Revista „Bucovina Forestieră” îşi face un titlu de onoare din faptul că are unica ocazie de a dedica apariţia sa pe anul 1998 unuia din cei mai proeminenţi savanţi silvicultori ai lumii, profesorul Michail Prodan, pe care comunitatea ştiinţifică forestieră germană l-a sărbătorit în octombrie 1997, cu ocazia aniversării a 85 de ani.

Prof. dr. dr. h. c. Michail Prodan s-a născut în anul 1912 laCernăuţi. După ce a absolvit studiile liceale în capitala Bucovinei, a studiat silvicultura la Politehnica din Bucureşti, unde a susţinut examenul de diplomă în anul 1936.

Până în anul 1940 a condus cu succes ocolul silvic Frasin, pentru ca apoi, datorită vicisitudinilor războiului, să ajungă în Germania, mai întâi la ocolul silvic Rotenfels – 1942 – şi apoi ca asistent al profesorului Röhrl, conducătorul Institutului de Auxologie şi Auxometrie din cadrul Facultăţii de Silvicultură de la Universitatea din Freiburg. Ca urmare a unei munci titanice, menită a surmonta toate greutăţile perioadei, la 7 ianuarie 1944 susţine teza de doctorat „Zuwachs– und Ertragsuntersuchungen im Plenterwalde” (Cercetări auxologice şi productologice în codrul grădinărit), având drept conducător ştiinţific pe profesorul Röhrl. Peste numai trei ani, continuând în acelaşi ritm, ia examenul de docenţă în 20 februarie 1947 cu lucrarea „Die Forstwirtschaft und die statistischen Forschungsmethoden (Economia forestieră şi metodele cercetării statistice).

Anul 1953 marchează constituirea “Cercului de lucru pentru biometrie forestieră” cunoscut apoi şi sub renumele de „Şcoala de la Freiburg”, al cărui conducător şi animator este Prof. dr. M. Prodan. Acest grup de lucru – practic o mare familie a biometricienilor – are o prodigioasă activitate de nivel internaţional de aproape jumătate de secol. In 1954 este numit profesor, iar din 1955 conduce compartimentul de biometrie al Institutului de Auxologie Forestieră de la Universitatea din Freiburg.

Toată activitatea extrem de rodnică în lucrări ştiinţifice, a fost presărată cu opere ştiinţifice de referinţă pentru silvicultura mondială. Două dintre ele au constituit adevărate best-selleruri : Forstliche Biometrie – 1961 – BLW – München şi Holzmesslehre – 1965 – I.D. Sauerländer’s Verlag – Frakfurt. În afara pasiunii sale pentru biometrie forestieră, l-au preocupat marile teme ale ştiinţelor forestiere: valorizarea funcţiilor sociale ale pădurii, raţionalizarea şi organizarea în silvicultură, pădurea şi poluarea etc.

Înainte de toate acestea, profesorul a format oameni, având discipoli pe întreg mapamondul. A ştiut să apropie învăţăceii mai mult ca nimeni altul. Domnia Sa afirmă că a învăţat acest lucru de la profesorul său, Marian Rădulescu.

Un fost student, preşedintele asociaţiei pentru o silvicultură ecologică din Baden – Württemberg (F.D. Pfeilsticken), cu ocazia împlinirii vîrstei de 80 de ani de către Profesor, spunea următoarele:

„Prin nenumăratele sale contribuţii ştiinţifice pentru care a primit titluri de onoare şi medalii ale Republicii federale, omul Prodan nu este complet caracterizat. Pentru studenţii săi, locuinţa din Wallstrasse 22 din Freiburg şi familia Prodan a fost întotdeauna un punct de întâlnire. Acolo au fost ascultate bucuriile şi întristările numeroşilor săi studenţi, acolo au primit o ceaşcă de ceai, cei care nu reuşeau să treacă un examen, acolo căpătau vorbe încurajatoare cei deprimaţi. Nu a fost problemă omenească sau studenţească care să nu fi fost rezolvată acolo în Wallstrasse”. Într-o lume tot mai izolată, mai închistată, profesorul a pus mai presus de toate relaţiile dintre oameni, fiind un magister în cel mai adevărat sens al cuvântului.

În acest spirit, relaţiile cu silvicultorii români au fost cu totul deosebite. Nu a existat delegaţie din România în trecere prin Baden – Württemberg care să nu fie bine primită şi ajutată de către Profesorul Prodan, începând de la inginerul stagiar, asistentul universitar, până la secretarul de stat.

Întotdeauna Profesorul a fost extrem de legat de locurile natale, chiar dacă se aflau sub ocupaţie. Relaţia cu silvicultura Bucovinei, a fost deosebită. Staţiunea experimentală de cultura molidului de la Câmpulung s-a bucurat de atenţia Profesorului. Stau mărturie numeroasele scrisori, dar şi volumele donate bibliotecii, între care valoroasele manuscrise ale tezei de doctorat şi ale lucrării de docenţă.

În spiritul continuării acestor legături sufleteşti, deşi cu un an mai târziu, silvicultorii acestor locuri îl cinstesc pe Profesorul Prodan ca pe unul din cei mai renumiţi reprezentanţi.

Îi dorim, în continuare, multă sănătate, putere de muncă şi satisfacţii.

Dr. ing. Radu Cenuşă

Şeful Staţiunii Experimentale de Cultura Molidului Câmpulung Moldovenesc