KRONFUSS H., 1997: Das Klima einer Hochlagenaufforstung in der subalpinen Höhenstufe – Haggen im ellraintal bei St. Sigmund, Tirol (Periode 1975-1994).FBVA-Berichte; Schriftenreihe der Forstlichen Bundesversuchsanstalt Wien. Nr. 100. 331 p

Ampla documentare „Clima unei plantaţii în etajul subalpin – Haggen im Sellraintal bei St. Sigmund, Tirol (1975- 1994) reprezintă o sinteză a datelor climatice pe o perioadă de 20 de ani, ce constituie baza informaţională pentru stabilirea corelaţiilor între climă, creşteri şi alte procese biologice ale unei plantaţii efectuate la altitudini cuprinse între 1700 şi 2200 m.

Făcând obiectul unor proiecte de cercetare pe o perioadă de peste 20 de ani, rezultatele reprezintă rodul colaborării dintre Institutul Federal de Cercetări Forestiere şi Administraţia Silvică Tirol, având drept obiectiv principal prevenirea torenţilor şi a avalanşelor. Măsurătorile climatice au fost făcute de două staţii meteorologice, una situată în plantaţie şi una în teren liber. Datele au fost grupate în două blocuri. Blocul termic cuprinde următoarele elemente: strălucirea soarelui, radiaţia globală, temperatura aerului, a solului, viteza şi direcţia vântului, iar blocul hidric include date referitoare la: umiditatea aerului, presiunea atmosferică, precipitaţii, evaporaţie, bilanţul hidric şi fenologia.

Sub raport meteorologic, lucrarea a constituit o premieră, căci în 1974 nu exista aparatura înregistratoare utilizabilă în prezent. Datele sunt prezentate fie sub formă de grafice, fie sub formă de tabele şi reprezintă o bază de date foarte importantă. Aceasta poate constitui un exemplu sub raportul organizării şi utilităţii ei. Totodată, poate permite comparaţia cu alte staţiunide mare altitudine, inclusiv din zona subalpină carpatină.

Dr. ing. Radu Cenuşă

COMAN ŞOVA: Nevoia de alb. Versuri Editura Eminescu, Bucureşti, 1996, 170 pagini, 125 poezii + 1 poem, încadrate în 6 secvenţe (capitole), studiu introductiv semnat de criticul literar Nicolae Balotă.

Pe drept cuvânt, mulţi se vor întreba ce caută o carte de versuri cu tematică nesilvestră în paginile unei reviste de strictă specialitate. Răspunsul nu este greu de dat : pe lângă aceea că poetul este silvicultor la origine (absolvent al liceului silvic din Roznov, fiu de maistru de exploatări forestiere), pădurea, peisajul împădurit constituie pentru el o permanentă sursă de inspiraţie, un topos cu certe valenţe etico – estetice pe care nu uită să le valorifice în majoritatea creaţiilor sale artistice. Vedem aici nu numai o continuitate de profesii şi activităţi silvestre, ci mai ales nevoia de a găsi în pădure un refugiu, un spaţiu de referinţă pur şi frumos, în care sufletul zbuciumat al autorului găseşte alinare şi se scufundă în apele uneori limpezi, alteori difuz lăptoase ale visului, satisfăcându-şi nevoia existenţială de alb. Prin aceasta, prin gândul său imaculat, Coman Şova aparţine silviculturii şi face parte din perimetrul estetic al acesteia.

Bun cunoscător al pădurii, privită ca fenomen ecologic şi psihosocial, poetul mânuieşte cu măiestrie noţiunile ştiinţifice, creând atmosferă şi peisaje de o tulburătoare introspecţie, mizând pe efectele consonantice şi de transferare a limitelor şi perspectivelor prin intermediul speciilor forestiere : “cerul se sprijină pe doi plopi/ şi pe nesomnul meu/ aşteptarea e nesfârşită/ ah pulsul/ frunzele sunt nerebdătoare/” (Din Cercuri concentrice) şi“Pădurile visate îmi umbresc trupul/ până dincolo de da/ văd ape plutind aburos în văzduh/ fantome ale cailor albi/ galopând/ în umbra pădurilor din sânge/ până dincolo de nu”/ (Din Peisaj).

Şi în continuare, subliniind evanescenţa depărtărilor fumurii :

“Mă poate cuceri privirea unei trecătoare/ pădure subţire de fum şi apus”/ (Din Destăinuire).

Dar poetul este şi un ecolog de excepţie, şi aceasta nu numai intuitiv, exprimând în puţine versuri adevăruri pe care nu le pot cuprinde laborioase lucrări de specialitate :

“Cineva vrea să sperie aerul/ pe care-l respir/ vrea să ridice nori de stârvuri/ înaintea plămânilor mei/ vrea să-mi bea anotimpurile/ cu arbori cu tot”/ (Din Ameninţare).

Sau: “In mijlocul naturii, al oraşelor/ în preajma zgomotelor/ în întunericul din jur/ în lumina feerică/ aplecat peste vreo vârstă trecătoare/ … în plămânii mei respirând arbori/ E ea”/ (Din In nori).

Poet instruit în şcolile silvice, Coman Şova nu prezintă pădurea la modul general, ca totalitate, ci ca pe o entitate bine individualizată, cu geografie proprie, constituită din arbori care poartă un nume distinct. Ea poate fi de aceea uşor localizată, ca la Eminescu, Sadoveanu, Labiş şi alţii.

Iată câteva exemple :

“Pădurile de brazi nu se înalţă/ Din sămânţă de iarbă”/ (Din Amprente);

“Vom călca umbra paltinilor în picioare/ ca pe toţi anii aceştia/ şi vom ajunge ţinându-ne de mână/ în spatele nopţii”/; “Putem întârzia privindu-ne/ E un pustiu de mesteceni tăcut”/ (Din Putem întârzia);

“Visez un loc de pace cu animale blânde/ cu pini stufoşi cu ace argintii”/ (Din Visez un loc);

“Cad ramuri de tisă peste patul de nuntă”/ (Din Nunta de aur).

Vocaţia ecopeistemologică nu se opreşte aici. Poetul surprinde degradările de mediu, pe care le urmăreşte până la ecourile lor metaspaţiale şi ne introduce într-o erotică deformată, bântuită de spaime şi viziuni eshatologice, echivalând cu izgonirea dintrun paradis terestru : “…ne ciocneam unul de altul/ ne izbeam de arbori, de pietre/ de animane de umbre de ţipete de cucuvăi/ De teamă şi disperare/ am apucat mâna călăuzei/ era rece/ străină/ de lemn”/ (Din Călăuza);

“Sunt copac de alee/ … singura mea bucurie/ când îndrăgostiţii/ rup flori şi ramuri/ şi aruncă după fructele mele/ cu pietre”/ (Din Copac de alee).

Speranţa nu este cu totul pierdută. Există o cale de regenerare : ea stă în nevinovăţia copiilor.

“In mâinile copiilor/ lemnul înverzeşte din nou” (Din Reînviere).

Nu putem încheia seria exemplificărilor fără a sublinia o dimensiune insolită şi extrem de interesantă a poeticii dorului de alb (Kalilencestre) : aceea de estetician silvic. Redăm de aceea aproape integral poezia “Vis de tumbe”, atât pentru frumuseţe, cât şi pentru faptul că poate fi considerată un comentariu la o estetică a pădurii:

“Am văzut o pădure în marş/ pe asfalturi fierbinţi/ O pădure de foioase şi conifere/ cu galerii nesfârşite de păsări/ invadase oraşul/ Un fagus silvatica/ îşi rezema coatele pe Intercontinental/ Păsările dirijau autobuzele/ troleibuzele taximetrele şi furgonetele/ spre linia de centură/ sămânţa plopilor piramidali/ începuse să vorbească/ în răsuflarea trecătorilor/ pe umerii statuilor de bronz/ între vorbe/ pe toate scările de marmură şi neon/ pe fumul ţevilor de eşapament/ în părul despletit al detelor/ Din cinematografe ieşeau/ paduri tinere de mesteceni/ alimentele erau pline/ de fructe sălbatice/ şi ouă de dropii/ Pe bulevard/ pinii/ înălţau un castel de cetini/ pe coloanele dorice/ în mijlocul pieţii/ stejarii/ ridicau un monument/ cât un anotimp ploios/ fără umbră”/

Deşi pădurea este iubită solar, ca-n basmele populare, nicăieri nu se spune explicit acest lucru, discreţia fiind, după părerea lui Nicolae Balotă, o trăsătură fundamentală a poeziei lui Coman Şova. La fel ca în folclor, autorul preferă să se exprime prin alte dimensiuni, mai semnificative. Pentru el pădurea este mare, frumoasă, mitopoetică şi de nepătruns, polarizând într-un topos nediferenţiat şi infinit, deopotrivă lumini şi umbre, viaţă şi moarte, iubire şi dezamăgire, fericire şi durere, împlinire şi nonexistenţă. Este o undă de lirism kaloerotic ce vine din adâncuri, de dincolo de eul interior, aducând la suprafaţă seva pădurilor verzi, cu atmosfera lor de vis şi eternă iubire.

Iubirile lui Coman Şova, numai aparent carnale, conţin parfumul cetinii de brad şi satisfacţia de a fi muşcat din fructele cunoaşterii. Este o cunoaştere ajutată de pregătirea profesională, dar care o depăşeşte pe aceasta, izvorând din substratul autohton geto-dac.

Considerăm aceasta ca fiind coodonata definitorie a spiritului său creator, de poet al unui eros silvanesc purificator. Este un silvanism organic, de substanţă, nu aparent şi decorativ. Să nu uităm că Piatra Neamţ, oraşul în care a copilărit poetul este amplasat într-un cadru natural feeric, împresurat de bătrâni codri de aramă.

Constantin Bândiu

U.N.E.C.E., CONVENTION ON LRTAP, ICP ON ASSESSMENT AND MONITORING OF AIR POLLUTION EFFECTS ON FORESTS, 1998: Manual on methods and criteria for harmonized sampling, assessment, monitoring and analysis of the effects of air pollution on forests (Manual privind metodele şi criteriile de prelevare a probelor, de evaluare, monitorizare şi analiză a efectelor poluării aerului asupra pădurilor). Federal Research Centre for Forestry and Forest Products (BFH), Hamburg, Germania.

Lucrarea reprezintă ediţia a 4-a a acestui manual şi cuprinde 8 părţi sau submanuale: structura şi funcţiile programului internaţional de cooperare în domeniul evaluării şi monitorizării efectelor poluării aerului asupra pădurilor – ICP Forests; aprecierea vizuală a stării coroanei (în suprafeţele de monitoring nivelele I şi II); prelevarea şi analiza probelor de sol şi colectarea şi analizarea soluţiei solului; prelevarea şi analizarea acelor şi frunzelor; estimarea creşterii şi producţiei; măsurarea depunerilor; monitoringul meteorologic în suprafeţele de monitoring intensiv; aprecierea vegetaţiei arbustive şi erbacee.

Manualul este deosebit de util atât operatorilor care trebuie să efectueze observaţiile sau să preleveze probele în teren, cât şi specialiştilor care analizează probele respective şi prelucrează datele obţinute. Nu în ultimul rând, manualul este util studenţilor de la facultăţile de silvicultură care au în programa de învăţământ un curs de monitoring forestier.

BADEA O., PĂTRĂŞCOIU N., GEAMBAŞU N., BARBU I., BOLEA V., 1998: Forest condition monitoring in Romania (Monitoringul stării pădurilor din Romania). Office National des Forêts, Départment des Recherches techniques. 62 p., 54 fig., 47 tab., 65 ref. bibl.

Lucrarea reprezintă o sinteză a datelor recoltate în cele două reţele, naţionale şi europene de monitoring nivelul I, precum şi în suprafeţele de monitoring intensiv (nivelul II) cu privire la starea pădurilor din ţara noastră în intervalul 1990-1996. Ea cuprinde 4 capitole. In capitolul introductiv sunt prezentate principalele caracteristici ale fondului forestier românesc şi ale reţelelor demonitoring de nivelul I şi II. Capitolul II prezintă reţeaua naţională de monitoring (2×2 şi 2×4 km) din mai multe puncte de vedere, şi anume: alcătuire; parametri estimaţi în suprafeţele de probă şi metodele utilizate în acest scop; rezultatele privind evoluţia stării pădurilor apreciată prin intermediul defolierii arborilor şi a gradului de decolorare a frunzişului în anii 1990-1995, precum şi rezultatele privind optimizarea acestei reţele.

Cel de-al 3-lea capitol cuprinde rezultatele obţinute în reţeaua europeană cu privire la dinamica defolierii arborilor şi a decolorării frunzişului şi unele rezultate privind monitoringul solurilor forestiere. Capitolul 4 este dedicat monitoringului intensiv. Pentru suprafeţele permanente de monitoring intensiv se prezintă nu doar starea coroanelor arborilor, ci şi evoluţia creşterii radiale şi în suprafaţă de bază, în funcţie de clasa de defoliere, la diferite specii de arbori, starea solurilor şi depunerile atmosferice în unele dintre ecosistemele considerate reprezentative pentru monitoringul intensiv şi nutriţia molidului în Carpaţii româneşti.

Publicată în limba engleză şi cu rezumat în limbile franceză, germană şi română, lucrarea este menită să facă cunoscut Europei efortul României de a se alinia la cerinţele privind supravegherea stării ecosistemelor forestiere. Totodată, ea poate constitui un instrument util, pentru factorii de decizie din România, în elaborarea strategiilor vizând mediul înconjurător în general şi patrimoniul forestier în special. Nu în ultimul rând, lucrarea este utilă tuturor celor interesaţi de starea de sănătate a pădurilor noastre şi de evoluţia acesteia în ultimul timp.

BARANCHIKOV N.Y., NIKITENKO N.G., MONTGOMERY E.M., 1998: Russian and Ukrainian Literature on the Gypsy Moth: An Annotated Bibliography (Literatura rusească şi ucraineană referitoare la Lymantria dispar – o bibliografie adnotată). USDA Forest Service, Northeastern Research Station, General Technical Report NE-253. 166 p.

Autorii lucrării sunt specialişti recunoscuţi în domeniul entomologiei forestiere: Yuri N. Baranchikov din Rusia, Galina N. Nikitenko din Ukraina şi Michael E. Montgomery SUA. Interesul sporit al părţii americane de a realiza această lucrare este legat de faptul că în 1991 a pătruns pe continentul Nord-american rasa asiatică, din Extremul Orient, a Lymantriei dispar, care diferă din punct de vedere comportamental şi ecologic de rasa europeană, ce există în America încă din 1869 şi care a adus pagube imense sectorului forestier din SUA. In acest context pot fi deosebit de utile cunoştinţele obţinute prin cercetările deja efectuate în fosta Uniune Sovietică.

Lucrarea cuprinde 1185 de referinţe bibliografice din literatura publicată între 1837 şi 1991 pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice. Scopul declarat al lucrării este sprijinirea cercetătorilor din fosta Uniune Sovietică şi din afara ei să identifice, să localizeze şi să citeze corect în engleză lucrările originale din Rusia şi Ucraina. Lucrările prezentate se referă la următoarele aspecte în legătură cu Lymantria dispar: ecologie, fiziologie, biochimie, răspândire, comportament şi combatere. In cazul fiecărei lucrări, în afară de autor(i), titlul, anul publicării, revista, volumul în care a apărut, se prezintă un scurt rezumat şi un set de cuvinte-cheie. Pentru a facilita utilizarea lucrării, aceasta conţine un index de cuvintecheie şi unul cu numele specific al paraziţilor şi prădătorilor dăunătorului Lymantria dispar. Observaţiile introductive oferă informaţii cu privire la: locul în bibliotecile fostei uniuni unde se găseşte literatura despre acest dăunător, stilul bibliografic folosit în U.R.S.S., transrierea caracterelor din alfabetul chirilic în cel latin şi lista revistelor din perioada presovietică şi sovietică cuprinzând articole din domeniul entomologiei forestiere şi al protecţiei pădurilor.

Deşi este destinată în primul rând vorbitorilor de limbă engleză, lucrarea poate fi deosebit de utilă şi pentru cercetătorii din alte ţări în care omida păroasă a stejarului constituie “o problemă”. Totodată ea poate servi ca model pentru lucrări similare, absolut necesare şi la noi.

Ing.Nicolai Olenici

REVISTA REVISTELOR

MCGAUGHEY, R. J.: Techniques for visualizing the appereance of forestry operations (Tehnici pentru vizualizarea efectuării lucrărilor silvothenice). Journal of Forestry, Vol. 96, 6/1998, pag. 9 – 14.

În acest articol sunt descrise patru tehnici informatice de analiză a rezultatelor aplicării diferitelor operaţiuni silvotehnice, respectiv: modelarea geometrică, tehnica video, metoda combinată de modelarea geometrică şi tehnică video şi modele digitale ale terenului.

În modelarea geometrică modelele matematice ale arborilor individuali sunt generate şi asamblate pentru a crea un model real tridimensional al arboretului. Integrând aceste modele geometrice cu date spaţiale oferite de sisteme geografice informaţionale (GIS), se pot generat, prin intermediul programelor informatice, proiecţii virtuale ale pădurii (ex. programele informatice Stand Visualization System SVS, Landscape Managemement System LMS, UTOOL)

Tehnica video utilizează programe informatice pentru compararea imaginilor video sau fotografice reprezentând diferite condiţii de arboret.

Prin tehnica hibridă obţinută prin combinarea modelării geometrice cu tehnicile video facilitează producerea unor imagini cu un grad ridicat de conformitate pe baza unor date referitoare la efectul diferitelor tehnici de management forestier (ex. programul informatic SmartForest – II).

SALISBURY A.N., LEATHER S.R., 1998: Migration of larvae of the large pine weevil, Hylobius abietis L. (Col., Curculionidae): possible predation a lesser risk than death by starvation (Migrarea larvelor de Hylobius abietis: prădătorismul potenţial este un risc mai mic decât cel al morţii prin inaniţie)? J. Appl. Ent. 122, 295-299.

In cadrul unor experimente de laborator s-a studiat capacitatea larvelor de Hylobius abietis de a migra prin sol şi riscul la care acestea se expun în timpul deplasării de la o rădăcină la alta. S-a ajuns la concluzia că larvele migrează de la o sursă de hrană la alta şi că migraţia favorizează o rată mai mare de supravieţuire, deşi în timpul deplasării prin sol o parte din larve sunt consumate de gândacii de Pterostichus madinus (Carabidae). Sunt necesare experimente în teren pentru a verifica aceste concluzii.

F. LEBOURGEOIS, E. ULRICH, R. PONCE: Réactivité d’arbres âgés a l’ouverture du peuplement. Quelques examples livrés par l’étude des placettes du réseau RENECOFOR (Reactivarea arborilor în vârstă la deschiderea arboretului. Câteva exemple oferite de studiul sondajelor reţelei RENECOFOR) Revue Forestiere Française nr. 2, 1998, p. 139-147.

Cercetările întreprinse în şase arborete cuprinse în reţeaua RENECOFOR pun în evidenţă capacitatea unor arbori în vârstă de a reacţiona, în unele cazuri foarte puternic, la intervenţiile silviculturale, respectiv la deschiderea arboretului. Utilizând metodele oferite de dendrocronologie, autorii pun în evidenţă această reacţie la patru specii, respectiv molid, brad, fag, stejar.

Ing. Ionel Popa

BOGENSCHÜTZ, H.: Sexuallockstoffe zur Überwachung von forstschädlichen Schmetterlingen (Atractanţi sexuali pentru monitorizarea lepidopterelor dăunătoare pădurilor) AFZ/Der Wald 8/1998, 438-442, 1 fig., 2 tab., 18 ref. bibl.

Lucrarea sintetizează experienţa germană în domeniul utilizării feromonilor sexuali sintetici pentru monitorizarea populaţiilor de lepidoptere care produc vătămări pădurilor din această ţară. Este vorba de 13 specii, şi anume: Dendrolimus pini, Panolis flammea, Lymantria monacha, Orgia antiqua, Rhyacionia buoliana, Laspeyresia pactolana, Zeiraphera diniana, Choristoneura murinana, Coleophora laricella, Tortrix viridana, Operophthera brumata, Erannis defoliaria şi Lymantria dispar. Pentru fiecare specie sunt furnizate informaţii privind: compoziţia atractanţilor utilizaţi, doza de atractant/nadă, tipul de cursă folosit, numărul de curse şi modul de amplasare a lor într-un punct de observaţii, precum şi durata perioadei de verificare a curselor. La unele specii sunt menţionate şi pragurile de avertizare, respectiv numerele medii de capturi/cursă la care trebuie să se utilizeze metodele clasice de cercetare staţională în vederea stabilirii densităţii populaţiilor. In vederea asigurării comparabilităţii datelor obţinute cu ajutorul curselor feromonale, s-au stabilit condiţiile standard pe care trebuie să le întrunească nadele, cursele feromonale şi modul de amplasare a lor în teren.

Ing. Nicolai Olenici