Măsura adoptată după 1990 de a se pune în posesie persoane care au deţinut păduri s-a dovedit dezastruoasăpentru oameni, pentru ţară. S-au produs astfel tăieri ilegale de arbori, unităţi finanţate haotic pentru tocat lemn şi poluat râurile cu rumeguş prin distrugerea pădurilor ţării. S-au stimulat astfel activităţi ilicite cu lemne şi erodarea pe suprafeţe întinse […]
Acţiunile iniţiate în plan politic, cu privire la privatizarea fondului funciar, cunosc manifestări dintre cele mai diferite ca forme de exprimare şi impacte sociale. Sunt multiple raţiuni care justifică abordarea unei asemenea probleme în plan naţional, fiecare locuitor al ţării urmărind cu real interes modul în care se poate soluţiona cumulul de nedreptăţi săvârşite de-a […]
Legătura strânsă între dezvoltare şi protecţia mediului, evidenţiată prima dată cu claritate la conferinţa ONU de la Stockholm – 1992, a fost subliniată în raportul „Viitorul nostru comun”, elaborat de Comisia Mondială pentru mediu înconjurător şi dezvoltare, numită şi comisia Runtdlant, în 1987. Acest organism, definind ca „dezvoltare neviabilă” calea urmată de multe ţări ce […]
Vremurile prin care trecem se caracterizează între altele, prin febrilitatea cu care toate popoarele, şi ca atare şi neamul nostru, îşi caută noi şi mai sigure aşezări în viaţă. Împrejurările de după revoluţia din 1989 au adus atâtea schimbări în structura economică, socială şi sufletească a poporului, încât acesta este nevoit să-şi desluşească noi drumuri […]
Meseria de silvicultor, rezultantă complexă a unei multitudini de atribuţii, funcţii, atitudini, înmănunchiate sub această generică numire, reprezintă sinteza unor interferenţe ce decurg în mod condiţionat din evoluţia raportului dintre sistemul social global (societatea) şi pădure. Imperative ce îşi au originea în necesitatea gospodăririi optime a acestei bogăţii, în scopul obţinerii unui maxim de utilităţi […]
Elemente de politică şi legislaţie forestieră Progresul civilizaţiei umane s-a făcut pe seama pădurilor. Fiecare etapă importantă de dezvoltare a umanităţii a antrenat o reducere importantă a suprafeţei pădurilor şi chiar adevărate crize economice şi ecologice: – în antichitate, decăderea Feniciei, Mesopotamiei, Greciei şi Romei antice au avut la bază degradarea terenurilor altădată fertile şi […]
„Dă Doamne cui n-a avut şi-i vedea ce n-ai văzut” (înţelepciune populară) Pentru ce Germania ? Unii dintre silvicultorii români, confruntaţi cu problema restituirii sau înstrăinării unei părţi din patrimoniul forestier, îşi îndreaptă gândurile către colegii din Germania. Intr-adevăr, şi aceştia au de furcă cu bunuri rezultate din evenimente de natură politică, trecând totodată şi […]
Molid, Frasin, Paltinu, dar şi Mestecăniş, Plopeni, Salcea, Ulma, toate sunt toponime din judeţul Suceava, indicând localităţi binecunoscute nouă. Şi hai să ne mai amintim de Mălini, de Dumbrăveni sau de Runc, ca să fie de acord că nu este doar o întâmplare mulţimea toponimelor amintind de pădure. Cu certitudine, aceste nume au rămas pomenirea […]
Este cunoscut faptul că Legea Fondului Funciar a fost aprobată şi pusă în aplicare la începutul anului 1991, iar prin Decretul nr. 78/23. 04.1996, deci după ceva mai bine de 6 ani, se promulgă şi Legea Codului Silvic. In ceea ce priveşte prima lege, ea apare într-un mare vid legislativ, lucru ce a condus la […]
Pentru dezvoltarea civilizaţiei, pădurea a plătit un greu tribut. Dacă odinioară pădurile planetei ocupau peste jumătate din suprafaţa uscatului, proporţia lor actuală este de numai 28 %, întinderi imense fiind lipsite de păduri. Paralel cu reducerea ariei lor, s-a modificat şi structura : de la diversitate s-a ajuns la o nefirească simplificare, slăbind tot mai […]
Cunoştinţele noastre despre pădure sunt mai mult sau mai puţin întinse, după împrejurări : după experienţa vieţii, după cele văzute sau citite. In urma lucrărilor precedente, comoara cunoştinţelor respective a fost, de bună seamă, mărită. Pentru acest motiv, mă socotesc într’o situaţie privilegiată : de a scrie unui public cunoscător în materie, Lucrul acesta mă […]
In ziua de 28 martie 1997, s-a stins din viaţă dr. ing. Radu Ichim, în al 76-lea an, după o activitate de 52 de ani pusă în slujba zeului său tutelar: PĂDUREA. In această perioadă de timp, activitatea domniei sale a fost canalizată spre trei direcţii principale : producţia, cercetarea şi învăţământul superior, în toate […]
Născut la 21 februarie 1921 în comuna Horodnicul de Sus, jud. Rădăuţi (în prezent Suceava), într-o familie de intelectuali bucovineni, a urmat primele 4 clase primare în comuna natală şi liceul teoretic „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuţi, pe care l-a terminat în primăvara anului 1939. In toamna anului 1939 a intrat prin concurs la Facultatea de […]
Parcă-l aud spunând : „nu vă osteniţi, nu e – nu e cazul, pierdem pierdem timpul” atunci când încercam în semn de recunoaştere a meritelor sale să organizăm ceva, dacă nu solemn, măcar aşa de pus de o cafea de „băut” o ţigară. Mi-am explicat refuzul prin faptul că pentru dr. ing. Radu Ichim munca […]
A plecat dintre noi, cu discreţia şi demnitatea ce i-au fost proprii, domnul RADU ICHIM. Dinadins scriu aşa. Întâi pentru că Domniei sale nu i-a plăcut, timp de o viaţă, ascunderea după titluri ştiinţifice şi efemere demnităţi administrative. Înşiruirea sforăitoare a acestora, atât de plăcută auzului multora, îi provoca o grimasă ironică, ascunsă cu elegantă. […]
In birou este frig. Un reşou mic, prea mic pentru un frig aşa de mare, apare ca un obiect curios şi inutil pe podeaua curată. In vitrina din faţa mesei de lucru, cărţi. Pe birou, cărţi. Pe jos, în teancuri, cărţi. Feresc cu grijă mormanul de volume de pe fotoliul pe care am fost invitat […]
„Există oameni care repară maşini stricate şi alţii care încearcă să facă maşini. Poţi vroi să joci rolul primilor : medic, predicator, avocat, politician ori filozof orientalist … sau poţi încerca a pune pe lume un mecanism nou : inginer, profesor, plugar, om politic – un simplu politician -, arhitect de case ori suflete, regânditor […]
Mă alătur, cu toată prietenia şi afecţiunea pe care vi le port, tuturor urărilor de bine, sănătate şi mulţumire sufletească pe care le primiţi în această zi, de la cei care v-au iubit şi respectat, care v-au fost discipoli şi colaboratori, pentru care aţi fost un exemplu de pasiune şi muncă neobosită în activitatea D-voastră […]
Dr. ing. Petre Brega (1921-1997) In dimineaţa zilei de 6 iunie 1997, o inimă de silvicultor a încetat să mai bată. A fost inima lui Petrică Brega, tată a doi copii, bunic a patru nepoţi, un foarte bun coleg, prieten şi un pasionat şi devotat om al pădurii. S-a născut la 1 iulie 1921 pe […]
KAENNEL, M., SCHWEINGRUBER, F.H., Multilingual Glossary of Dendrochronology. Terms and Definitions in English, German, French, Spanish, Italian, Portuguese and Russian (Glosar multilingv de dendrocronologie. Termeni şi definiţii în limbile engleză, germană, franceză, spaniolă, italiană, portugheză şi rusă), Eidgenossische Forschungsanstalt fur Wald, Schnee und Landschaft, Birmensdorf. Paul Haupt. Bern, 1995, 467 pg., 134 fig. Într-o lucrare […]