DOI: 10.4316/bf.2019.021
Author Profile
Recent Posts
1. Introducere Inelul anual oferă informaţii importante pentru înţelegerea variabilităţii climatice şi a dinamicii istorice a modificărilor climei la nivel mezozonal şi general. Climatul influenţează creşterea arborilor! această axiomă general acceptată reprezintă fundamentul cercetărilor de dendroclimatologie (Schweingruber, 1996). Variaţia creşterii radiale a arborilor poate fi corelată cu variaţia unuia sau a mai multor parametrii climatici, […]
1. Introducere Structura actuală a pădurii montane naturale, respectiv eterogenitatea acesteia, este o consecinţă a regimului perturbărilor produse în decursul timpului. Perturbarea este definită drept un eveniment relativ discret în timp, care modifică structura ecosistemului forestier, schimbând disponibilitatea resurselor, a substratului sau a mediului fizic (Pickett şi White, 1985). Analiza inelelor anuale şi a structurii […]
1. Introducere Gospodărirea durabilă a pădurilor, în condiţiile pedoclimatice ale ţării noastre, se confruntă adesea cu dificultăţi deosebite datorită acţiunii unor factori perturbatori cu acţiune continuă sau cvasicontinuă, între care seceta se constituie adesea ca factor determinant sau agravant pentru alţi factori de stress: incendii, atacuri de insecte, suprapăşunat etc. în ultimele decenii, tot mai […]
1. Introducere Analiza stabilităţii ecosistemelor forestiere la acţiunea factorilor perturbatori reprezintă un domeniul distinct al cercetărilor din domeniul ecologiei forestiere. Impactul negativ, economic şi ecologic, al acţiunii individuale şi conjugate a acestor factori de stress impune elaborarea şi implementarea unor sisteme decizionale adecvate în scopul reducerii efectelor lor. Doborâturile produse de vânt constituie principalul stresor […]
1. Introducere Fondul forestier al României se află sub influenţa fluctuaţiilor meteo-climatice caracteristice climatului continental. Periodic, se înregistrează episoade secetoase sau excesiv de secetoase cu repercusiuni asupra vitalităţii pădurilor existente dar mai ales asupra plantaţiilor şi regenerărilor în curs de instalare. Pe fondul unor secete prelungite, riscul apariţiei incendiilor de pădure sau al înmulţirii în […]
Impactul tehnologiei informatice asupra activităţilor productive şi ştiinţifice din domeniul forestier este evidentă mai ales în ultimele decenii. Utilizarea sistemelor informatice atât la nivel decizional şi managerial, cât şi la nivel executiv constituie o realitate care nu poate fi negată. Calitatea actului decizional şi managerial este dependentă de cantitatea şi calitatea informaţiilor deţinute, precum şi […]
Revista revistelor EMBORG, J., CHRISTENSEN, M., HEILMANN-CLAUSEN, J., 2000: The structural dynamics of Suserup Skov, a near-natural temperate deciduous forest in Denmark (Dinamica structurală în Suserup Skov, o pădure seminaturală de foioase din Danemarca). Forest Ecology and Management. 126: 173-189, 4 tab., 5 fig., 58 ref. bibl. Silvicultura apropiată de natură constituie unul din fundamentele […]
DAGNELIE, P., PALM, R., RONDEUX, J. , THILL, A. , 1999: Tables de cubage des arbres et des peuplements forestiers (Tabele de cubaj pentru arbori şi arborete). Les Presses Agronomiques de Gembloux, 88 tab., 128 p. Succesul obţinut de tabelele de cubaj publicate în 1985 a incitat autorii în editarea unei noi ediţii, de această […]
1. Introducere Analiza structurii şi funcţionalităţii ecosistemelor forestiere naturale, neper-turbate de acţiunea omului, ne conduce la ideea că doborâturile produse de vânt constituie un proces normal, natural, perfect integrat în lanţurile biogeochimice ale pădurii. Doborâturile produse de vânt reprezintă o formă de exercitare a funcţiilor ecosistemului, constituind alături de alte procese specifice o formă a […]
BOTNARIUC, N., 1999. Evoluţia sistemelor biologice supraindividuale. Editura Universităţii din Bucureşti. 216 p., 3 fig., 6 tab., 258 ref. bibl. Lucrarea, aparţinând unuia din cei mai reputaţi specialişti români din domeniul ecologiei, aduce noi concluzii, pe baza unei documentări din literatura de specialitate de ultimă oră, în complexa problematică a evoluţiei sistemelor biologice. Sunt expuse, […]
KRONFUSS H., 1997: Das Klima einer Hochlagenaufforstung in der subalpinen Höhenstufe – Haggen im ellraintal bei St. Sigmund, Tirol (Periode 1975-1994).FBVA-Berichte; Schriftenreihe der Forstlichen Bundesversuchsanstalt Wien. Nr. 100. 331 p Ampla documentare „Clima unei plantaţii în etajul subalpin – Haggen im Sellraintal bei St. Sigmund, Tirol (1975- 1994) reprezintă o sinteză a datelor climatice pe […]