Bucovina Forestieră

  • Deautentificare
Meniu 
  • Prima pagină
  • Arhivă / Indice
    • Volume / numereLista volumelor/numerelor publicate
    • Categorii de lucrăriLista categoriilor de articole
    • Indice de autoriLista autorilor publicați
  • Pentru autori
    • Etica publicăriiNorme etice cu privire la publicarea științifică
    • Instrucțiuni pentru autoriCerințele revistei referitoare la forma manuscriselor
    • Transmiterea manuscriselorModalitățile de transmitere a manuscriselor la redacție
  • Despre revistă
    • Scop, scurt istoricO scurtă prezentare a revistei
    • Consiliu redacțional/editorialComitetul de redacţie şi referenţii
    • Recomandări pentru referențiRecomandări privind revizuirea manuscriselor
    • IndexarePrezenţa revistei în baze de date scientometrice
    • Licența Open AccessCondiţiile de utilizare a materialelor publicate
    • AbonamenteModul de abonare
  • Contact
Volumul 13(1-2), 2005 | Manifestări


De la arborele anului (2004) în Germania la Simpozionul Internaţional al Bradului (2005) din România

Data publicării: 1 iulie, 2005
Tipareste
Citare
Articol original (PDF)
Autor
  • Ion Barbu
Share on Facebook0Email this to someonePrint this pageTweet about this on Twitter

Curatoriul “Arborele anului” a ales bradul drept arborele anului 2004. Pentru a marca acest moment, silvicultorii ger­mani au organizat în 6-7 mai 2004 la Wolfach, în Munţii Pădurea Neagră, un simpozion al bradului prilej de analiză detaliată a stării acestei specii sensibile şi de evaluare a perspectivelor.

Specie deosebit de bine adaptată, bradul a fost bine reprezentat în pădurile Europei Centrale, datorită capacităţii sale de a suporta în tinereţe umbrirea şi concurenţa altor specii. S-a dovedit însă a fi foarte sensibil la poluare şi, din această cauză, a mai fost supranumit şi “mimoza” pădurilor Europei. Bradul este poate cea mai sensibilă specie la modificări structurale de origine antropică tăieri rase, vătămări produse de vânat, punere bruscă în lumină etc. şi din aceste cauze a dispărut pe mari suprafeţe.

Rolul ecologic al bradului în stabilizarea pădurilor montane la acţiunea factorilor perturbatori readuce în discuţie tratamentele silviculturale menite să contribuie la creşterea proporţiei bradului în actualele arborete artificiale instalate în etajul montan al amestecurilor de răşinoase cu fag. Aplicarea codrului grădinărit favorizează menţinerea bradului timp îndelungat şi contribuie la realizarea unor recorduri biometrice.

În Germania, deşi acum câteva secole ocupa suprafeţe importante, bradul se află cantonat în proporţie de 75 %. Landul Baden-Wurtlemberg iar jumătate din acesta în Pădurea Neagră. În celelalte landuri şi în special în estul Germaniei, în landurile Thuringia şi Saxonia unde ocupa cca. 30 % din păduri, bradul a dispărut în ultimul secol datorită poluării. Se estimează că în prezent mai trăiesc doar 2000 brazi de peste 60 ani în Saxonia iar în Branderburg circa 100 arbori maturi.

România deţine în prezent cele mai mari suprafeţe de păduri cu brad din Europa, estimate la cca. 900.000 ha din care doar bradul ocupă peste 300.000 ha. Calitatea arboretelor actuale şi valoarea genetică deosebită testată în numeroase culturi internaţionale de provenienţe au determinat decizia IUFRO Uniunea Internaţională a Instituţiilor de Cercetări Silvice de a organiza cel de-al Xl-lea simpozion internaţional al bradului în România.

939 vizualizări în total 1 vizualizări astăzi

Informații bibliografice

Volum (nr.): 13(1-2), 2005
Categorie: Manifestări
Citare rapidă:
Barbu I, 2005. De la arborele anului (2004) în Germania la Simpozionul Internaţional al Bradului (2005) din România. Bucovina Forestieră 13(1-2): 86.

Cele mai vizualizate articole

  • Motivul codrului în poezia lui Mihai Eminescu 16.020 views
  • Composesoratele de pădure (Îndrumător) 11.625 views
  • Liceul Silvic din Câmpulung Moldovenesc 4.197 views
  • O specie de interes silvo-peisagistic: Sorbus torminalis L. şi necesitatea extinderii ei în cultură 3.865 views
  • Aspecte privind diversitatea şi succesiunea în ecosisteme forestiere marginale (Dealul Radu) din Obcinele Bucovinei 3.502 views
  • Aspecte privind utilizarea bioindicatorilor în supravegherea ecosistemelor 3.487 views
  • Fenologia – dezvoltare şi perspective. O sinteză 3.208 views
  • Coeficientul de zvelteţe şi stabilitatea individuală a arborilor de molid 3.027 views
  • Fondul Bisericesc Ortodox Român din Bucovina (1783-1948). Prezentare generală 2.881 views
  • Caracteristici biometrice ale coroanelor arborilor de molid din arborete echiene de productivitate superioară 2.792 views
  • Caracteristici ale stadiului pionier al unei succesiuni primare pe un teren degradat de la limita estică a Obcinilor Bucovinei 2.725 views
  • Transportul lemnului în Bucovina 2.714 views
  • Starea de sănătate a pădurilor din Bucovina în perioada 1955-1991 2.534 views
  • Influenţa stadiului de pornire în vegetaţie a portaltoiului şi a nivelului de altoire asupra procentului de prindere în cazul altoirii la molidul argintiu 2.458 views
  • Făgetele primare din România, o contribuţie la Patrimoniul Mondial UNESCO 2.318 views
  • Contact
  • Licența Open Access
  • Termeni și condiții de utilizare