Fără îndoială, un nume care nu spune prea multe majorităţii slujitorilor pădurii din România. Ceea ce nu-i de mirare, căci profesorul Prodan şi-a început activitatea în ţară încă înainte de ultimul război mondial. Născut la 22 octombrie 1912 la Cernăuţi, şi-a terminat studiile la Politehnica din Bucureşti, devenind apoi, în 1937, şeful Ocolului silvic Frasin […]
1 Eu am avut un doctorand foarte bun din Santiago de Chile, Roland Peters. Bunicul său emigrase din Germania la Valdivia (cca. 800 km la Sud de Santiago), unde era o colonie mai mare, de obârşie germană. Eu l-am cunoscut pe tatăl lui Roland, care încă nu vorbea bine spaniola, dar care se considera ca […]
„Marele poet Schiller (1759-1805), care a murit aşa de tânăr, s-a adresat silvicultorilor, văzând strădaniile lor, cam în acest fel: Voi, silvicultorilor! Sunteţi grandioşi, departe de tirania egoismului, lucraţi cu abnegaţie zi de zi, necunoscuţi, dar roadele muncii voastre se răsfrâng încă zeci şi chiar sute de ani aspra noastră a tuturora.”1 Dacă am încerca […]
Înainte de a intra în subiect îmi permit să vă atrag atenţia asupra anexelor nr. 1, 2 şi 3 care conţin unele date asupra mea, căci îmi părea necesar să aveţi posibilitatea să vă faceţi o părere oarecare asupra acelui ce scrie aceste rânduri. Aceasta nu înseamnă că vă silesc să le citiţi. Acum trec […]
Se ştie prea bine, nu este pentru nimeni un secret, că silvicultorii, nu toţi, ci cei ce cu adevărat iubesc pădurea şi au sădit în suflet simţul viitorului, sunt împotriva privatizării fondului funciar silvic şi pentru păstrarea tuturor pădurilor în proprietatea statului. Această atitudine, explicabilă deontologic şi corectă diacronic, apare ca retrogradă în raport cu […]
Dezvoltarea civilizaţiei s-a făcut cu mari sacrificii pentru pădure. Odinioară, acestea ocupau peste jumătate din suprafaţa uscatului, azi – doar 28 %. Dar pădurile n-au fost numai restrânse ca arie, ci şi lovite în interior : de la structura naturală, diversificată, au ajuns la o nefirească simplificare, slăbind tot mai accentuat vigoarea şi starea lor […]
Pe baza analizelor efectuate în anii anteriori în cadrul temei „Cercetări privind substituirea arboretelor de răşinoase din afara arealului natural al acestora”, a rezultat foarte clar că unul dintre factorii limitativi în menţinerea culturilor de răşinoase după vârsta de 10 ani îl constituie zăpada prin vătămările frecvente şi uneori de intensitate foarte mare (peste 50 […]
Cunoaşterea determinismului genetic al diferitelor caractere cantitative şi calitative ale arborilor, un studiu multistaţional de provenienţe precum şi înfiinţarea unor bănci de date care să cuprindă caracteristicile morfo-anatomice, fiziologice, de adaptare şi rezistenţă, de productivitate şi stabilitate ecologică, asistate de „amprente genetice” pentru fiecare provenienţă în parte, ar putea contribui considerabil la ameliorarea producţiei culturilor […]
1. Consideraţii generale Pe platourile de lavă şi pe versanţii vestici ai munţilor vulcanici Gutâi, la sfârşitul secolului al XIX-lea s-au instalat în mai multe zone arborete pure sau practic pure de molid aflate la ora actuală în administraţia a 3 ocoale silvice (Baia Mare, Baia Sprie şi Mara) din cadrul Direcţiei Silvice Baia Mare. […]
Judeţul Botoşani este situat în nord-estul Moldovei, în zona de dealuri, coline şi câmpie. Fondul forestier din judeţul Botoşani are o suprafaţă actuală de 55.812 ha, din care 5.525 reprezintă proprietăţi particulare constituite conform Legii 18/1991. Suprafaţa totală a pădurilor din judeţ este de 54.363 ha, din care 5.513 ha sunt administrate în regim privat, […]
Începând cu anul 1972, în conformitate cu programele primite, în raza judeţului Bacău s-a trecut la înfiinţarea de culturi de răşinoase în afara arealului natural, culturi destinate producerii lemnului de celuloză, iar cele care au pini în compoziţie şi pentru producţia colofoniului. La ora actuală există în cultură o suprafaţă de 5541 ha, din care […]
1. Introducere Se cunoaşte de multă vreme faptul că debilitarea arborilor favorizează colonizarea lor de către anumite grupe de insecte, cum ar fi cele din familia Scolytidae. Asemenea insecte au fost denumite dăunători secundari tocmai pentru faptul că atacul lor se produce după ce acţionează alţi factori ce determină debilitarea arborilor. Există însă şi cercetări […]
1.1 Aspecte generale Problema elagajului artificial a fost şi este abordată sub multiple aspecte atât în lucrări fundamentale (Negulescu, 1973; Florescu, 1981), cât şi într-o serie de studii şi cercetări ale căror rezultate fac obiectul unor articole de revistă (Floricică, 1966; Gava, 1969; Niculescu, 1992, 1994). Lucrările menţionate aduc valoroase precizări şi contribuţii cu privire […]
În contextul unei gestionări durabile a pădurilor, latura ecologică capătă o importanţă deosebită, fiind aşezată alături de cea economico-productivă a ecosistemului forestier. Administratorul şi/sau proprietarul de păduri este obligat astfel să privească această resursă naturală regenerabilă prin ea însăşi şi ca mediu de viaţă, şi ca scut protectiv cu efecte benefice asupra tuturor factorilor ecologici […]
În ultimii ani s-a afirmat nu o dată că ţara noastră dispune de un deosebit potenţial turistic. Pentru ca acest potenţial însă, să se transforme într-o realitate, în afară de construcţia şi modernizarea hotelurilor, restaurantelor, amenajărilor turistice pentru distracţii, îmbunătăţirii serviciilor, etc, probleme care sunt de competenţa celor din industria turismului, trebuie ca şi peisajul […]
VI. Evoluţia procesului de pregătire a studenţilor a. Pregătirea teoretică Din cele arătate la punctul precedent (punctul 4) privind evoluţia corpului didactic a rezultat că, deşi a existat o oarecare fluctuaţie în cadrul acestui corp, totuşi s-a putut conta pe un număr relativ satisfăcător de cadre care şi-au desfăşurat activitatea cu continuitate de la angajarea […]
PRODAN, M., PETERS, R., COX, F., REAL, P., 1997: Mensura forestal (Măsurători forestiere). Serie investigacion y educacion en desarrolla sostenible 1. IICA & BMZ/GTZ, San José, Costa Rica. 586 p., 134 fig. şi foto., 103 tab., 1207 ref. bibl. Lucrarea este prima care apare în seria “Cercetări şi educaţie pentru dezvoltare susţinută” publicată de Institutul […]
KRONFUSS H., 1997: Das Klima einer Hochlagenaufforstung in der subalpinen Höhenstufe – Haggen im ellraintal bei St. Sigmund, Tirol (Periode 1975-1994).FBVA-Berichte; Schriftenreihe der Forstlichen Bundesversuchsanstalt Wien. Nr. 100. 331 p Ampla documentare „Clima unei plantaţii în etajul subalpin – Haggen im Sellraintal bei St. Sigmund, Tirol (1975- 1994) reprezintă o sinteză a datelor climatice pe […]
Revista „Bucovina Forestieră” îşi face un titlu de onoare din faptul că are unica ocazie de a dedica apariţia sa pe anul 1998 unuia din cei mai proeminenţi savanţi silvicultori ai lumii, profesorul Michail Prodan, pe care comunitatea ştiinţifică forestieră germană l-a sărbătorit în octombrie 1997, cu ocazia aniversării a 85 de ani. Prof. dr. […]