După cum se arată în lucrarea „Dezvoltarea agriculturii şi economiei silvice cu industriele lor cât şi a vânatului şi pescuitului în ducatul Bucovina de la anul 1848”, elaborată de Zachar A, Guzman E., ş.a., (1901), „la 1888 s-a înfiinţat în Bucovina Staţiunea de Experimentaţiuni Silvice”. Se împlineşte deci în acest an venerabila vârstă de 105 ani de la înfiinţarea ei şi, fără a greşi, putem spune a primei unităţi de cercetare şi experimentare silvică de pe teritoriul ţării noastre, a cărei continuatoare poate fi considerată actuala Staţiune Experimentală de Cultură a Molidului de la Câmpulung Moldovenesc.

În scopul desfăşurării activităţii sale, la data înfiinţării ei teritoriul Bucovinei a fost împărţit în trei zone de experimentaţie :

– „Zona şesului şi colinelor”, unde fagul este specia predominantă ;

– „Zona muntoasă de jos”, în care predomină amestecurile de fag cu brad ;

– „Zona muntoasă de sus”, constituită din păduri de răşinoase, brad şi molid îndeosebi.

În lucrarea mai sus menţionată se arată că „S’au făcut de la 1890 încoace, parte s’au şi terminat pe la administraţiunile silvice şi domeniale fel de fel de experimentaţiuni precum : curăţiri, lămuriri, crescere şi cultură, apoi încercări pentru alcătuirea tablourilor de cifre, de formă şi tablourile de masă. Este vorba de tabelele de coeficienţi de formă, studiindu-se deci forma arborilor şi creşterile, etc.

Activitatea de experimentaţie a acestor staţiuni a fost continuată, putem spune şi desfăşurată de renumita „Secţie de amenajare a pădurilor Fondului”, care periodic verifica modul cum se respectau la ocoalele silvice prevederile amenajamentelor, calculul posibilităţii, volumele, creşterile, formulele de împădurire, prevenirea doborâturilor de vânt prin constituirea blocurilor şi succesiunilor de tăieri, etc.

Studii şi cercetări valoroase în perioada interbelică au efectuat în această zonă ing. M. Prodan, ing. N. Paşcovici, ing. Şt. Gârbu, ing. I. Dan şi alţii. După ultima conflagraţie, această activitate a luat o mare dezvoltare.