Premiul Schweighofer: o nouă recunoaştere pentru inovaţiile din domeniul lemnului

Pentru prima oară, cei interesaţi sunt invitaţi la noul premiu european pentru inovaţiile din domeniul lemnului. Premiul Schweighofer dispune de 300.000 EUR şi este divizat într-un premiu de bază şi trei premii suport (burse). Premiul promovează inovaţii din domeniul forestier, al industrializării lemnului şi al produselor din lemn. Va fi acordat bianual, primul premiu urmând a fi acordat în iunie 2003, în cursul unei gale organizate la Viena.

Promovarea puterii inovative în domeniul industriei

În acord cu orientarea către materiale eficiente din punct de vedere al consumului de energie, cu posibilităţi de reciclare şi compatibile cu cerinţele privind protecţia mediului, relevanţa economică a lemnului va creşte în următorii ani. Gerald Schweighofer, conducătorul uneia din cele mai importante industrii de prelucrare a lemnului şi un însemnat investitor în sectorul lemnului din Europa, doreşte să potenţeze această orientare prin lansarea Premiului Schweighofer.

Acesta a fost prezentat de către Gerald Schweighofer, dr. Georg Erlacher – consilier în cadrul Serviciului Naţional al Pădurilor din Austria şi de către Lars Engmann, şeful departamentului de proiectare de la firma IKEA, în cadrul primei Conferinţe Europene a Lemnului de la Hamburg, din 8 octombrie 2002.

Premiul european pentru inovare în domeniul forestier, al tehnologiei lemnului şi produselor lemnoase va fi acordat pentru idei noi, care pot oferi valorificări superioare ale lemnului şi care pot duce la creşterea valorii materialelor lemnoase. Valoarea totală a premiului se ridică la 300.000 euro şi include un premiu de bază şi trei premii-suport (burse). Premiul de bază, în valoare de 150.000 euro, va fi acordat proiectelor care deja au fost finalizate, în timp ce cele trei premii suport, în valoare de 50.000 euro fiecare, vor fi acordate unor tinere talente, care înţeleg ideile din întreaga Europă pentru proiecte inovative şi concepte care nu au fost încă dezvoltate. Criteriile majore pentru selectarea câştigătorilor sunt aspectele de inovare şi o valoroasă contribuţie adusă domeniului. „Din proprie experienţă, ştiu cât sunt de importante inovaţiile din domeniul lemnului”, a spus Gerald Schweighofer. „În special tinerii au adesea idei extraordinare, dar asta nu înseamnă că îi vom susţine numai pe aceştia.” Acesta este motivul pentru care limita de vârstă de 40 de ani a fost stabilită pentru câştigătorii premiilor suport.

În ceea ce priveşte studiile celor ce se vor înscrie pentru obţinerea premiului, în acest sens nu sunt limitări, după cum afirmă Gerald Schweighofer: „Prin acest premiu, dorim să promovăm potenţialul creativ din întregul sector european al lemnului. Din acest motiv, specialiştii din producţie trebuie să aibă aceleaşi şanse de a câştiga ca şi profesorii universitari, de exemplu.”

Scopul premiului

Premiul principal şi cele trei premii suport sunt acordate în domeniul disciplinelor forestiere, al tehnologiei lemnului şi al produselor lemnoase. Inovaţiile din oricare din domeniile aparţinând producţiei de masă lemnoasă pot fi propuse.

În categoria metodelor şi tehnicilor forestiere inovative, sunt avute în vedere în special cele care oferă o creştere şi optimizare a valorificării superioare a materialului brut, în condiţiile unui management ecologic. În domeniul tehnologiei lemnului, premiul Schweighofer include inovaţiile tehnologice, patentele şi invenţiile din industria prelucrării lemnului. Sunt, de asemenea, cuprinse inovaţiile din domeniul ingineriei mecanice, al ingineriei proceselor şi altele asemenea. Propunerile din categoria produselor lemnoase pot include produse în care proporţia lemnului depăşeşte 50 % sau produse care substituie alte materiale cu lemnul. Lars Engmann, şeful departamentului de proiectare de la firma IKEA şi membru în juriul ce decide selecţia câştigătorilor este foarte interesat de conceptele şi ideile din această categorie: „70 % din produsele IKEA sunt din lemn sau din fibre din lemn. Aceasta, datorită unui motiv simplu: lemnul este un material excelent din punctul de vedere al mediului – este natural, reciclabil şi, de asemenea, regenerabil, oferind o serie de posibilităţi de prelucrare oamenilor creativi şi putând fi utilizat, de asemenea, şi în alte sectoare decât în industria mobilei.”

De asemenea, pot fi premiate şi noi metode şi tehnologii referitoare la construcţiile din lemn sau la activităţile de marketing care pot contribui la o creştere a vânzărilor produselor lemnoase.

Alături de Lars Engmann, juriul care decide câştigătorii constă din alte cinci personalităţi importante din domeniul lemnului: prof. Tero Paajanen – şeful Institutului de Tehnologie a Lemnului din cadrul Universităţii Tehnice din Helsinki, dr. Manfred Branstätter – manager general la Holzforschung Austria, dr. Georg Erlacher consilier în cadrul Serviciului Naţional al Pădurilor din Austria, dr. Josef Rettenmeier, preşedintele Rettenmeier Holding AG şi al Asociaţiei Germane a Industriaşilor din Domeniul Buştenilor şi al Cherestelei şi prof.dr. Alfred Teischinger, şeful Institutului de Ştiinţa şi Tehnologia Lemnului din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole din Viena, aceştia urmând a selecta câştigătorii dintre cei înscrişi.

Familia Schweighofer – o poveste de succes, „scrisă” cu ajutorul lemnului

Istoria familiei începe în urmă cu peste 500 de ani, cu un gater acţionat de apă, pe malul unui râu din regiunea Waldviertel din Austria. În anul 1642, numele Schweighofer a fost menţionat într-un document, ca fiind proprietar al primului gater. În anul 1956, Franz şi Maria Schweighofer trec la administrarea gaterului cu doar trei angajaţi şi cu un volum anual de masă lemnoasă debitată de 1.000 m3. Prin modernizarea liniei de debitare, ei au reuşit o creştere a productivităţii de o sută de ori, în timpul unei generaţii. În anul 1975, Gerald Schweighofer s-a alăturat părinţilor săi în afacere; utilizând tehnologia modernă şi metodele inovative, el a ridicat, de asemenea, productivitatea şi capacitatea de debitare. În anul 1977 era lansată prima linie profilată din lume, care făcea posibilă prelucrarea lemnului care, înainte de aceasta, putea fi utilizat cu rezultate ridicate numai în industria hârtiei.

Deschiderea, în 1984, a celei mai mari şi mai bine echipate fabrici de industrializare, cu propriul ei doc la Dunăre, a fost un alt punct de reper în activitatea companiei Schweighofer, pentru ca, în 1991, volumul total de lemn debitat să depăşească 1 milion de m3. După achiziţionarea a două fabrici de profil în Republica Cehă şi a încă două în Austria, industria Schweighofer a lemnului devine una din cele mai importante din lume, cu un volum anual debitat de peste 3 milioane m3. 90 % din lemnul prelucrat în cadrul companiei este exportat în 50 de ţări, astfel, „Schweighofer Lemn” poate fi găsit în casele japoneze, în depozitele americane, în mobila chinezească şi în industria europeană de prelucrare.

„Lemnul este materialul viitorului”

„Idei inovative şi curajul pentru reînnoire” este fundamentul succesului pentru Gerald Schweighofer, care a transformat o mică afacere de familie într-una de frunte a industriei europene a lemnului. „Noi am fost primii care ne-am extins în estul Europei şi ne-am orientat spre a câştiga un loc şi în pieţele din Japonia şi S.U.A. A fost un succes, pentru că am fost convinşi de calitatea produselor noastre şi, de asemenea, am avut şi destul de mult curaj pentru a ne asuma riscuri”. Gerald Schweighofer este, de asemenea, convins că lemnul este una din cele mai importante materii prime din lume şi că acesta are un viitor promiţător din punctul de vedere al găsirii de noi resurse regenerabile.

Aceasta a fost, de asemenea, motivaţia care a stat la baza lansării premiului Schweighofer, care pune accent pe importanţa şi multifuncţionalitatea lemnului şi, în acelaşi timp, pe stimularea căutării de multiple folosinţe pentru acesta. „Cu investiţiile făcute în acest premiu, vreau să redau lemnului atenţia pe care o merită, după tot ce a făcut pentru existenţa familiei mele: succesul nostru este bazat pe lemn.”, a spus Gerald Schweighofer. Cu acest premiu, el doreşte să contribuie la „înviorarea industriei lemnului şi să dea tinerelor talente din ştiinţă şi practică o şansă. În mod special, caracteristicile importante ale proiectelor înscrise trebuie să contribuie la o creştere a gradului de utilizare şi a valorii lemnului. De asemenea, aspectele ecologice reprezintă un factor esenţial pentru premiu. Lemnul este una din cele mai durabile şi ecologice resurse, aceasta fiind motivul pentru care îi prevedem un rol însemnat în viitor.”

Detalii cu privire la nominalizare

Pentru cei care doresc să participe, lucrările trebuie trimise până pe data de 28 februarie 2003, data poştei, la Schweighofer Privatstiftung, Friedrichstaße 10/3, 1010 Viena, cu menţiunea „Schweighofer Prize”. Informaţii detaliate pot fi găsite la adresa Web: www.schweighofer-prize.org. Întrebări sau orice alte detalii pot fi adresate dr. Margareta Patzelt, Schweighofer Privatstiftung, Friedrichstaße 10/3, 1010 Viena.

i n t e r v i u

Lemnul are nevoie de ideile voastre …

– interviu realizat de revista Bucovina Forestieră cu fondatorul Premiului Schweighofer, dl. Gerarld Schweighofer –

În ziua de 18 noiembrie 2002, la Sebeş – Alba, pe şantierul viitoarei uzine de prelucrare a lemnului a firmei Schweighofer Holz, dl. Gerarld Schweighofer, preşedintele acestei firme şi fondatorul premiului care-i poartă numele a acordat revistei Bucovina Forestieră următorul interviu.

Bucovina Forestierã: Consideraţi că la ora actuală inovaţia în domeniul lemnului este în criză ?

Dl. Gerarld Schweighofer: Nu, nicidecum, inovaţia în domeniul lemnului nu este în criză, dar am considerat necesar să fondăm în domeniu un echivalent al premiului Nobel – premiul Schweighofer. Lemnul va fi, fără îndoială, materia primă a viitorului, iar producerea lui, prelucrarea şi comercializarea au nevoie de idei noi.

Bucovina Forestierã: Ce şanse ar avea tinerii cercetători din România de a intra în competiţia lansată de „Premiul Schweighofer” ?

Dl. Gerarld Schweighofer: În România există un potenţial creator destul de ridicat, şi chiar în condiţii mai modeste sub raportul dotării, mai ales tinerii au mari şanse de a câştiga acest premiu. De altfel, noi vom premia idei, proiecte, premiul Schweighofer fiind lansat sub deviza „lemnul are nevoie de ideile voastre”.

Bucovina Forestierã: Precizaţi domeniile cele mai dinamice de la care aşteptaţi rezultate deosebite.

Dl. Gerarld Schweighofer: Premiul doreşte să mobilizeze potenţialul creativ din trei mari domenii: silvicultură, tehnologia lemnului şi produsele lemnoase, inclusiv marketingul acestora. Consider existenţa unui potenţial excepţional în domeniul materialelor compozite pe bază de lemn, de exemplu materiale extrudate, cu posibilităţi de turnare. O altă direcţie, este aceea a construcţiei de case din lemn. Eu cred că şi aici este un potenţial ridicat. Este important a se crea un sistem ieftin de construire a caselor din lemn. Şi în domeniul metodelor de protecţie a lemnului este loc pentru cercetări de succes. Nu avem în vedere teme sau obiective prioritare planificate anterior atunci când se va acorda premiul Schweighofer, pentru că în orice domeniu pot apărea idei “revoluţionare”.

În ziua de 18 noiembrie 2002, la Sebeş Alba, pe şantierul viitoarei uzine de prelucrare a lemnului a firmei Schweighofer Holz, dl. Gerarld Schweighofer, preşedintele acestei firme şi fondatorul premiului care-i poartă numele a acordat revistei Bucovina Forestieră următorul interviu.

Bucovina Forestierã: Cum caracterizaţi, ca specialist, modul în care este reconstituit dreptul de proprietate asupra pădurilor, în România ?

Dl. Gerarld Schweighofer: Eu cred că privatizarea pădurilor este cel mai important lucru. Dar la fel de importantă mi se pare constituirea unui sistem de legi forestiere, care să fie aplicat şi controlat de către organisme independente, incoruptibile. În Austria, de exemplu, există acest sistem de legi silvice de peste 100 de ani şi proprietarii ştiu exact ce este permis şi ce nu. Faptul că legile existente nu se respectă la ora actuală în România decurge din neînţelegerea importanţei prevederilor acestora. Trebuie declanşat un proces de învăţare a respectării şi aplicării legilor. Atât în Austria, cât şi în Germania, Elveţia, există un sistem de amenajare a pădurilor bine pus la punct, menit a conserva pădurea. În ultimii 50 de ani, legile şi instrucţiunile tehnice s-au schimbat destul de mult şi în Austria. Astăzi, de exemplu, se pune un mare accent pe efectuarea răriturilor.

Bucovina Forestierã: Caracterizaţi în câteva cuvinte piaţa lemnului din România.

Dl. Gerarld Schweighofer: Aceasta încă nu este o piaţă în adevăratul sens al cuvântului. După retrocedarea pădurilor se va resimţi o concurenţă mai puternică. Trebuie instituită o concurenţă, inclusiv în domeniul gospodăririi pădurilor de stat, în domeniul construcţiei de drumuri forestiere, al infrastructurii. Trebuie să iasă pe piaţă lemnul mărunt, rezultat în urma efectuării răriturilor. De asemenea, trebuie mai multă transparenţă la vânzarea lemnului. Noi, de exemplu, facem inventarul lemnului cu instalaţii electronice şi fiecare furnizor poate participa la recepţia mărfii, să vadă singur care sunt parametrii cantitativi şi calitativi ai mărfii, întrucât măsurătorile electronice sunt cele mai exacte şi nu pot fi influenţate.

Bucovina Forestierã: Apropo de calitate, ce ne puteţi spune despre lemnul românesc ?

Dl. Gerarld Schweighofer: Lemnul românesc de răşinoase este de foarte bună calitate însă, din păcate, este vândut foarte ieftin pe piaţa arabă. Noi vom valorifica superior acest lemn de calitate, de exemplu prin export de case pe piaţa japoneză, asiatică şi americană. Foarte important este faptul că acest lemn bun să parcurgă cât mai rapid drumul de la cioată până în fabrică. De exemplu, lemnul doborât de vânt reclamă o mobilizare exemplară pentru a fi exploatat cât mai rapid. Pentru o fabrică mare, este foarte importantă constanţa aprovizionării cu lemn, căci aceasta trebuie să funcţioneze 24 de ore din 24 şi întotdeauna cu lemn. Revenind la piaţa lemnului, este nevoie de o concurenţă reală şi de multă transparenţă.

Bucovina Forestierã: Intenţionaţi să faceţi investiţii masive în industria lemnului din România ?

Dl. Gerarld Schweighofer: Mai întâi, dorim să finalizăm investiţiile începute. Noi avem aici foarte mari investiţii. Am investit în fabrica de la Sebeş peste 60 milioane de euro şi dorim să vedem cum va funcţiona, căci intenţionăm să producem elemente de înaltă calitate. Ne gândim să importăm lemn din Ucraina şi Rusia, căci nu avem destul lemn de dimensiuni mici. Am amplasat în Sebeş această investiţie, căci toate deşeurile vor fi livrate vecinilor, la societatea Frati. Plătim transportul lemnului, dar nu vom plăti transportul deşeurilor. Astfel, lemnul va fi valorificat în proporţie de 100 %. Unitatea noastră va prelucra 800.000 m3 lemn de mici dimensiuni, vom avea peste 300 de angajaţi şi la începutul lunii iunie 2003 dorim să intrăm în producţie.

Bucovina Forestierã: Vă mulţumim şi vă dorim mult succes!