1. Introducere În ultimele decenii, vătămările produse de căderile masive de zăpadă, în special la începutul şi la sfârşitul sezonului rece, sunt tot mai frecvente. Cele mai cunoscute au fost înregistrate în anii 1977, 1979, 1985, 1993, 1995 şi 1996. Mai afectate de zăpadă sunt arboretele de răşinoase, în special cele de pini, molid, brad, […]
1. Introducere Începând cu anul 1997, în România a demarat programul de monitorizare a depunerilor atmosferice de ioni minerali în ecosisteme forestiere reprezentative, cercetările desfăşurându-se în cadrul programului internaţional de cooperare privind evaluarea şi monitorizarea efectelor poluării aerului asupra pădurilor (International Cooperative Program on Assessment and Monitoring of Air Pollution Effects on Forests). Realizarea obiectivului […]
1. Introducere Prezenţa unor ecosisteme rare pentru o anumită zonă poate constitui un motiv pentru efectuarea unui studiu mai detaliat, un astfel de caz fiind şi cel al ecosistemelor forestiere cantonate pe Dealul Radu, oarecum neobişnuite zonei în care se găsesc, şi justificate prin aşa-numita marginalitate ecologică. Aceasta este susţinută de prezenţa speciilor atipice pentru […]
1. Introducere Interesul pentru fenologie este unul dintre cele mai vechi, având în vedere că, în trecut, posibilităţile de supravieţuire ale omului şi, în mod special, activităţile din agricultură, erau legate în mod direct de înţelegerea relaţiilor dintre mediu şi dezvoltarea florei şi faunei (Keatley et al., 2003). În prezent în contextul schimbărilor climatice, datorită […]
1. Introducere Gospodărirea durabilă a pădurilor trebuie, între altele, să îndeplinească concomitent, două condiţii: conservarea capacităţii de producţie a arboretelor şi asigurarea protecţiei sistemului socio-economic din aval împotriva eroziunii, viiturilor şi extremelor climatice. Exercitarea serviciilor sociale şi de recreere reprezintă principalele atuuri pentru o abordare globală a gestionării fondului forestier. Evaluarea producţiei de bunuri şi […]
1. Coeficientul de zvelteţe, factor de stabilitate 1.1. Stabilitatea molizilor Arborii, în timpul existenţei lor, sunt supuşi în permanenţă acţiunilor mecanice, de care depinde stabilitatea lor mecanică şi implicit, stabilitatea biologică. Greutatea proprie, masele de aer în mişcare cu sau fără precipitaţii solicită arborii, în special la încovoiere şi compresiune. Intensitatea acestor forţe, corelate cu […]
Certificarea în silvicultură a fost între timp obiectul a peste o sută de contribuții în presa de specialitate germană. Un indiciu de importanța temei ? Sau o urmare a faptului că cele 13 țări (landuri) germane sunt autonome în materie de silvicultură ? Socotim că realitatea-i la mijloc. Reamintim totodată că subiectul a mai fost […]
1. Introducere Artificializarea interrelaţiilor din cadrul biocenozelor agricole şi silvice, influenţa negativă a unor factori climatici, produc dereglări în lanţurile trofice, care favorizează înmulţiri populaţionale ale insectelor dăunătoare. Reducerea densităţii dăunătorilor nu se poate realiza fără utilizarea unei game largi de insecticide, preparate biologice (biopesticide) etc. În prezent, în România sunt înregistrate peste 350 de […]
Lucram la Ocolul silvic Falcău şi eram pe la începutul meseriei mele de silvicultor. Tocmai se organizase o vânătoare şi eram aşezaţi fiecare în standuri. Eu m-am nimerit lângă un pădurar cu experienţă şi cu suflet pentru pădure, pentru natură. Îmi face plăcere să-i amintesc numele: îl chema Fador Ştefan. Vânătoarea a început: hăitaşii au […]
După instituţionalizarea cercetării silvice în România, în anul 1940 s-au înfiinţat primele ocoale silvice experimentale, numărul acestora fiind diferit de la etapă la etapă, până în anul 2004. Nici o personalitate, for ştiinţific sau administrativ nu a pus sub semnul îndoielii utilitatea acestora. În anul 2004, prin unele decizii arbitrare, luate la nivelul conducerii R.N.P., […]
În perioada 19-20 februarie 2003, a avut loc la Zvolen în Slovacia, simpozionul consacrat lansării proiectului internaţional de cercetare CONFOREST “Conversia pădurilor artificiale de răşinoase de pe staţiunile dominate în mod natural de foioase”. La simpozion au participat delegaţi din 10 ţări europene, reprezentând institute de cercetări silvice, universităţi cu profil forestiere şi academii de […]
În perioada 15-22 noiembrie 2004 s-a desfăşurat la Universitatea din Freiburg (Germania) conferinţa ştiinţifică internaţională care şi-a propus discutarea primelor rezultate ale evaluărilor multidisciplinare pentru identificarea unor aspecte noi în analiza impactelor secetei asupra pădurilor. Conferinţa a fost organizată de către un consorţiu de instituţii de cercetare interesate în dezvoltarea unui program european de monitorizare […]
Primele pregătiri referitoare la organizarea în 2005 a celui de-al XI-lea simpozion I.U.F.R.O., “Ecologia şi silvicultura bradului”, au început în anul 2004, odată cu vizita delegaţiei I.U.F.R.O. formată din Dr. Walter Eder (Germania) şi Prof. Dr. Velicico Gagov (Bulgaria), preşedinte şi respectiv vicepreşedinte al Grupului de lucru I.U.F.R.O., pe traseul şi în obiectivele aprobate de […]
Redacţia face precizarea că prezenta cronică nu se doreşte a fi un comentariu răutăcios la adresa unor personalităţi sau instituţii din lumea silvică românească. Ca orice cronică, aceasta are intenţia de a consemna evenimentul luat în discuţie numai din raţiuni care să înfăţişeze cititorilor faptul că nu este uşor să se editeze o revistă şi […]
DRAGOI M., 2004. Amenajarea pădurilor. Editura Universităţii Suceava, 258 p., 36 fig., 31 tab., 136 ref. bibl. În contextul schimbării continue a mentalităţilor privitoare la gospodărirea pădurilor, amenajarea pădurilor – ca ştiinţă şi activitate practică prin care acest lucru se realizează – încă operează cu principii şi modele de natură clasică, fie prea simple, fie […]