Născut la 21 februarie 1921 în comuna Horodnicul de Sus, jud. Rădăuţi (în prezent Suceava), într-o familie de intelectuali bucovineni, a urmat primele 4 clase primare în comuna natală şi liceul teoretic „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuţi, pe care l-a terminat în primăvara anului 1939. In toamna anului 1939 a intrat prin concurs la Facultatea de Silvicultură de pe lângă Politehnica Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1944. Aici s-a bucurat de învăţătura unei pleiade de dascăli remarcabili, precum iluştrii profesori Marin Drăcea, V. N. Stinge, D. A. Sburlan, Gr.Eliescu, C. D. Chiriţă, C. C. Georgescu.

La data de 12 iunie 1945, după eliberarea din armată, a fost angajat ca inginer ataşat la Administraţia pădurilor Fondului Bisericesc Ortodox Român din Bucovina, al cărei bursier a fost în tot timpul facultăţii. In anul 1968 a susţinut teza de doctorat: „Cercetări asupra preciziei metodelor de cubaj în raport cu variabilitatea formei arborilor în arborete de molid”, referenţi ştiinţifici fiind prof. dr. Rucăreanu Nicolae, prof. dr. Popescu I. Zeletin, dr. ing. Toma Gavril şi dr. ing. Giurgiu Victor.

După pensionare, în 1986 a continuat neîntrerupt activitatea până în prezent, redactând şi publicând diferite lucrări de istoriografie forestieră şi de gospodărire a pădurilor de molid din zona montană, sub formă de analize şi sinteze abordate încă în anii anteriori. Tot în această perioadă a reeditat revista „Bucovina Forestieră”, al cărei redactor responsabil este, publicaţie tehnico-ştiinţifică a forestierilor din Bucovina cu apariţie bianuală şi al cărei prim număr a apărut în anul 1993, reluându-se activitatea acesteia după o întrerupere de 50 de ani.

Înfăptuiri

Personalitate complexă, dr. ing. Radu Ichim şi-a desfăşurat activitatea practic în toate domeniile de bază ale silviculturii româneşti. EI a parcurs toate etapele formării profesionistului de mare valoare: proiectare, producţie administraţie, învăţământ, superior, cercetare ştiinţifică. Aceasta a constituit premisa faptului că întotdeauna a reuşit să fie în miezul problemelor ce au marcat silvicultura zonelor montane.

In perioada 1946-1948, în calitate de inginer în centrala Fondului, la serviciul tehnic, a amenajat pădurile din ocoalele silvice Mănăstirea Humorului, Frasin, Pojorâta, Solca şi lacobeni, cu o suprafaţă aproximativ 42 mii hectare. Intre anii 1958-1966, ca inginer la ocolul silvic Iacobeni a dat în circuit economic prin împădurire 2.333 hectare de teren cu 7.000 puieţi la hectar, din care 1.473 hectare plantaţii intregrale şi restul completări. A produs peste 15 milioane puieţi în cele 11 pepiniere existente pentru nevoile proprii ale ocolului şi chiar ale altor ocoale, recoltarea şi uscarea a circa 4 mii hectolitri conuri de molid, marcarea şi punerea în valoare a circa 700 mii m³ masă lemnoasă din care 59 mii m³ rărituri şi 432 mii m³ produse accidentale, îndeosebi rupturi şi doborâturi de vânt şi zăpadă şi alte lucrări specifice acestor păduri. Totodată şi-a format un corp de colaboratori bine instruiţi şi cu o înaltă conştiinţă a datoriei, care şi după trecerea a trei decenii, îi poartă stima şi preţuirea.

Tot în cadrul lucrărilor de producţie menţionăm şi activitatea legată de construirea sediului Staţiunii Experimentale de Cultura Molidului, al cărei fondator principal a fost, a celor două blocuri de locuinţe pentru cercetători, ca şi montarea utilajelor din import la uscătoria de conuri Sadova, inclusiv darea acestora în folosinţă.

Lista lucrărilor publicate, care se anexează, reflectă foarte bine paleta largă a realizărilor, preocupărilor şi cercetărilor ştiinţifice pe care le-a abordat şi efectuat în cei 50 de ani de activitate – 1945-1995 – în slujba pădurilor din Bucovina.

Această activitate a fost determinată la început de cursul de dendrometrie pe care-l preda la Facultatea de Silvicultură din Câmpulung Moldovenesc şi mai apoi de la Braşov.

Problema preciziei metodelor de cubaj şi aceea a inventarierii prin sondaj a stat mereu în atenţia sa până la susţinerea tezei de doctorat în 1968, respectiv la venirea la conducerea Staţiunii Experimentale de Cultura Molidului. A efectuat primele cercetări din ţara noastră asupra inventarierilor parţiale cu suprafeţe de probă circulare îndeosebi şi asupra preciziei metodelor de cubaj şi a structurii arboretelor pe bază de măsurători executate în suprafeţe de probă tăiate ras. Ideea aceasta a preciziei metodei de cubaj pe bază de măsurători efectuate în suprafeţe de probă tăiate ras I-a obsedat încă de pe băncile facultăţii, de la orele de curs ale ilustrului său profesor V. N. Stinghe. Odată cu începerea activităţii la Staţiunea Experimentală de Cultura Molidului, respectiv la Câmpulung, cercetările pe care le-a efectuat au vizat în principal gospodărirea pădurilor de molid din această zonă. Şi-a reorientat cu totul activitatea de cercetare. De un mare folos i-a fost în această privinţă practica şi experienţa din producţie, pe care a dobândit-o în intervalul de timp în care a condus ocolul silvic Iacobeni (1957 1966), situat într-o zonă reprezentativă pentru pădurile de molid.

De la început şi-a dat seama că problema centrală a acestor ecosisteme este de natură ecologică şi priveşte în principal stabilitatea lor, respectiv sporirea rezistentei lor la adversităţi de tot felul.

Ca urmare, întreaga activitate pe care a desfăşurat-o în cercetarea ştiinţifică din cadrul Staţiunii Experimentale de Cultura Molidului, a fost axată îndeosebi pe problema stabilităţii ecosistemelor forestiere de molid din zona montană. Investigaţiile efectuate au pus în evidenţă faptul că factorii principali care afectează echilibrul ecologic al acestor păduri sunt vântul, zăpada, vânatul (îndeosebi cervidele ale căror efective au fost prea ridicate) şi putregaiul roşu de diferite tipuri (de rădăcină şi de rană).

Desigur, la acestea se mai adaugă şi omul, prin metodele de gospodărire aplicate în aceste păduri în ultimul secol, cum ar fi tăierile rase pe mari suprafeţe şi crearea monoculturilor de molid echienizate au dus la această stare de lucruri. Pe baza investigaţiilor efectuate s-au elaborat şi stabilit măsurile de gospodărire corespunzătoare, pe baze ecologice.

In toate cercetările efectuate dr. ing. Radu Ichim a avut în vedere rezultatele finale, concretizate în a recomandări tehnice pentru producţie. De aceea în tot timpul în care a lucrat la Staţiunea Experimentală de Cultura Molidului, a pus un accent deosebit pe introducerea în producţie a rezultatelor cercetărilor şi pe constituirea de blocuri experimentale demonstrative în care s-au organizat instructaje, consfătuiri şi simpozioane cu personalul silvic de toate gradele nu numai din judeţul Suceava, ci şi din alte zone ale tării.

Problema calităţii producţiei de masă lemnoasă care mai trece neobservată şi încă nu i se acordă importanta cuvenită, a stat tot timpul în atenţia sa şi a colaboratorilor săi.

Cercetările aprofundate efectuate asupra amploarei şi intensităţii pe mari suprafeţe a daunelor provocate de vânt, zăpadă, vânat şi a putregaiului roşu de rădăcină, în raport cu unii factori staţionali şi de structură a arboretelor primele de acest gen realizate în ţara noastră au dus la elucidarea multor aspecte ale stabilităţii ecologice ale acestor ecosisteme.

Pentru a stabili influenţa structurii arboretelor şi unor factori staţionali asupra rezistenţei la rupturi şi doborâturi de vânt şi zăpadă a utilizat aşa numitul indicator de stabilitate exprimat prin cantitatea de material lemnos calamitat (m³) produs în unitatea de timp (anual) şi pe unitatea de suprafaţă (ha). Acest indicator s-a dovedit a fi foarte util în clasificarea respectiv cartarea arboretelor sub raportul rezistenţei la doborâturi de vânt şi rupturi de zăpadă.

Pentru prima dată în literatura noastră de specialitate (1964) a semnalat problema daunelor provocate de cerbi prin cojiri şi roaderi la arborii în picioare şi a efectuat şi publicat şi primele studii şi cercetări în această direcţie. Ulterior investigaţiile în acest sens s-au extins şi aprofundat, accent deosebit punându-se pe influenţa acestor vătămări asupra calităţii lemnului la arborii atacaţi, respectiv apariţia putregaiului de rană.

Legat de aceasta a studiat şi analizat efectivele de vânat în aceste păduri, densitatea acestora ca şi problema lupilor de aici corelate cu amploarea daunelor produse de cervide, rezultatele obţinute fiind de mare interes pentru gospodărirea acestor ecosisteme.

Alte realizări pe care dorim să le menţionăm aici ar fi cercetările şi investigaţiile efectuate asupra istoriografiei pădurilor şi silviculturii din Bucovina, prima de acest gen la noi, care au la bază şi analiza vechilor amenajamente ale fondului elaborate cu aproape un secol în urmă. Aceste acţiuni s-au finalizat prin publicarea unei lucrări de sinteză „Istoria pădurilor şi silviculturii din Bucovina” (1988).

In sfârşit, trebuie să mai menţionăm activitatea de îndrumare şi coordonare pe care a desfăşurat-o la revista „Bucovina Forestieră” ca redactor responsabil, revistă cu apariţie bianuală care a fost reeditată în anul 1993.

Cercetarea ştiinţifică este domeniul în care dr. ing. Radu Ichim a reuşit cele mai remarcabile realizări, fără de care silvicultura românescă ar fi cu siguranţă mai săracă. Intre acestea se remarcă următoarele:

– Staţiunea Experimentală de Cultura Molidului

Desigur că cea mai mare realizare a sa o constituie înfiinţarea Staţiunii Experimentale de Cultura Molidului de la Câmpulung Moldovenesc al cărei fondator principal şi organizator a fost.

Punerea în funcţiune a sediului staţiunii în anul 1970, a dus aici la constituirea unui adevărat centru de cercetare în probleme de gospodărirea pădurilor de molid nu numai din această zonă ci şi pentru toată ţara. Staţiunea a devenit un adevărat institut de cercetări ştiinţifice de nivel european, formarea şi pregătirea cadrelor de cercetare de aici, crearea de relaţii ştiinţifice, schimbul de publicaţii, vizite reciproce de documentare etc. au contribuit la aceasta. Cu ocazia unei vizite în Bucovina în 1984, dr. ing. Willy Kramer, şeful grupului IUFRO pentru silvicultura bradului, arăta: „Staţiunea de cercetări silvice din Câmpulung Moldovenesc cu cercetătorii săi, este cel mai important for care face investigaţii ştiinţifice în pădurile din Bucovina”.

Desigur că la început n-a fost uşor, prin anii 1968-1972, din cauza lipsei de locuinţe pentru cercetători. Pentru a face fată situaţiei s-a permis ca aceştia, împreună cu familiile lor, să locuiască temporar în birourile staţiunii de la etajul II. După construirea celor două blocuri de locuinţe s-a rezolvat şi această problemă, creându-se condiţii foarte bune de lucru pentru toţi salariaţii.

Cine vizitează în prezent Staţiunea nu-şi poate da seama că în urmă cu 30 de ani pe acest teren era un ogor de cartofi.

Treptat, Staţiunea s-a dezvoltat şi a luat un mare avânt, astfel că de la un singur cercetător care exista în 1967, prin 1979 s-a ajuns ca aici să lucreze 14 cadre tinere de cercetare. Nu toţi aceştia au rămas, unii au trecut în producţie neputându-se adapta la condiţiile cerute.

Printre greutăţile întâmpinate la început a fost şi lipsa publicaţiilor de specialitate ca şi a informaţiilor din alte ţări. Schimbul de publicaţii era ca şi inexistent, iar activitatea cunoscută numai într-un cerc restrâns de specialişti. In câţiva ani, echipa dr. ing. Radu Ichim a reuşit să se facă cunoscută prin lucrările publicate, prin crearea legăturilor cu oameni de ştiinţă de mare prestigiu din ţările europene cele mai avansate şi cu traditie în silvicultură.

Prestigiul acestei unităţi a crescut, devenind cunoscută nu numai în ţară ci şi peste hotare. Ca dovadă este faptul că la marele simpozion al molidului de la Augsburg, Germania, din 1981, la care a participat ca invitat, s-a arătat că la Câmpulung Moldovenesc există singurul institut de cercetare pentru molid ca dovadă a importanţei care se arată acestui arbore în România. Cu această ocazie, la Universitatea din Freiburg, respectiv la Institutul de Silvicultură, a ţinut în faţa studenţilor şi corpului profesoral o conferinţă despre cultura molidului în Carpaţi, care a trezit un viu interes, dovadă fiind numeroasele întrebări care i s-au pus.

Formarea şi pregătirea cadrelor de cercetare a fost o problemă care de la început a stat în atenţia sa. Pentru a nu deveni simpli culegători de date, cum era obiceiul până atunci, era necesar ca în responsabilitatea staţiunii să treacă o serie de teme specifice pădurilor de molid. Pentru aceasta a preluat şi condus un program special ce viza problemele silviculturii molidului. Şi-a dat seama că pentru pregătirea cadrelor, doctoratul este cea mai bună modalitate. Astfel între anii 1968-1989 s-au elaborat şi susţinut de cercetătorii de aici un număr de 6 teze de doctorat, ceea ce pentru o unitate exterioară a I.C.A.S. constituie o mare realizare.

Ca regulă generală, în buna pregătire a cadrelor un accent deosebit s-a pus pe cunoaşterea limbilor străine de mare circulaţie îndeosebi a celei germane, cursurile intensive care existau au devenit foarte utile. O importanţă deosebită, toţi cercetătorii au trebuit să acorde utilizării calculului statistic şi interpretării datelor de cercetare. A căutat să imprime în mintea tuturor cercetătorilor ideea că fără aceste două probleme nu se poate face cercetare.

Pentru a facilita elaborarea tezelor de doctorat a căutat să coreleze pe cât posibil subiectul acestora cu unele teme de cercetare care se introduceau în planul tematic al staţiunii. Prin munca şi străduinţa depusă la Câmpulung Moldovenesc, dr. ing. Radu Ichim a reuşit ca într-o perioadă de 20 de ani să pună bazele unei adevărate şcoli de silvicultură românească cu specific bucovinean. Profesorul dr. ing. Constantin D. Chiriţă remarca: „…Consemnez cu preţuire aleasă şi multă admiraţie că Staţiunea de Cultura Molidului şi-a îndeplinit şi îndeplineşte în continuare, cu competenţă şi devotament rar întâlnit, misiunea ei înaltă de for luminos al ştiinţei în rezolvarea complexului impresionant de probleme grele privind existenta, gospodărirea, reconstrucţia pădurilor Bucovinei, in mare parte ale României.”

„Istoria pădurilor şi silviculturii din Bucovina”, lucrare ce sintetizează cercetările efectuate de către dr. ing. Radu Ichim, apărută în anul 1988, este o altă realizare remarcabilă. In introducerea lucrării autorul motivează această apariţie: „Cunoaşterea trecutului acestor păduri şi a metodelor de gospodărire folosite prezintă interes nu numai pentru generaţia actuală de silvicultori, dar si pentru cele care urmează. Să nu uităm faptul că silvicultori luminaţi au existat şi în trecut, că această ştiinţă şi artă totodată, care este silvicultura, nu s-a născut numai acum, sau o dată cu noi”.

Revista „Bucovina Forestieră” a constituit centrul de greutate al preocupărilor dr. ing. Radu Ichim în perioada ce a urmat anului 1993, prin reînnodarea tradiţiilor activităţilor publicistice ale silvicultorilor din Bucovina.In calitate de redactor responsabil, a înţeles ca nimeni altul necesitatea reluării apariţiei acestei reviste după o perioadă de 50 de ani. In cuvântul introductiv intitulat „Către cititori”, el prefigura viitoarele numere ale revistei: „Bucovina Forestieră va fi un cronicar fidel al vieţii pădurilor de aici, o punte de legătură intre toţi slujitorii pădurilor din această zonă. Se vor populariza şi prezenta toate manifestările tehnico-ştiinţifice organizate aici, tematica lor, obiectivele şi opiniile exprimate. Revista va prezenta analize şi sinteze ale diferitelor acte normative, probleme de legislaţie şi economie forestieră, care vor trebui comentate”. La trei ani de la prima apariţie, se dovedeşte justeţea preocupărilor în această direcţie a dr. ing. Radu Ichim. In afară de importanţa revistei ca lucrare în sine, trebuie remarcat şi aici meritul redactorului responsabil în formarea unei echipe redacţionale.

Beneficiind de curajul şi entuziasmul anilor de tinereţe, dr. ing. Radu Ichim a avut o activitate de pionierat şi în cadrul învăţământului silvic superior, în calitate de conferenţiar universitar, titular al cursurilor de vânătoare şi dendrometrie la Facultatea de Silvicultură din Câmpulung Moldovenesc şi al cursului de dendrometrie de la Facultatea de Silvicultură din Braşov. Se remarcă apariţia primului Curs de Dendrometrie pe care I-a redactat şi publicat (litografiat) în anul 1957 la Braşov, după care au învăţat mai multe serii de studenţi. A introdus la cubajul arboretelor, spre exemplificare, şi unele suprafeţe de probă tăiate ras, investigate în cadrul cercetărilor proprii. De menţionat faptul că – o noutate pe atunci şi pentru prima dată în programa de învăţământ silvic superior – a fost introducerea calculului statistic, respectiv aplicaţiile acestuia la cunoaşterea structurii şi cubajului arboretelor. A condus şi îndrumat activitatea cercului ştiinţific studenţesc de pe lângă catedra de dendrometrie, a antrenat elevii de la Liceul Silvic din Câmpulung Moldovenesc la instalarea şi amplasarea de blocuri şi suprafeţe experimentale şi la efectuarea de măsurători biometrice în cadrul cercetărilor desfăşurate de Statiunea Experi-mentală de Cultura Molidului. .

Un fapt demn de remarcat este acela că prin concepţia sa globală privind formarea cadrelor, prin îndrumarea cu profesionalism a tinerilor doctoranzi, dr. ing. Radu Ichim nu a renunţat nici o clipă la preocupările sale didactice, manifestându-se ca un remarcabil profesor universitar modern, care a ştiut să împletească la cote înalte experienţa cu noile concepţii. Toţi cercetătorii formaţi la Câmpulung Moldovenesc îi datorează domniei sale în primul rând, realizarea lor ca profesionişti ai cercetării ştiinţifice silvice.

Funcţii şi activităţi indeplinite

In cei 50 de ani de activitate, o viaţă de om dedicată pădurii bucovinene, dr. ing. Radu Ichim a îndeplinit următoarele funcţii şi activităţi :

Indiferent de locul de muncă, activitatea dr. ing. Radu Ichim a fost marcată de cercetarea ştiinţifică a pădurilor din Bucovina. Chiar în perioada 1949-1950 în care a lucrat la I.C.E.F. Bucureşti, respectiv 1953 -1957 în calitate de conferenţiar la Facultatea de Silvicultură din Braşov, a continuat cercetările şi investigaţiile în pădurile din Bucovina. La unele lucrări de acest fel a antrenat chiar şi studenţi, dintre cei mai remarcabili.

Lucrări publicate sau în manuscris

Având în permanenţă asupra sa carneţelul de însemnări şi aparatul fotografic, înarmat cu metode de cercetare clare şi precise, dr. ing. Radu Ichim s-a remarcat ca un observator atent şi riguros al fenomenului silvic, animat fiind de fermentul cunoaşterii ştiinţifice. Numai astfel a reuşit să facă cunoscută, prin publicare, cercurilor de specialişti o vastă operă ştiinţifică din cele mai diverse domenii ale silviculturii moderne. In limbajul sec al cifrelor acest palmares cuprinde un total de 150 de lucrări din care : 15 lucrări de popularizare şi propagandă silvică, 10 recenzii asupra unor lucrări şi tratate ştiinţifice cu mare impact în lumea profesioniştilor, un curs universitar şi 124 de diverse lucrări ştiinţifice (cărţi, publicaţii, articole etc.). Ca lucrări de vastă sinteză care au înglobat ani de muncă pe teren, în laborator şi în bibliotecă se remarcă:

– Curs de dendrometrie vol. I, II (litografiat) 1957.

– Istoria pădurilor şi silviculturii din Bucovina. Ed. Ceres 1988.

–Gospodărirea raţională pe baze ecologice a pădurilor de molid. Ed. Ceres 1990.

–Putregaiul roşu la molid. Măsuri de prevenire şi combatere. Ed. Ceres 1993.

–Gospodărirea pe baze ecologice a vânatului in pădurile din zona montană. Ed. Ceres 1994.

Lucrări de popularizare şi propagandă silvică

1 . Cubaje din avion. Zori Noi, 1958.

2. Căile pentru ridicarea producţiei şi productivităţii pădurilor. Zori Noi, 1959.

3. Din nou despre creştere producţiei şi productivităţii pădurilor. Zori Noi, 1961.

4. Un nou procedeu de evaluare a masei lemnoase. Zori Noi, 1961.

5. Cum pot fi mărite sursele de material lemnos în regiunea noastră. Zori Noi, 1963.

6. Aplicăm învăţămintele trase din activitatea anilor precedenţi. Zori Noi, 1964.

7. Angajarea corectă a cercetării ştiinţifice în gospodărirea superioară a pădurilor. Zori Noi,18. IV.1970.

8. Ştiinţa şi producţia. Zori noi, aprilie 1971.

9. Relaţia cercetare – producţie şi implicaţiile ei economice. Zori Noi, 22. 111.1972.

10. Cercetarea silvică consacrată sporirii productivităţii pădurilor. Rev. Economică Ştiinţifică Suceava.

11. Cercetarea forestieră în judeţul nostru. Zori Noi, 6. V11.1973.

12. Folosirea maşinilor electronice în economia forestieră. Zori Noi, 30. 1.1966.

13. Ştiaţi că ? Almanahul pădurii, 1985.

14. Felurite. Almanahul pădurii, 1985.

15. Pentru formarea unei conştiinţe forestiere. Rev. Păd., Nr. 2, pag.1 19, 1977

16. Despre primele lucrări de împădurire. Pădurile Sucevei. Foaie volantă editată de Inspectoratul Silvic Suceava cu sprijinul ziarului „Zori Noi”, aprilie 1988.

17. Către cititori. Rev. „Bucovina Forestieră” nr.1-2, 1993.

18. Molidul candelabru. Rev. Bucovina Forestieră nr.1, 1994.

Recenzii

1. Generoso Patrone : Dendrometria ,1963. Firenze. Rev. Păd., Nr. 6, 1965.

2. Giurgiu V. : Dendrometria, 1969. Rev. Păd., Nr.10, 1969.

3. Giurgiu V. : Curba de contur a fusului la principalele specii forestiere din R. S. România. Rev. Păd., Nr.12, 1972.

4. Giurgiu V. şi colab.: Biometria arborilor şi arboretelor din România. Tabele dendrometrice. Rev. Păd., N r. 5.1973.

5. Giurgiu V. : Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple. Rev. Păd., nr. 4, 1989.

6. H. Schmidt Vogt : Die Fichte. Band II/2, 1989, Rev. Păd., Nr. 4, 1990.

7. H. Schmidt Vogt : Die Fichte. Band II/3, 1991. Revista „Bucovina forestieră” nr. 1-2/1993.

Lucrări didactice

1. Curs de Dendrometrie. Vol. I şi II. Litografiat. I. P. Braşov, 1957 (peste 500 pagini).

Lucrări ştiinţifice – Ecologie

1. Ichim R. şi Paşcovschi S., Impuţinarea cocoşului de mesteacăn. Rev. vânătorul şi pescarul sportiv nr. 4, 1952.

2. Unele observaţii asupra daunelor produse de cervide în pădurile ocolului silvic lacobeni. Rev. Păd., Nr. 11 , 1964.

3. Măsuri de consolidare a arboretelor de molid contra doborâfurilor de vânt. Referat prezentat la Consfătuirea Republicană în problema realizării şi sarcini de viitor în cultura şi refacerea pădurilor. Manuscris INCEF. Bucureşti, 1965.

4. Vătămări provocate de cerbi în unele arborete de molid şi influenţa lor asupra producţiei de masă lemnoasă. Buletin de informare silvicultură. Din tehnica actuală românească. ICSPS Bucureşti, nr. 6-7, 1971.

5. Ichim R. şi Giurgiu, V., Vătămări provocate de cerbi în unele arborete de molid şi influenţa lor asupra producţiei de masă lemnoasă. Comunicare ştiinţifică la Sesiunea din 25 – 26 mai 1971, la Câmpulung Moldovenesc. Litografiat. Sesiune organizată de Acad. Agro-Silvică. Biblioteca Staţiunii de cercetări silvice Câmpulung Mold., 1971.

6. Putregaiul roşu şi structura calitativă a arboretelor de molid din Bucovina. Rev. păd., nr. 8, 1972.

7. Influenţa unor factori naturali asupra răspândirii putregaiului roşu în arboretele de molid din Bucovina. Buletin de informare silvicultură. Din tehnica actuală românească. ICSPS Bucureşti, nr.6, 1972.

8. Influenţa unor factori antropici supra stării pădurilor de molid din Bucovina. S. C.O. N. Suceava, 1973.

9. Vătămări provocate arboretelor de răşinoase prin cojire şi roadere de către cerbi în judeţul Suceava. Rev. Păd., nr.10/1973 (colaborare).

10. Cercetări privind influenţa unor factori naturali şi a metodelor de gospodărire asupra calităţii lemnului de molid. Referat ştiinţific final. ICAS Bucureşti, 1974.

11. Influenţa rupturilor de zăpadă asupra calităţii lemnului la molid. Rev. păd., nr.7, 1974.

12.Influenţa rezinajului neorganizat şi a cioplajelor de la marcări asupra calităţii lemnului de molid. Rev. Păd., nr. 6, 1974.

13. Cercetări asupra calităţii lemnului de molid în pădurile din nordul ţării. ICAS Seria a II-a Bucureşti, 1975.

14. Influenţa lucrărilor de exploatare asupra calităţii lemnului în pădurile de molid. Rev. Păd., nr. 4, 1975.

15. Propuneri de măsuri pentru formarea şi pregătirea cadrelor tinere de cercetare de la Staţiunea Experimentală de Cultura Molidului Câmpulung Moldovenesc. Manuscris, ICAS Câmpulung Mold., 1974.

16. Doborâturile de vânt din pădurile judeţului Suceava. ICAS Seria a II-a Bucureşti, 1976.

17. Simionescu, A., Ichim, R., Duran, V., Fomes annosus şi putregaiul roşu la molidul din Carpaţi. Comunicare ştiinţifică ţinută la simpozionul de la Varşovia (Polonia), 1976.

18. Cauzele doborâturilor şi rupturilor de vânt din pădurile judeţului Suceava. S.C.O.N. Suceava, 1978.

19. Intensitatea doborâturilor şi rupturilor de vânt pădurile judeţului Suceava. S.C.O.N. Suceava, 1978.

20. Aspecte ale daunelor produse de vânt în pădurile de molid. ASAS Bucureşti, 1979.

21. Cu privire la unele probleme ecologice ale pădurilor din Bucovina. Rev. Păd. nr. 4, 1979.

22. Studiul complex de restabilire a echilibrului biologic al pădurilor din nordul Moldovei. Referat ştiinţific final, ICAS Bucureşti, 1979.

23. Ichim, R., Brega, P., Vătămări provocate arboretelor de răşinoase prin cojire şi roadere de către cerbi în jud. Suceava. Rev. Păd., Bucureşti, nr.10, 1973.

24. Unele măsuri privind reconstrucţia ecologică a pădurilor de molid din Bucovina, calamitate de zăpadă. Rev. Păd., nr. 6, 1980.

25. Cercetări privind măsurile de gospodărirea pădurilor de molid din nordul ţării (cu fenomene de rupturi de zăpadă şi doborâturi de vânt) în vederea protecţiei pădurilor. Referat ştiinţific final, ASAS Bucureşti, 1980.

26. Rupturile şi doborâturile de zăpadă produse în zilele de 16-18 aprilie 1977 în pădurile Ocolului silvic Falcău. S.C.O.N., 1981 .

27. Pădurile României. Editura Academiei R.S.R. Bucureşti (colaborare), 1981.

28. Cercetări privind efectul rupturilor de zăpadă şi vânt asupra rezistenţei arboretelor de răşinoase la factorii biotici şi abiotici şi elaborarea măsurilor de gospodărire a acestora. Referat ştiinţific final ICAS, 1981.

29. Ichim, R. şi Barbu, I. Rupturile şi doborâturile produse de zăpadă în pădurile judeţului Suceava. ICAS, seria II, Bucureşti, 1982.

30. Propuneri pentru o mai bună cunoaştere peste hotare a creaţiei şi gândirii ştiinţifice româneşti în silvicultură. Manuscris. ICAS. Câmpulung , Moldovenesc, 1986.

31. Lupii şi echilibrul ecologic al pădurilor din Bucovina. Rev. Păd. Nr.1 ,1987.

32. Cu privire la daunele provocate de cervide în pădurile din nordul ţării şi la măsurile de prevenire care se impun. Rev. Păd. nr.1, 1988.

33. Studiul structurii tematice şi repartiţiei geografice a suprafeţelor experimentale de durată în fondul forestier. Seria II, ICAS Bucureşti, 1988 (colaborare).

34. Gospodărirea raţională pe baze ecologice a pădurilor de molid. Ed. Ceres, Bucureşti, 1989.

35. Cu privire la daunele provocate de cervide în pădurile din nordul ţării şi măsurile de prevenire care se impun. Rev. Păd. nr.1, 1989.

36. Stabilitatea ecosistemelor forestiere de molid din ţara noastră şi măsurile de gospodărire care se impun. Comunicare ştiinţifică ţinută la simpozionul pădurilor de molid din 22-23 iunie de la Câmpulung Moldovenesc, 1989.

37. Urşii în ecosistemele forestiere din nordul ţării. Comunicare ştiinţifică. Luna pădurii 6 aprilie Câmpulung Moldovenesc, 1990.

38. Putregaiul roşu la molid. Măsuri de prevenire şi combatere. Ed. Ceres, Bucureşti, 1993.

39. Unele probleme ecologice ale gospodăririi vânatului în pădurile din Bucovina. Rev. Vânătorul şi Pescarul Român, nr. 6, Bucureşti, 1993.

40. Unele probleme ecologice ale gospodăririi vânatului în pădurile din Bucovina. Rev. Vânătorul şi Pescarul Român, nr. 7, Bucureşti, 1993.

41. Stabilitatea pădurilor de molid din Bucovina. Rev. Bucovina Forestieră nr. 1-2, 1993.

42. Ichim, R. (colab.) Francois Caiome, 1993 – Charpentiers au travaill. Edition A Die ISBN II.

43. Cocoşul de munte în pădurile din Bucovina. Rev. Vânătorul şi Pescarul Român, nr. 4, 1994.

44. Cocoşul de munte în pădurile din Bucovina. Rev. Vânătorul şi Pescarul Român, nr. 5, 1994.

45. Funcţiile de producţie şi protecţie ale pădurilor din judeţul Suceava. Rev. Bucovina Forestieră nr.1, 1994.

46. Problema lemnului de foc. Rev. Bucovina Forestieră nr. 2,1994.

47. Bazele ecologice ale gospodăririi vânatului în pădurile din zona montană. Ed. Ceres, Bucureşti, 1994.

48. Daunele provocate de vânat şi raportul dintre gospodărirea pădurilor şi cea cinegetică. Rev. Bucovina Forestieră nr.1, 1995.

Silvicultură

1. Cercetări asupra protejării semănăturilor de ghindă în pepinieră, contra gerului. Manuscris predat la biblioteca ICE5, 1950.

2. Să asigurăm reuşita semănăturilor de ghindă toamna în pepiniere. Buletinul forestier nr.10, 1950.

3. Cercetări cu privire la lucrările de întreţinere a culturilor de stejar, frasin şi molid în pepiniere. Referat ştiinţific final predat la biblioteca ICE5, 1951.

4. Cercetări privind tehnica producerii puieţilor de plop de Canada din butaşi. Referat ştiinţific final predat la biblioteca ICE5, 1951.

5. Metode de protecţie a semănăturilor de ghindă din pepiniere contra gerului de iarnă. Ed. Tehnică, Seria III, îndrumări tehnice ICES, 1951.

6. Să aplicăm o tehnică avansată pentru producerea de puieţi de plopi de Canada din butaşi. Rev. Gospodărirea silvică nr. 8, 1952.

7. Problema întreţinerii culturilor în pepiniere. Rev. Păd. nr. 3, 1952.

8. Procedee practice de verificare a reuşitei împăduririlor. Rev. Păd. nr. 6, 1964.

9. Relativ la gospodărirea pădurilor de molid din Bucovina, cu privire specială la curăţiri în arboretele tinere. Rev. Păd. nr. 3, 1979 (colaborare cu Barbu, I.).

10. Petrescu, I., Marcu, Gh., Dissescu, R., Ichim, R., Haring, P., Sisteme de tăieri de îngrijire şi conducere a pădurilor de molid în scopul măririi rezistenţei acestora la acţiunea vântului şi a zăpezii. ICAS Seria II, Bucureşti, 1979.

11. Aspecte privind cultura molidului în Carpaţi. Conferinţă prezentată la Institutul de Silvicultură din Freiburg R.F.G. Manuscris, 1981.

12. Măsuri de gospodărire a pădurilor de molid din nordul ţării cu fenomene de rupturi de zăpadă şi doborâturi de vânt. Indrumări tehnice pentru silvicultură – MEFMC-DS Bucureşti. Difuzate cu ord. DS nr. 21115.V.1981 .

13. Gospodărirea arboretelor de răşinoase afectate de doborâturi de vânt şi rupturi de zăpadă. Indrumări tehnice pentru silvicultură, p. 1-16 M.S., Bucureşti, difuzate cu ord. M. 5.159/10. V.1983.

14. Ichim, R. ş.a., Modificări antropice în pădurile de molid. Un program pe termen lung de stabilizare a molidişurilor din Carpaţi. Comunicare ştiinţifică la Conferinţa a II-a de ecologie, S ibiu, 1984.

15. Ingrijirea şi conducera arboretelor de molid. Indrumări tehnice. Proiect. Manuscris dactilografiat. Biblioteca ICAS Câmpulung Moldovenesc, 1986.

16. Barbu, I., Cenuşă, R., Ichim, R., Asigurarea protecţiei arboretelor de molid împotriva doborâturilor şi rupturilor de vânt şi zăpadă. Seria a II –a, ICAS, 1987.

Biometrie

1. Tabele de producţie pentru molid (colaborare la lucrările de teren). ICAS, Seria III, nr. 54, 1953.

2. Cercetări asupra cubajului arborilor doborâţi prin metoda centrului de greutate. Manuscris predat la biblioteca I. F. Braşov, 1954.

3. Relativ la cubajul arborelui doborât prin metoda centrului de greutate. Rev. Păd. nr. 9, 1954.

4. Cubajul buştenilor şi al arborilor fără vârf prin metoda centrului de greutate. Rev. Păd. nr.11, 1954.

5. Cercetări asupra preciziei procedeelor de inventariere în codru grădinărit. Comunicare ştiinţifică prezentată la sesiunea I.F. Braşov. Manuscris predat la biblioteca I.F., 1955.

6. Verificarea experimentală a tabelelor de producţie româneşti în arboretele de molid din nordul Moldovei. Rev. Păd., nr. 11, 1955.

7. Observaţii asupra metodelor de inventariere şi cubaj. Comunicare prezentată la consfătuirea de amenajare a pădurilor, ţinută la Academia R.P.R., 1955.

8. Procedee moderne de inventariere. Comunicare ştiinţifică, I.F. Braşov, 1956 (manuscris).

9. Procedeul dr. W. Bitterlich, Rev. Păd. nr. 6, 1956.

10. Procedee de inventariere indirectă. Rev. Păd. nr. 9, 1958.

11. Observaţii asupra inventarierilor parţiale. Rev. Păd. nr. 4, 1959.

12. Rucăreanu, N., Ichim, R., Mănescu, I., Cercetări asupra preciziei volumului rezultat prin cubarea arboretelor pluriene cu ajutorul tabelelor de producţie. Inst. Politehnic, oraşul Stalin, Lucrări Ştiinţifice, vol. 111, 1957.

13. Influenţa indicilor de formă ai arboretelor asupra preciziei tabelelor de cubaj pe serii de înălţimi la molid. Rev. Păd. nr.10, 1962.

14. Un procedeu simplu şi economic de inventariere a produselor secundare din rărituri în arboretele pure de molid. Rev. Păd. nr.11, 1962.

15. Asupra metodelor de cubaj cu arbori de probă. Rev. Păd. nr. 4, 1963.

16. Precizia metodei de cubaj pe serii de volume în arborete de molid din Valea Bistriţei. Rev. Păd. nr. 8, 1965.

17. Cercetări privind variabilitatea caracteristicilor dendrometrice ale arborilor din arboretele de molid de tip regulat. Comunicare ştiinţifică prezentată la sesiunea INCEF, Suceava, 1967.

18. Variabilitatea caracteristicilor dendrometrice ale arborilor din arboretele de molid exploatabile şi de tip regulat. Rev. Păd. nr. 9, 1968.

19. Cercetări asupra preciziei metodelor de cubaj aplicate în arboretele de molid în raport cu variabilitatea formei arborilor. Teză de doctorat, I. P. Braşov, 1968.

20. Precizia unor metode de cubaj, aplicate în arboretele de molid în raport cu variabilitatea formei arborilor. Rev. Păd. nr.1, 1969.

21. Unele corelaţii dintre caracteristicile dendrometrice ale arborilor din arboretele de molid exploatabil şi de formă regulată. Rev. Păd., nr.2, 1969.

22. Procedee de inventariere a vătămărilor provocate arborilor de molid prin roaderea scoarţei. Recomandări pentru producţie în silvicultură rezultate din temele de cercetare încheiate cu referate ştiinţifice finale în anul 1972, în cadrul ICPDS Bucureşti. Redacţia revistelor agricole, 1972.

23. Influenţa putregaiului roşu la molid asupra îngroşării arborilor la bază. Rev. Păd, Bucureşti, nr. 12, 1973.

24. Cercetări privind inventarierea doborâturilor de vânt în masă şi cubajul arborilor rupţi în ISJ Suceava. Referat ştiinţific final. ICAS Bucureşti, 1973.

25. Unele observaţii asupra inventarierilor parţiale cu suprafeţe de probă circulare. Rev. Păd., nr. 1, 1974.

26. Cubajul doborâturilor de vânt masă. Rev. Păd., nr. 8, 1974.

27. Criterii de apreciere calitativă a arborilor de molid cu putregai interior, pentru molidul din Moldova de nord. Referat ştiinţific ICA5, 1977.

Amenajarea pădurilor

1. Inventarierea pădurilor. Referat ţinut la Academie, cu prilejul a 10 ani de amenajare a pădurilor ţării. Bucureşti, 1956.

2. Elemente amenajistice ale cantonului în carnetul pădurarului. Revistă documentară curentă, nr.1, 1964.

3. Măsuri de consolidare a arboretelor de molid contra doborâturilor de vânt în Ocolul Silvic lacobeni. Comunicare prezentată la consfătuirea tehnico–ştiinţifică organizată de M.E.F., 1964. Realizări şi sarcini de viitor. Manuscris la biblioteca O.s. lacobeni.

4. Extinderea suprafeţelor împădurite cu specii de răşinoase şi foioase repede crescătoare şi cu valoare economică ridicată, în raionul Vatra Dornei. Referat prezentat la consfătuirea de producţie cu ocoalele silvice din raion în anul 1966. Manuscris în biblioteca Ocolului silvic Iacobeni.

5. Amploarea daunelor provocate de cerbi în unele arborete cu molid din Bucovina. Rev. Păd., nr.12, 1971 .

6. Probleme actuale ale pădurilor de molid din Bucovina. Comunicare ştiintifică prezentată la sesiunea din 25-26 mai 1971 la Câmpulung Mold. Sesiune organizată de Acad. Agro-Silvică. Litografiat, Biblioteca Staţiunii de cercetări, Câmpulung Mold., 1971

7. Purceleanu, Şt., Botezat, T.,Dumitrescu, P., Ichim, R. – Gospodărirea arboretelor de molid puternic afectate de doborâturi de vânt. Comunicare prezentată la sesiunea din 25-26 mai 1971 la Câmpulung Mold. Sesiune organizată de Acad. Agro-silvică. Litografiat. Biblioteca Staţiunii de cercetări Câmpulung Moldovenesc (colaborare), 1971.

8. Ichim, R. şi colab. – Propuneri privind conţinutul amenajamentelor şi sporirea eficienţei acestora în acţiunea de intensivizare a gospodăririi pădurilor. Rev. Păd. nr. 1 , 1973.

9. Registrul gospodăriei forestiere. Rev. Păd., nr. 2,1975.

10. Ichim, R., Brega, P., Ciobanu, P. – Probleme actuale ale pădurilor de molid din Suceava. Buletin de informare. Silvicultură. ICSPS Bucureşti, nr. 10, 1971

Istoriografie forestieră

1. Giurgiu, V., Ichim, R., File de istorie şi învăţăminte pentru viitor. In legătură cu doborâturile şi rupturile produse de vânt şi zăpadă în pădurile din judeţul Suceava. Manuscris ICAS, Bucureşti,1978.

2. Staţiunea Experimentală de Cultura Molidului Câmpulung Moldovenesc, 30 de ani de activitate (1949 -1979). Rev. Păd., nr. 3, pag.184-186, 1979.

3. Ichim, R. şi colab. – Staţiunea Experimentală de Cultura Molidului Câmpulung Moldovenesc – 30 de ani de activitate (1949-1979). Redacţia de propagandă tehnică agricolă, Bucureşti,1980.

4. Aspecte privind gospodărirea în trecut a pădurilor din Bucovina. Rev. Păd., nr.1, 1981.

5. Ichim, R. şi colab. – Cercetarea silvică în Bucovina (de la primele începuturi până în 1948). Rev. Păd., nr. 2, 1982.

6. Silvicultură şi istorie în Bucovina. Simpozion, Cluj,1983.

7. Plutăritul pe Bistriţa. Almanahul pădurii,1985.

8. În slujba pădurilor din Bucovina. Oameni şi fapte. Manuscris dactilografiat. Biblioteca ICAS Câmpulung Mold.,1986.

9. Din trecutul pădurilor din Bucovina (memorii). Manuscris. Staţiunea Experimentală de Cultura Molidului Câmpulung Mold., 1986.

10. Istoria pădurilor şi silviculturii din Bucovina. Ed. Ceres, Bucureşti, 1988.

11. Despre primele lucrări de împădurire. Pădurile Sucevei – Foaie volantă editată de Inspectoratul Silvic Suceava, aprilie 1988.

12. Pădurile Bucovinei în literatura de specialitate română şi străină. Comunicare ştiinţifică ţinută la simpozionul Cartea Silvică din 30-31 august 1990 la Câmpulung Mold.

13. Inginerul Paşcovici Nicolai (1895-1993). Rev. Bucovina Forestieră, nr. 1-2, 1993.

14. Inginerul Teodosie Botezat (1911-1993). Rev. Bucovina Forestieră, nr. 1-2, 1993

15. Lucrări de doctorat. Rev. Bucovina Forestieră, nr.1-2, 1993.

16. Prof. dr. Eugen Botezat. Un mare vânător din Bucovina. Rev. Bucovina Forestieră, nr.1, 1994.

17. Relatări despre gospodărirea pădurilor în perioada dintre cele două războaie. Rev. Bucovina Forestieră nr.1, 1994.

18. Din regulamentul de exploatare a pădurilor Fondului Bisericesc Ortodox Român din Bucovina. Rev. Bucovina Forestieră, nr. 2, 1994.

19. Oameni şi fapte în viaţa pădurilor din Bucovina. Rev. Bucovina Forestieră nr.1, 1995.