PRODAN, M., PETERS, R., COX, F., REAL, P., 1997: Mensura forestal (Măsurători forestiere). Serie investigacion y educacion en desarrolla sostenible 1. IICA & BMZ/GTZ, San José, Costa Rica. 586 p., 134 fig. şi foto., 103 tab., 1207 ref. bibl.
Lucrarea este prima care apare în seria “Cercetări şi educaţie pentru dezvoltare susţinută” publicată de Institutul Interamerican de Cooperare în domeniul Agriculturii (IICA) şi de Societatea Germană pentru Colaborare Tehnică (GTZ). Ea este elaborată de renumitul profesor emerit al Universităţii din Freiburg, Dr. h. c. Michail Prodan, care semnează şi prologul cărţii, împreună cu alţi trei profesori de la trei universităţi din Chile.
Punctul de plecare în realizarea acestei adevărate opere îl reprezintă lucrarea profesorului Prodan, devenită deja clasică: “Holzmesslehre”, apărută în 1965 la editura J.D. Sauerländer din Frankfurt am Main, dar aceasta nu este o simplă traducere în spaniolăa lucrării respective, ci o sinteză a cunoştinţelor ce provin atât din cartea menţionată, cât şi din experienţa şi literatura latino-americană în domeniu.
Lucrarea cuprinde 7 capitole. In capitolul introductiv se face o scurtă incursiune în istoria acestei discipline şi se prezintă simbolurile utilizate în conformitate cu recomandările IUFRO, precum şi unităţile de măsură principale cu echivalentul lor folosit în America Latină.
Capitolul al doilea, intitulat “Măsurarea arborilor individuali”, abordează atât măsurarea caracteristicilor arborilor şi produselor (diametru, înălţime, grosimea scoarţei, creşterea în diametru, diametrul coroanei, suprafaţa de bază, forma, volumul), cât şi estimarea acestora cu ajutorul diferitelor funcţii.
În cel de-al 3-lea şi cel mai amplu capitol: “Măsurarea prin eşantioane”, sunt prezentate unităţile de eşantionaj (unităţi probabilistice şi neprobabilistice, relaţiile dintre mărimea loturilor şi variabilitate etc.), proiectarea eşantionajului, optimizarea inventarierilor, determinarea parametrilor eşantionului şi măsurarea suprafeţelor.
“Staţiunea şi productivitatea” este titlul celui de-al 4-lea capitol în care, după unele scurte referiri la caracterizarea staţiunii prin interemediul complexului sol-climă şi respectiv pe baza parametrilor eşantionului, se prezintă curbele indicilor staţionali (claselor de producţie), modele de estimare a indicilor staţionali pe baza factorilor de mediu, indicii de productivitate, estimarea indicelui staţional al eşantionului şi proiectarea (prognozarea) creşterii în înălţime.
Indicii de densitate ai arboretului şi structura eşantionului sunt problemele abordate în capitolul 5 intitulat “Densitatea şi structura”, iar tipurile, procentele şi modelele de creştere, precum şi tabelele de producţie sunt discutate în capitolul “Producţia şi creşterea”.
In capitolul final sunt tratate aspecte privind utilizarea fotografiilor aeriene în inventarierile forestiere. De asemenea sunt incluse unele noţiuni despre sistemele de informaţii geografice (GIS) şi despre sistemul de poziţionare globală prin satelit (GPS). Scrisă într-un stil foarte concis şi clar, lucrarea se adresează în primul rând studenţilor de la facultăţile de silvicultură, dar şi specialiştilor din producţie şi cerectare.
Ing. Nicolai Olenici