunicări, moderator A. Buergi, Elveţia.

– Dinamica vegetaţiei şi modelarea ecosistemelor forestiere şase comunicări, moderator E. Klimo, Cehia.

– Managementul pădurilor naturale şi al zonelor de tranziţie cinci comunicări, moderator P. A. Schmidt, Germania.

– Ecosistemele forestiere naturale, semnificaţie şi necesităţi de protejare trei comunicări, moderator G. Frank, Austria.

Sesiunea paralelă 2:

– Diversitatea genetică şi a speciilor cinci comunicări, moderator L. Paule, Slovacia.

– Biodiversitatea pădurilor naturale şi cultivate cinci comunicări, moderator P. Duelli, Elveţia.

– Evaluarea biodiversităţii şi valorilor de conservare a naturii şase comunicări, S. Zyman, Ucraina.

– Protejarea pădurilor naturale în trecut şi în prezent şase comunicări, moderator P. Meyer, Germania.

– Pădurile naturale şi turismul cinci comunicări, moderator U. Todter, Germania.

– Diverse valori socio-economice ale pădurilor naturale patru comunicări, moderator V. Pichler, Slovacia.

În cadrul secţiunii de postere au fost prezentate două lucrări din România: “Caracteristici structurale ale pădurilor virgine de fag din sud-vestul României” dr. ing. Eugeniu Frăţilă, “Elemente privind structura şi biodiversitatea în păduri naturale de amestec (brad şi molid) din Masivul Ţaga Carpaţii Sudici, România)” ing. Ana Maria Pană şi ing. Cătălin Petriţan.

Sesiunea plenară de închidere a permis formularea concluziilor, în baza prezentării şi a discuţiilor pe marginea comunicărilor, în raport cu principalele aspecte abordate: structura şi dinamica pădurilor naturale, biodiversitate, valori şi potenţial socio-economic, protecţia şi managementul pădurilor naturale. De asemenea, în cadrul acestei sesiuni a fost lansată şi cartea “Pădurile Ucrainei”, în limba ucraineană.

Dintre concluzii, remarcăm: importanţa observaţiilor de durată, necesare în studiul proceselor, utilizarea unor noi metode de studiu tehnici GIS, abordări ecofiziologice şi a cercetărilor interdisciplinare, precum şi o sinteză a cercetărilor la nivel european (publicate deja, însă într-o formă concisă, de un raport al COST E4, n.a.).

Declaraţia finală a conferinţei recomandă ca pădurile naturale să fie considerate în programul de lucru prin implementarea rezoluţiilor şi a Declaraţiei MCPFE de la Viena, în special în legătură cu Rezoluţia 4 (“Conservarea şi creşterea diversităţii biologice a pădurilor în Europa”), paragrafele 9, 10 şi 16.

Ultimele două zile ale conferinţei au fost dedicate vizitării a două din cele mai importante rezervaţii naturale din Transcarpatia: Uholka şi Chornohirski. Prima este o rezervaţie în majoritate cu fag, în timp ce a doua include amestecuri de fag cu răşinoase şi molidişuri; menţionăm ca argument pentru a evidenţia diversitatea asociaţiilor fores-tiere prezente faptul că în cea din urmă se găseşte şi cel mai înalt vârf din Ucraina Hoverla (2061 m).

Conferinţa a fost un bun prilej de întâlnire a specialiştilor în domeniul pădurilor naturale din zona temperată a Europei, de schimburi de idei şi de stabilire de contacte, de a lua contact cu ultimele orientări în studiul pădurilor naturale, în mod deosebit remarcându-se preocuparea crescândă pentru cunoaşterea mai bună a acestora, ca factor important în fundamentarea unor măsuri de promovare a unei silviculturi apropiate de natură. Trebuie menţionat aici rolul responsabilului cu organizarea în reuşita conferinţei Brigitte Commarmot, din partea WSL unul deloc uşor, gândind la numărul mare de participanţi, cu toate problemele ce decurg din aceasta şi la programul destul de concentrat al manifestării.

Pentru România, care din punctul de vedere al acoperirii cu păduri naturale prezintă un potenţial cel puţin la fel de bogat ca şi Ucraina, respectiv pentru cercetarea de profil, manifestarea s-a constituit într-o experienţă utilă, din care s-au putut identifica priorităţi de cercetare ce trebuie puse în practică şi, poate, necesitatea unei mediatizări mai intense a pădurilor naturale româneşti.