Bucovina Forestieră

  • Deautentificare
Meniu 
  • Prima pagină
  • Arhivă / Indice
    • Volume / numereLista volumelor/numerelor publicate
    • Categorii de lucrăriLista categoriilor de articole
    • Indice de autoriLista autorilor publicați
  • Pentru autori
    • Etica publicăriiNorme etice cu privire la publicarea științifică
    • Instrucțiuni pentru autoriCerințele revistei referitoare la forma manuscriselor
    • Transmiterea manuscriselorModalitățile de transmitere a manuscriselor la redacție
  • Despre revistă
    • Scop, scurt istoricO scurtă prezentare a revistei
    • Consiliu redacțional/editorialComitetul de redacţie şi referenţii
    • Recomandări pentru referențiRecomandări privind revizuirea manuscriselor
    • IndexarePrezenţa revistei în baze de date scientometrice
    • Licența Open AccessCondiţiile de utilizare a materialelor publicate
    • AbonamenteModul de abonare
  • Contact
Volumul 3(1), 1995 | Comentarii


Particularităţi ale exploatării lemnului în S.E.P.P.L. Vatra Dornei

Data publicării: 1 iulie, 1995
Tipareste
Citare
Articol original (PDF)
Autor
  • Valentin Palamaru
Share on Facebook0Email this to someonePrint this pageTweet about this on Twitter

Sucursala de Exploatare şi Prelucrare a Lemnului (S.E.P.P.L.) Vatra Domei îşi desfăşoară activitatea pe raza ocoalelor silvice Broşteni, Panaci, Crucea, Vatra Domei, Dorna Candreni (mai puţin U.P.I Negrişoara) şi Iacobeni (U.P VII Argestru), a căror suprafaţă însumează aproximativ 100.000 ha.

Pentru exploatarea şi valorificarea în epocile şi termenele de exploatare stabilite prin „Instrucţiunile nr. 572/1991, art. 9”, S.E.P.P.L. Vatra Domei este împărţit în patru sectoare de exploatare, cu 18 gestiuni şi 2 depozite finale.

Forţa de muncă a unităţii este reprezentată de 505 angajaţi permanenţi (458 muncitori, 21 tehnicieni, 20 maiştri, 10 ingineri şi 2 economişti), la care se adaugă 56 muncitori sezonieri. Cu excepţia numărului de muncitori, restul forţei de muncă este asigurat.

Dotarea tehnică a unităţii este reprezentată de 68 ferăstraie mecanice (Husqvarna), 54 perechi de vite, 33 TAF-uri şi 20 UTB-uri.

Doborâturile şi rupturile de vânt şi zăpadă, care se produc frecvent în această zonă, imprimă anumite particularităţi procesului de exploatare şi valorificare a masei lemnoase afectată de aceste fenomene. In acest sens, se au în vedere următoarele : dispersarea pe mari suprafeţe a masei lemnoase calamitate, calitatea inferioară a sortimentelor ce rezultă şi eficienţa economică la limita inferioară a profitabilităţii.

Situaţia masei lemnoase din posibilitatea anului 1994, oferită spre exploatare S.E.P.P.L. Vatra Domei de către ocoalele silvice, se prezintă în tab. 1, din care rezultă că dintr-un total de 215,2 mii mc, 163,3 mii mc sunt produse accidentale, 20,1 mii mc sunt produse secundare, 18,9 mii mc produse din igienă şi doar 12, 7 mii mc produse principale.

De asemenea, se poate observa că ocoalele silvice Iacobeni şi Dorna Candreni au oferit spre exploatare masă lemnoasă provenită din doborâturi de vânt în procent de 100%, iar celelalte ocoale în proporţie de 49-94 %. Această masă lemnoasă este localizată într-un număr de 378 partizi, care afectează o suprafaţă de 20.444 ha, revenind în medie 10.5 mc/ha (tabelul 1 ).

Ţinând seama de calitatea lemnului şi de condiţiile de exploatare, S.E.P.P.L. Vatra Domei a contractat pentru producţia anului 1994 un volum de numai 148,8 mii mc, din care 115,8 mii mc din doborâturi şi rupturi de vânt şi zăpadă.

In semestrul II 1994, S.E.P.P.L. Vatra Domei a exploatat şi a dat în producţie un volum de 97,9 mii mc, din care 76,5 mii mc (78%) doborâturi de vânt. Sortimentele rezultate din această masă lemnoasă au fost : lemn de celuloză 45,3%, buşteni gater răşinoase 38,8%, lemn de mină 13,3%, manele răşinoase 0,01% şi lemn de foc peste 10%. Sortimente cum ar fi lemn răşinoase pentru rezonanţă şi claviatură, buşteni răşinoase pentru derulaj etc., care se realizau în aceste păduri şi care erau mult solicitate, nu se mai realizează. Ca urmare se poate constata o scădere substanţială a ponderii sortimentelor de valoare mai ridicată.

Cauzele acestei stări de lucruri sunt multiple, dar în principal ele sunt prezentate prin apariţia acestor calamităţi (doborâturi şi rupturi de vânt şi de zăpadă), care afectează într-o mare măsură şi arborete mai tinere, nu numai cele exploatabile, din care rezultă sortimente subţiri. In plus, în cazul doborâturilor de vânt, procentul arborilor cu defecte diferite este mai mare decât în cazul exploatării integrale a acestor arborete. Trebuie avut în vedere faptul că în actele de punere în valoare a doborâturilor de vânt se includ şi produse de igienă, care însă nu sunt menţionate distinct.

Scăderea ponderii sortimentelor mai valoroase influenţează direct eficienţa economică, unele produse devenind nerentabile. Ca exemplu se poate da sortimentul lemn de foc, care ajunge la un cost de 8.112,88 lei/metru ster, în timp ce preţul de vânzare este de numai 3.475,15 lei/metru ster.

In astfel de condiţii, sortimentul „crăci legate în snopi” nici nu se mai produce, deşi volumul lor este inclus în actele de punere în valoare, pierderile înregistrate fiind suportate de celelalte sortimente.

Eficienţa redusă a procesului de exploatare se datorează însă şi productivităţii scăzute, determinată de dispersarea mare a produselor, ponderea mare a sortimentelor subţiri, mai ales la produsele accidentale II, suprapunerile frecvente ale produselor accidentale, accesibilitatea greoaie în unele cazuri, condiţiile grele de exploatare a produselor accidentale în sezonul de iarnă etc.

Un alt aspect demn de menţionat este şi diminuarea continuă a muncitorilor angajaţi în exploatările forestiere. Datorită faptului că produsele accidentale au deţinut o pondere foarte mare în ultimele decenii, în zona de activitate a S.E.P.P.L. Vatra Domei există în prezent arborete exploatabile, cu consistentă redusă (0,7 – 0,5), rărite de astfel de calamităţi şi cu bună regenerare naturală (seminţiş pe 70 – 80 % din suprafaţă şi de vârstă cuprinsă între 5 – 20 ani), care aşteaptă intervenţiile silviculturale necesare. Masa lemnoasă care ar putea fi extrasă din aceste arborete este, conform unui studiu făcut de specialiştii de la S.E.P.P.L. Vatra Domei, estimată la peste 1000 mii mc (tab. 2).

Din cele prezentate în tabelul 2 rezultă următoarele:

– S.E.P.P.L. Vatra Domei a fost şi este agentul de bază în exploatarea şi valorificarea masei lemnoase din aceste păduri, masa lemnoasă contractată de întreprindere în 1994 reprezentând cca. 70% din cea oferită de ocoalele din zonă;

– din totalul masei contractate, aproximativ 78% sunt produse accidentale şi prin activitatea desfăşurată această unitate a contribuit şi contribuie la buna gospodărire a pădurilor de aici şi la menţinerea unei stări fitosanitare corespunzătoare;

– ponderea foarte mare a produselor accidentale în volumul masei lemnoase exloatate a determinat o diminuare substanţială a eficientei economice globale;

– o problemă care trebuie rezolvată este aceea a arboretelor exploatabile, rărite de pe urma doborâturilor de vânt şi cu bună regenerare naturală, care necesită a fi gospodărite în mod corespunzător, ele pretându-se la aplicarea unor tratamente cu perioadă lungă de regenerare, menite să ducă la realizarea unor structuri care să confere o stabilitate mai ridicată arboretelor din această zonă;

– pentru forţa de muncă existentă (exceptând muncitorii sezonieri) şi suprafaţa pădurilor aferente, S.E.P.P.L. Vatra Domei revine în medie 10,3 ore/an/ha muncă cheltuită în cadrul lucrărilor de exploatare în aceste păduri. Dacă la valoarea acestui indicator s-ar adăuga şi munca cheltuită în cadrul lucrărilor silviculturale, s-ar obţine o orientare asupra intensităţii gospodăririi pădurilor din această zonă.

Ca un corolar al celor menţionate anterior, se poate spune că buna gospodărire a pădurilor din această zonă presupune existenta unei colaborări ireproşabile între ocoalele silvice şi unitatea de exploatare (S.E.P.P.L. Vatra Domei), care s-ar putea materializa prin :

– participarea organelor de exploatare la punerea în valoare şi sortarea masei lemnoase pe picior;

– stabilirea liniilor permanente de colectare a materialului lemnos să fie utilizabile atât pentru efectuarea operaţiunilor culturale, cât şi a lucrărilor de exploatare a produselor accidentale şi principale;

– participarea organelor silvice la elaborarea procesului tehnologic de exploatare a doborâturilor de vânt;

-adaptarea unor măsuri corespunzătoare pentru diminuarea la maximum a daunelor produse la arborii în picioare prin colectarea lemnului rezultat din exploatare;

– identificarea, punerea în valoare şi exploatarea în timp optim a produselor accidentale, pentru a preveni degradarea lemnului, dar şi pentru a menţine o stare fitosanitară corespunzătoare în pădure;

– arborii cu putregai (necomerciabil, sfărâmicios) să nu fie marcaţi, fiind mai bine ca aceştia să rămână pe loc pentru fertilizarea solului.

Clarificarea taxei forestiere pentru crăci şi coajă, sortimente care se includ în actele de punere în valoare dar nu se pot valorifica, nefiind rentabile, reprezintă un alt aspect care comportă discuţii.

Pentru asigurarea cu forţă de muncă a sectorului de exploatare a pădurilor, ar fi utilă înfiinţarea unor şcoli profesionale de profil în toate zonele forestiere, precum şi permanentizarea muncitorilor prin acordarea unor stimulente noi.

Résumé: Les particularités d’exploatation du bois dans S.E.P.P.L. Vatra Domei

Cette travail présente les caracteristiques du S.E.P.P.L. Vatra Domei en ce qui conceme l’organisation, la force de travail, la dotation tehnique. II analisées les particuiarites d’exploatation du bois (a cause des chablis) de cette maniére: l’emplacement et la dispersion de masse ligneuse, sa qualité et l’efficence économique. En fin, se présente les élémen’ts pour une et viable coiaboration entre les circonscriptions sylvicoles et S.E.P.P.L. Vatra Dornei.

1150 vizualizări în total 1 vizualizări astăzi

Informații bibliografice

Volum (nr.): 3(1), 1995
Categorie: Comentarii
Citare rapidă:
Palamaru V, 1995. Particularităţi ale exploatării lemnului în S.E.P.P.L. Vatra Dornei. Bucovina Forestieră 3(1): 29-31.

Cele mai vizualizate articole

  • Motivul codrului în poezia lui Mihai Eminescu 16.020 views
  • Composesoratele de pădure (Îndrumător) 11.625 views
  • Liceul Silvic din Câmpulung Moldovenesc 4.197 views
  • O specie de interes silvo-peisagistic: Sorbus torminalis L. şi necesitatea extinderii ei în cultură 3.865 views
  • Aspecte privind diversitatea şi succesiunea în ecosisteme forestiere marginale (Dealul Radu) din Obcinele Bucovinei 3.502 views
  • Aspecte privind utilizarea bioindicatorilor în supravegherea ecosistemelor 3.487 views
  • Fenologia – dezvoltare şi perspective. O sinteză 3.208 views
  • Coeficientul de zvelteţe şi stabilitatea individuală a arborilor de molid 3.027 views
  • Fondul Bisericesc Ortodox Român din Bucovina (1783-1948). Prezentare generală 2.881 views
  • Caracteristici biometrice ale coroanelor arborilor de molid din arborete echiene de productivitate superioară 2.792 views
  • Caracteristici ale stadiului pionier al unei succesiuni primare pe un teren degradat de la limita estică a Obcinilor Bucovinei 2.725 views
  • Transportul lemnului în Bucovina 2.714 views
  • Starea de sănătate a pădurilor din Bucovina în perioada 1955-1991 2.534 views
  • Influenţa stadiului de pornire în vegetaţie a portaltoiului şi a nivelului de altoire asupra procentului de prindere în cazul altoirii la molidul argintiu 2.458 views
  • Făgetele primare din România, o contribuţie la Patrimoniul Mondial UNESCO 2.318 views
  • Contact
  • Licența Open Access
  • Termeni și condiții de utilizare