DOI: 10.4316/bf.2018.015
Author Profile
Recent Posts
1. Introducere Biometria coroanei, prin diverşii ei parametri, prezintă o deosebită importanţă, fiind un indicator indirect al proceselor energe-tice, hidrologice şi concurenţiale care se desfăşoară la nivelul arboretului, în acelaşi timp putând contribui în mod hotărâtor şi la explicarea comportamentului arborilor la acţiunea vântului sau a zăpezii. Biometria coroanelor arborilor prezintă interes atât din punct […]
Curatoriul “Arborele anului” a ales bradul drept arborele anului 2004. Pentru a marca acest moment, silvicultorii germani au organizat în 6-7 mai 2004 la Wolfach, în Munţii Pădurea Neagră, un simpozion al bradului prilej de analiză detaliată a stării acestei specii sensibile şi de evaluare a perspectivelor. Specie deosebit de bine adaptată, bradul a fost […]
1. Introducere În ultimele decenii, vătămările produse de căderile masive de zăpadă, în special la începutul şi la sfârşitul sezonului rece, sunt tot mai frecvente. Cele mai cunoscute au fost înregistrate în anii 1977, 1979, 1985, 1993, 1995 şi 1996. Mai afectate de zăpadă sunt arboretele de răşinoase, în special cele de pini, molid, brad, […]
1. Introducere Începând cu anul 1997, în România a demarat programul de monitorizare a depunerilor atmosferice de ioni minerali în ecosisteme forestiere reprezentative, cercetările desfăşurându-se în cadrul programului internaţional de cooperare privind evaluarea şi monitorizarea efectelor poluării aerului asupra pădurilor (International Cooperative Program on Assessment and Monitoring of Air Pollution Effects on Forests). Realizarea obiectivului […]
1. Introducere Gospodărirea durabilă a pădurilor trebuie, între altele, să îndeplinească concomitent, două condiţii: conservarea capacităţii de producţie a arboretelor şi asigurarea protecţiei sistemului socio-economic din aval împotriva eroziunii, viiturilor şi extremelor climatice. Exercitarea serviciilor sociale şi de recreere reprezintă principalele atuuri pentru o abordare globală a gestionării fondului forestier. Evaluarea producţiei de bunuri şi […]
În perioada 19-20 februarie 2003, a avut loc la Zvolen în Slovacia, simpozionul consacrat lansării proiectului internaţional de cercetare CONFOREST “Conversia pădurilor artificiale de răşinoase de pe staţiunile dominate în mod natural de foioase”. La simpozion au participat delegaţi din 10 ţări europene, reprezentând institute de cercetări silvice, universităţi cu profil forestiere şi academii de […]
În perioada 15-22 noiembrie 2004 s-a desfăşurat la Universitatea din Freiburg (Germania) conferinţa ştiinţifică internaţională care şi-a propus discutarea primelor rezultate ale evaluărilor multidisciplinare pentru identificarea unor aspecte noi în analiza impactelor secetei asupra pădurilor. Conferinţa a fost organizată de către un consorţiu de instituţii de cercetare interesate în dezvoltarea unui program european de monitorizare […]
Primele pregătiri referitoare la organizarea în 2005 a celui de-al XI-lea simpozion I.U.F.R.O., “Ecologia şi silvicultura bradului”, au început în anul 2004, odată cu vizita delegaţiei I.U.F.R.O. formată din Dr. Walter Eder (Germania) şi Prof. Dr. Velicico Gagov (Bulgaria), preşedinte şi respectiv vicepreşedinte al Grupului de lucru I.U.F.R.O., pe traseul şi în obiectivele aprobate de […]
1. Introducere Gospodărirea durabilă a pădurilor, în condiţiile pedoclimatice ale ţării noastre, se confruntă adesea cu dificultăţi deosebite datorită acţiunii unor factori perturbatori cu acţiune continuă sau cvasicontinuă, între care seceta se constituie adesea ca factor determinant sau agravant pentru alţi factori de stress: incendii, atacuri de insecte, suprapăşunat etc. în ultimele decenii, tot mai […]
1. Introducere Fondul forestier al României se află sub influenţa fluctuaţiilor meteo-climatice caracteristice climatului continental. Periodic, se înregistrează episoade secetoase sau excesiv de secetoase cu repercusiuni asupra vitalităţii pădurilor existente dar mai ales asupra plantaţiilor şi regenerărilor în curs de instalare. Pe fondul unor secete prelungite, riscul apariţiei incendiilor de pădure sau al înmulţirii în […]
1. Introducere În cadrul programului de monitoring intensiv al depunerilor atmosferice, cercetările se desfăşoară în şapte ecosisteme reprezentative pentru pădurile României şi constau din prelevarea şi analiza periodică (de două ori pe lună) a precipitaţiilor căzute în teren liber, sub coronament şi pe profilul solului la adâncimi de 10, 20, 40 şi 60 cm. La […]
Pe baza analizelor efectuate în anii anteriori în cadrul temei „Cercetări privind substituirea arboretelor de răşinoase din afara arealului natural al acestora”, a rezultat foarte clar că unul dintre factorii limitativi în menţinerea culturilor de răşinoase după vârsta de 10 ani îl constituie zăpada prin vătămările frecvente şi uneori de intensitate foarte mare (peste 50 […]
Elemente de politică şi legislaţie forestieră Progresul civilizaţiei umane s-a făcut pe seama pădurilor. Fiecare etapă importantă de dezvoltare a umanităţii a antrenat o reducere importantă a suprafeţei pădurilor şi chiar adevărate crize economice şi ecologice: – în antichitate, decăderea Feniciei, Mesopotamiei, Greciei şi Romei antice au avut la bază degradarea terenurilor altădată fertile şi […]