„Marele poet Schiller (1759-1805), care a murit aşa de tânăr, s-a adresat silvicultorilor, văzând strădaniile lor, cam în acest fel: Voi, silvicultorilor! Sunteţi grandioşi, departe de tirania egoismului, lucraţi cu abnegaţie zi de zi, necunoscuţi, dar roadele muncii voastre se răsfrâng încă zeci şi chiar sute de ani aspra noastră a tuturora.”1

Dacă am încerca o caracterizare a profesorului M. Prodan, atunci portretul de mai sus ar fi cel mai apropiat de realitate, pentru că, în afara faptului că posedă toate calităţile unui profesionist de marcă, ce nu mai are nevoie de nici o prezentare, Profesorul este, datorită însuşirilor sufleteşti, şi un mare om.

Dascălul M. Prodan a trecut şcoala şi raporturile sale cu studenţii dincolo de limitele obişnuite ale unei relaţii profesor – student, casa sa fiind locul căutat şi oricând deschis studenţilor, într-o atmosferă ce le-o amintea acestora mai degrabă pe cea de acasă. Aşa cum însuşi mărturiseşte: „… după zeci de ani de profesiune, dispun acum de o mare familie de foşti studenţi.”

Asupra acestei apropieri sufleteşti, asupra acestei permanente atenţii acordate celui de lângă dânsul, ce ocupă un loc central în preocupările sale, Profesorul revine de multe ori, neuitând să amintească mereu de cel ce i-a servit drept model în acest sens: „aceasta am învăţat-o de la Marin Rădulescu, şeful Serviciului Împăduriri de la C.A.P.S. şi conducătorul plicaţiilor practice în silvicultură împreună cu Drăcea. Marinică Rădulescu (aşa cum îl numeam noi), ştia imediat ce face cutare coleg şef de ocol din munţii Vrancei, sau din Banat sau din regiunea Bacăului. Ca studenţi ne miram câteodată de astefel de interese.”

Încercând să definească una din priorităţile îngrijirii pădurii, aceasta nu se identifică printr-un concept ştiinţific abstract, aşa cum poate poate ne-am fi aşteptat de la o atât de importantă personalitate a vieţii ştiinţifice forestiere, ci – chiar dacă la prima vedere pare surprinzător – se regăseşte în aceeaşi grijă pentru om: „…în practica mea din România şi apoi în Germania, am văzut că partea cea mai importamtă în îngrijirea pădurilor este omul, silvicultorul (subl. autorului) care lucrează zi de zi pentru fiinţa pădurii.”

Pentru a ilustra cele spuse până acum, am găsit interesant să reproducem, în cele ce urmează, un discurs rostit de Prof. M. Prodan pe data de 22. X. 1997, la sărbătorirea zilei sale de naştere.

„Mult stimate auditoriu, doamnelor

şi domnilor, dragă domnule Pelz,

După ce până de curând mie îmi era aproape total neclar cum va arăta aceastăîntrunire, vă invit pe toţi la îngăduinţă, dacă eu sunt întrucâtva nesigur.

Eu aş dori astăzi să vă prezint câteva întâmplări din ultimele decenii, care nu au nici o legătură una cu alta, în afară de faptul căîn fiecare din ele am fost implicat.

1. Cu totul surprinzător am primit o scrisoare de felicitare de la Hermann MORGENROTH (Paderborn, 79 ani!) care îmi scria că – în sfârşit – a predat la colecţia oraşului colecţia lui de fluturi, pe care o realizase deja acum aproape 70 de ani.

Imediat după război, Morgenroth a lucrat – ca repatriat – la noi la institutul de cercetări (60 pfenigi pe oră, când un pacheţel de ţigări „la negru” era 150-200 de mărci!). Timpurile s-au schimbat în mod decisiv, însă discrepanţa dintre salarii şi preţuri este din nou atât de avansată, încât cu siguranţă meditaţiile pe acestă temă nu sunt nepotrivite. In legătură cu fluturii colegului Hermann Morgenroth, îmi amintesc încă bine de un ţăran pe nume Reich din Ringschneit (Bar Biberach pe Riss), pe care l-am cunoscut când ne-am refugiat în acea regiune datorită distrugerii oraşului Freiburg prin bombardamentul aerian din 27.11.44. Pe atunci se spunea căţăranul Reich ar avea o colecţie de fluturi demnă de a fi văzută. Eu mi-am imaginat o colecţie strălucitoare, de fluturi mari. Domnul Reich se specializase însă pe microlepidoptere şi crescuse el însuşi astfel de exemplare. Ca specialist ne-a vorbit el exclusiv despre diverse, aşa şi aşa, dar nimic despre Tortrix buoliana. El ştia de exemplu că un asemenea exemplar rar ar fi de găsit de asemenea la colegul lui din Salzburg, şi mult mai mult. Acest exemplu de aprofundare cu pasiune într-un asemenea domeniu este singular. Pe atunci, spre sfârşitul războiului, de frica raidurilor aeriene pustiitoare, au fost adăpostite la el şi părţi din colecţia de fluturi de la Stuttgart, ceea ce fărăîndoială vorbeşte despre competenţa sa.

2. Impreună cu doi studenţi, Karl Eugen Rehfuss – actualmente profesor de Pedologie la München şi Walter Hübner (amândoi au acum în jur de 64/65 ani), mergeam la un congres al renumitei Facultăţi de Silvicultură de la Eberswalde. Pe drum ne-am oprit în Marburg pentru a vizita un student foarte bolnav. Este vorba de Georg-Wilhelm Henckel. El studiase două semestre la Freiburg, unde era foarte îndrăgit datorită personalităţii sale atrăgătoare şi s-a bucurat de o neţărmurită admiraţie. El m-a rugat să trec, la întoarcere, pe la el.

La congresul din Eberswalde noi am făcut cunoştinţă cu profesorii Richter (Amenajarea pădurilor) şi Wagenknecht (Silvicultură), astfel că atmosfera a fost oarecum foarte stresantă. In drum spre casă, l-am vizitat din nou pe dragul nostru Georg-Wilhelm Henckel. Şi astăzi mai sunt emoţinat (zguduit), când mă gândesc cât de neliniştit era acest om în aşteptarea apropiatei sale morţi.

3. Între anii 1949 şi 1980 eu am îndrumat 40 de diplomanzi şi 36 de doctoranzi. Lucrările lor cuprind aproape întreaga problematică a practicii forestiere. In legătură cu aceasta, îmi face plăcere să văpun la dispoziţie listele cu titlurile şi referenţii. Mi-ar veni greu să evidenţiez nominal unii colegi, mai ales că unii nici nu mai trăiesc şi mulţi sunt deja pensionari. In ansamblu unele nume vă vor fi totuşi bine cunoscute. Cu siguranţă nu ar trebui să fie lipsit de interes să poţi reveni asupra unei înşiruiri de acest fel, care se extinde pe un interval de aproape trei decenii.

Una dintre cele mai importante teme dintre acestea a fost desigur problema evalu ării funcţiilor sociale ale pădurii. Eu îmi amintesc că, la o şedinţă a Kuratoriumului (Consiliului de administraţie) Institutului de Cercetări Forestiere, am încercat să risc o „evaluare globală” în DM (mărci germane). Dr. Max Scheifeli, pe atunci conducătorul Administraţiei Forestiere a Landului Baden-Württemberg, a făcut următoarea remarcăîn acest sens (citat): „Cifrele sunt sugestive. Intrebarea este însă: cine plăteşte aceste sume?” Până astăzi problema a rămas încă nerezolvată. Sunt însă voci din ce în ce mai serioase care spun: P ădurea costă bani pentru ceea ce oferă! A fost un eveniment cu implicaţii politice, căci între timp multe asociaţii şi organizaţii vor să determine acest lucru. Colegul Manfred Schiz, de la Ocolul silvic Calw, observa, cu privire la acest lucru, la o întrunire forestieră (citez): „Se va ajunge atât de departe, încât noi, silvicultorii, îi vom întreba pe apărătorii naturii şi ai mediului înconjurător, dacăavem voie să intrăm în pădure”.

In legătură cu evaluarea funcţiilor sociale ale pădurilor, noi trebuie să vedem şi importanţa ecologicăîn ansamblul ei, întrucât ele au o influenţă decisivă asupra echilibrului naturii. Cel mai recent exemplu în acest sens îl reprezintă devastatoarele incendii de pădure din Indonezia, care între altele conduc – fără discuţie – la o catastrofă a economiei forestiere, la care opinia publică mondială priveşte cu aceeaşi ridicare din umeri, ca şi la imensele defrişări de pădure la scară planetară, prin – înainte de toate – marea industrie japoneză.

Ceea ce se distruge din resursele naturale fie din lăcomie, fie din râvna de putere şi de şantaj motivată politic, nu mai poate fi tolerat îndelung şi ar trebui să ne aducă pe noi nu doar într-o „stare de alarmă” pasivă. Atâta timp cât aici nu se formează o falangă, adică atât timp cât din nou fiecare persoanăîn parte, porneşte de la, respectiv visează că totuşi „ceilalţi” trebuie să preia rolul de avangardăîn lupta pentru supravieţuirea naturii care – pentru omenirea noastră – este peste măsură de importantă, generaţiile viitoare vor avea de dezbătut chiar în curând posibilele soluţii ale problemei, dacă atunci aceasta va mai fi încă posibil.

[Vezi Wolfgang v. Boeselager/La: Waldpositionen des BUND, AFZ/Der Wald 19/1997]

4. In încheiere aş dori să vă spun ceva despre bradul „meu” care a ajuns la maturitate. In toamna lui 1942 am venit la Freiburg, în acest peisaj impresionant cu splendidul Schlossberg, care este un pinten al Pădurii Negre. Intrucât pe atunci eu trăiam singur, era ceva obişnuit să fac drumeţii mai lungi sau mai scurte. In spatele Schlossbergului, la limita dintre pădurea orăşeneascăşi domeniul oficiului pentru grădini am dat peste o suprafaţă proaspăt regenerată cu puieţi deşi de fag. Pe această suprafaţă se găsea, spre surpriza mea, şi un singur puiet micuţ de brad. Nu ştiu de ce, dar imediat am îndepărtat unii puieţi de fag pentru a-i face loc celui de brad. Pe măsură ce eu vizitam din când în când acest brad, crescu interesul şi grija mea peste ani şi decenii, ca el să rămână viguros. La început, această muncăera uşoară, dar ulterior nu avea să mai fie la fel de uşoară, căci fagul creştea acolo foarte bine. În prezent situaţia este următoarea: bradul „meu” are doar 3,8-4 m înălţime, în timp ce fagii au 15-20 m.

Mare a fost bucuria mea, când – după o rărire a fagilor – am putut constata că lucrătorul forestier a cruţat bradul „meu”.

Dr. Burgbacher, şeful ocolului silvic din localitate, precum şi funcţionarii şi colaboratorii săi au aflat ceva despre acest brad „al meu” şi s-au exprimat favorabil în legătură cu acest lucru. Eu m-amîmprietenit cu bradul deoarece el mă poate încuraja întotdeauna, indiferent dacă eu sunt bucuros sau uneori posomorât. Şi astfel sper eu că fagii, care se prevede a fi răriţi, îi vor face bradului atât de mult spaţiu, încât acesta o datăîn plus, după aproximativ o jumătate de veac, va putea să renască. În aceste condiţii staţionale şi climatice favorabile, el poate prospera încă mult timp, după cum indică arborii bătrâni, frumoşi şi puternici din vecinătate; cu siguranţăîncăşi atunci când eu de mult voi fi zăbovind în alte lumi.

În încheiere aş dori să vă mulţumesc tuturor pentru antenţia Dvs. faţă de expunerile mele şi să adresez un salut cu totul deosebit, împreună cu cele mai bune urări, fiecăruia dintre dragii mei colegi de la ocolul silvic, care prin intermediul interesului lor apărăşi transmit simbolic generaţiilor viitoare interesele mele.

Mulţumiri codiale Dvs. tuturor!”

Bradul de mai sus – ce aminteşte parcă de Bucovina, „… de care mă leagă atât regiunea unde am lucrat şi eu, cât şi amintirea oraşului Cernăuţi, unde m-am născut.”, şi unde acesta este un însoţitor credincios al omului în marile clipe ale sale: ridicarea casei, nunta – reprezintă însă numai unul din mulţii „brazi” pe care, cu răbdare, cu înţelegere şi cu o grijă, pe care am putea-o numi părintească, i-a îndrumat până acum: studenţi, diplomanzi, doctoranzi şi de care s-a simţit mereu apropiat.

Ca într-o adevărată familie, la fiecare prilej de aniversare – ziua de naştere sau oricare alt moment important din viaţa sa – Profesorul este înconjurat de mulţi dintre foştii săi studenţi sau colaboratori, astăzi ei înşişi personalităţi ale vieţii silvice. De fiecare dată, întâlnirile sunt nu numai prilejul rememorării unor clipe plăcute, trăite împreună cu ceva vreme în urmă, ci şi al unor noi lecţii de (silvi)cultură, însoţite de o exemplară modestie, izvorâte dintr-o viaţă trăită la cele mai înalte cote morale şi profesionale.

Un exemplu în acest sens ni-l oferă discursul următor, ţinut la Freiburg, pe data de 10.II.1994, la împlinirea a 50 de ani de la obţinerea titlului ştiinţific de doctor.

„Mult stimat auditoriu, mult stimate domnule decan, dragă domnule Oesten, dragă domnule Rennenberg, tânăra şi simpatica mea colegă , dragi colegi,

Pentru mine reprezintă o bucurie de nedescris să pot sărbători astăzi împreună cu oameni atât de tineri cum încă mai eram şi eu cu 50 de ani în urmă. Totodată acesta este un eveniment de neuitat săfiu aici împreună cu profesorii şi colaboratorii de la Universitate şi de la Institutul de Cercetări Forestiere, precum şi din producţie. Eu am avut mulţi studenţi şi de-a lungul anilor ne-a legat o prietenie trainică. Eu nu mai sunt atât de priceput precum dumneavoastră, dragă colegă şi dragi colegi, ar trebui să fiţi şi cum eu, cândva, într-o anumită măsură am fost, la interpretarea clasicei măsuri de siguranţă, care joacă un anumit rol la orice evaluare. Dacă mă gândesc care au fost împrejurările omagierii mele, atunci aş putea în cele ce urmează să fac o analiză aproximativă. În luarea deciziei privind acestă sărbătorire, totaliatea performanţelor mele ştiinţifice şi de altă natură a contribuit cu circa 0,2 sau 20%; dimpotrivă, pentru legătura cu vârsta ramâne 0,8 = 80%, ceea ce este foarte semnificativ. Cu atât mai mult sunt copleşit de entuziasmul plin de devoţiune al decanului şi al întregii facultăţi de a organiza acestă întrunire. Dumneavoastră, draga mea colegă şi dragii mei colegi reprezentaţi principalul motiv al acestei întruniri şi de aceea eu vă mulţumesc. Cu trecerea anilor, eu m-am îndepărtat tot mai mult de virtuozitatea specialităţii mele iniţiale şi astfel am devenit mai retras, astfel încât profesoara de sociologie Clarita Müller-Plantemberg, mama absolventei Vera din Freiburg, pe care dumneavoastră, dragi doctoranzi, o mai ştiţi cu toţii, odată m-a întrebat: „De fapt ce ai făcut dumneata în toţi anii ?”. Cumva, brusc, mi-a venit răspunsul: „M-am familiarizat cu lucruri care mie nu-mi erau proprii.” După ce, în aceste zile, am citit expunerea plină de conţinut şi deschizătoare de perspective a profesorului Rennenberg despre „schimbările globale”, aproape că am fost tentat să acord răspunsului meu, adresat Claritei (care deja, de decenii, intervine pentru triburile indiene din bazinul Amazonului, pentru a-i apăra de defrişare) şi o justificare interdisciplinară. Şi aici, dragii mei colegi tineri, a avut loc o schimbare în evoluţie. În urmă cu multe decenii, înainte şi în timpul studenţiei mele, deci acum 60-70 de ani, era momentul de vârf al manualelor germane, generale şi forestiere, care, în toate facultăţile ţărilor europene şi din afara Europei, ca de exemplu Japonia, erau căutate şi apreciate: „Manualul de botanică” de Strassburger, „Silvicultura ” de Ramann, Bedekunde şi K. Gayer, „Silvicultura pe baze naturale” a lui H. Mayr, „Bazele fitogeografice şi ecologice ale silviculturii” de K. Rubner, „Lecţia pădurii” de G.E. Morosov, „Silvicultura pe baze ecologice” a lui A. Dengler; „Manualul de taxaţie şi statică forestieră ” al lui M. Endres, „Manulalul de politică forestieră” al aceluiaşi, „Manualul de dendrometrie” al lui Udo Müler, „Organizarea întreprinderii” şi „Bazele ordinii spaţiale în pădure” de Chr. Wagner, „Metode de cercetare statistice” de Czuber-Burkhardt, „Manualul de comercializarea şi valorificarea prin vânzare a lemnului” de Hufnagl-Flatscher. Era totdeauna apreciată delimitarea clară dintre specialităţi. În 1941 a apărut „Introducere în ştiinţa creşterii şi producţiei forestiere” de K. Vanselov, cu care s-au pus bazele acestei specialităţi ca disciplină de sine stătătoare. Aceste informaţii pe care le-am citat din memorie ar putea fi completate după plac …Între timp multe s-au schimbat. Nu se mai doreşte o delimitare, ci o abordare interdisciplinară. Unii fac realmente eforturi în acest sens. Răsplata constăîn aceea căîntregul câştigăîn frumuseţe şi veridicitate. Teoria sistemelor şi gândirea sistemică, precum şi luarea în considerare a întregului, au adus o extindere considerabilă a orizontului nostru spiritual. La aceasta a contribuit şi introducerea unor noi concepte de gândire în ştiinţele naturale exacte, a unor noi paradigme sau „Paradigmata” (dacă această expresie vă este mai dragă). Deja, în urmă cu circa 2500 de ani, întunecatul Heraclit spunea: „Toate depin unele de altele”. Şi „Coincidentia opositorum” de Nicolae Cusanus se poate de asemenea găsi la Heraclit, „in nuce”. Dar eu nu vreau să mă abat. În expunerea plină de învăţăminte a profesorului Rennenberg, se arată că noi doar interdisciplinar putem şi trebuie să lucrăm. Dacă dumneavoastră întrebaţi un silvicultor care este preocupat cu probleme practice sau, de asemenea, un cercetător silvic rezonabil, cum se comportă diferitele specialităţi, atunci puteţi obţine uşor răspunsul: totul este ecologie, totul este economie, totul este silvicultură, totul este pedologie ş.a.m.d. – toate specialităţile se întrepătrund. Conferinţa profesorului Rennenberg „Schimbarea globală” m-a purtat cu gândul la modelul lumii, al Clubului de la Roma din 1972 ( = limitele creşterii). Intre timp a apărut un nou raport al Clubului de la Roma „The First Global Revolution”, 1991 (în germană: „Revoluţia globală”). În 1993 a apărut versiunea germană: „Noile limite ale creşterii” (în engleză: „Beyond the limits”). În această carte, autorii Donella şi Dennis Meadows şi Jorgen Randers, scriu între altele: „După descoperirea agriculturii şi după descoperirea revoluţiei industriale, omenirea este chemată acum la cea de-a treia mare schimbare din istoria ei: la înnoire ecologică – la o revoluţie a mediului înconjurător.” Dacă citim în carte mai departe, vedem la cuprins: următoarea revoluţie – spre societatea durabilă. Mă adresesz în primul rând sărbătoriţilor, tinerei colege şi colegilor, dar şi tuturor: nu se putea practica agricultura fără o gospodărire durabilă. Aceasta s-a învăţat de-a lungul sutelor de ani, căci totdeauna se putea evita. Este meritul silviculturii europene, în special a celei din Europa Centralăşi din Germania, de a fi fundamentat şi dezvoltat în urmă cu mai bine de 200 de ani conceptul de durabilitate. În ultimii 20 de ani, nevoia de durabilitate s-a extins în toate domeniile societăţii umane. În acelaşi timp, se impune ideea „o lume pentru toţi”, o maximă care a fost formulată la un congres de către primul ministru al Norvegiei, Gro Harlem Bruntland, în 1987. Deja în 1966 onestul sociolog K. E. Boulding a folosit conceptul de „naveta spaţială Pământ” („The Economics of the Comming Spaceship Earth”). În acest context, nu ar trebui uitat „Memorandumul Osnabrücker”- „Responsabilitate pentru planetă”. Cu o obiectivitate şi acuitate de neatins, au fost expuse racilele statelor industrializate. În toate aceste lucrări este vorba, de asemenea, în mare măsură despre durabilitate. În viziunea „o lume pentru toţi” pădurea primeşte, în fine, pentru toate regiunile, o importanţă sporită. Politicienii reflectă acum la aceasta. Astfel, doamna Bruntland evidenţiază rolul pădurii în reducerea cantităţii de CO₂, şi Al Gore, membru al Senatului Statelor Unite şi colaborator al preşedintelui Statelor Unite, Clinton, subliniază rolul pădurii şi al împăduririlor necesare, inclusiv pentru U.S.A. (Al Gore: „Earth in the Balance – Ecology and Human Spirit”, în germană: „Drumuri spre echilibru”). Independent de „următoarea revoluţie”= „societatea durabilă” din cartea „Noile limite ale creşterii”, un coleg elveţian, Christian Küchli, cu ocazia Congresului Federaţiei Forestiere din Elveţia, a fundamentat şi a formulat la modul imperativ: „Înainte, spre o cultură universală a durabilităţii!” (o expresie care acţionează dinamizator asupra tuturor). Dietrich Burger, conducătorul compartimentului forestier al G.T.Z., în acelaşi spirit, a elaborat linii directoare complexe pentru proiectele de ajutorare a dezvoltării forestiere. Clarita Müller – Plantenberg se osteneşte să realizeze în regiunea Amazonului premisele pentru supravieţuirea triburilor de indieni. Lütz Fähser, de la ocolul silvic Lübek, a format o echipă de lucru remarcabilă, pentru elaborarea unui nou concept de utilizare a pădurilor pentru pădurile sale. În această grupă sunt, în afară de două doamne senator ale oraşului, profesori, fosta noastră studentă Tini Westphal, de asemenea Knut Sturm şi Hermann Graf Hatzfeld, care acţionează neobosit pentru luarea în cosiderare, în totalitate, a rolului pădurii.

Eu întotdeauna am primit cu mare entuziasm conferinţele interdisciplinare ale colegului nostru Gerd Beissel, conducătorul compartimentului producţiei biologice din Direcţia Forestieră Stuttgart, despre aceste aspecte care sunt profund legate de practica economiei forestiere şi de problemele globale. El a studiat în Freiburg şi a elaborat sub conducerea noastră o lucrare de diplomă despre comportamentul privind creşterea şi posibilităţile de schimbare ale arboretelor mixte, supraîmbătrânite, pe care a încheiat-o în 1961. În 1974, deci acum 20 de ani, el a promovat precum dumneavoastră aici, la noi, cu o lucrare despre dezvoltarea în continuare a amenajării pădurilor. Economia foretieră abordează în mod conştient viitorul multilateral, global, deschizător de drumuri.

Dragii mei colegi tineri, onorat auditoriu,

Foarte pe scurt eu am încercat să schiţez unele succesiuni de idei şi teme care vă aşteaptă pe dumneavoastră; eu vă dau dumneavoastră un poem al unui coleg care, în curând, va împlini 89 de ani. El este menit a vă ajuta să ajungeţi la cunoaşterea de sine. Al doilea poem, al unui autor în vârstă de 98 de ani, vă va convinge că fiecare dintre dumneavoastră reprezintă cea mai mare minune. Eu vă doresc dumneavoastră să trăiţi şi mai mult decât mine, să deveniţi atât de bătrâni şi să rămâneţi viguroşi precum ultimul autor. În încheiere aş dori încă o dată să mulţumesc decanului şi tuturor doamnelor şi colegilor care mereu mi-au făcut viaţa tot mai frumoasă.”

Mărturie a calităţilor sale profesionale şi morale stă şi numărul mare de studenţi şi doctoranzi, cărora le-a deschis calea către afirmarea profesională. Ca şi în povestea bradului descrisă anterior, aceştia vor putea„prospera încă mult timp după cum indicăarborii bătrâni, frumoşi şi puternici din vecinătate„, fiind crescuţi la o şcoală de marcă, de un Profesor care-şi merită cu prisosinţă acest nume. Parte din cei ce au fost îndrumaţi de către Prof. M. Prodan la întocmirea lucrărilor lor de diplomă sau de doctorat sunt prezentaţi în cele ce urmează, graţie materialului pus la dispoziţie prin bunăvoinţa domnului A. Teuşan; ne facem un titlu de onoare din a spune că mai multe din rezumatele acestor lucrări, în special teze de doctorat, prin amabilitatea Prof. M. Prodan, se regăsesc şi în biblioteca Staţiunii Experimentale de Cultura Molidului Câmpulung Moldovenesc.

LUCRĂRI DE DIPLOMĂ

1. 1949 ENGHARDT, Hans: Untersuchungen über die Grosse des Jährlichen Höhenzuwachses bei der Kiefer und seine Abhängigkeit von der Niederschlagsmenge bestimmter Perioden unter Anwendung der Korrelationsrechnung. (Cercetări asupra mărimii creşterilor anuale în înălţime la pin şi dependenţa ei de cantitatea de precipitaţii din anumite perioade, prin utilizarea calculelor de corelaţii), PRODAN/ZENTGRAF

2. 1950 BRAUN, Werner: Untersuchung der Bestandeshöhenkurven und Vergleich der Vorratsergebnisse aus Massentafeln und Plenterwaldtarifen im Parkwald Freudenstadt (Cercetări privind curbele înălţimilor arboretelor şi comparaţie dintre tabelele de producţie şi tarifele pentru arborete grădinărite în stabilirea volumului în pădurea – parc – Freudenstadt), PRODAN/MITSCHERLICH

3. 1951 EHRGOTT, Helmuth: Untersuchung über die echte Schaftolzformzahl der Kiefer in den pfalzischen Forstätern Pirmasens – Sud und Fischbach (Cercetări asupra coeficientului real de formă la pin, în ocoalele silvice Pirmasens – Sud şi Fischbach – Pfalz), PRODAN/MITSCHERLICH

4. 1952 PFEILSTICKER, H.: Untersuchungen über den Bestandesaufbau im württemberischen Forstbezirk Langenbrand (Cercetări asupra structurii arboretelor în cantonul silvic Langenbrand -Württemberg) PRODAN/MITSCHERLICH

5. 1952 MOOSMAYER, H.U.: Untersuchungen über den Durchmesserzuwachs (Cercetări asupra creşterilor în diametru), PRODAN/MITSCHERLICH

6. 1952 WESTERNACHER, E.: Theoretische Untersuchungen uber Wertmittelstäme in Fichtenbeständen (Cercetări teoretice asupra valorii indicatoare a arborelui mediu în arborete de molid), PRODAN/ABETZ

7. 1953 CROCOLL, Lutz: Untersuchungen über die Stamform von Schwarzpappelhybriden (Cercetări asupra formei trunchiului la hibrizii de plop negru), PRODAN/ABETZ

8. 1953 BAHLE, Ludwig: Untersuchungen über die Entwicklung der Forche in den Mischbeständen des Forstbezirkes Tettnang (Cercetări privind dezvoltarea pinului în arboretele de amestec din cantonul silvic Tettnang), PRODAN/MITSCHERLICH

9. 1949 STOHR, K. Fr.: Der Trommelsextant als Indirekter Baumhöhen – und Stärkemesser (Sextantul cu tambur – ca instrument de măsurare indirectă a înălţimii şi grosimii arborilor), PRODAN/HOPMANN, Hann. Munden

10. 1954 HABERLE, Siegfr.: Die Holzvorratsinventur mit Räpresentativverfahren (Inventarierea volumului de lemn prin procedee reprezentative), PRODAN/ABETZ

11. 1955 SCHILLING, Ottmar: Bestandesaufbau und Representativverfahren (Alcătuirea arboretelor şi procedee reprezentative), PRODAN/MITSCHERLICH

12. 1955 SCHOPFER, Walter: Untersuchungen über den durchschnittlichen und laufenden Kreisflächenzuwachs einzelne Stärkeklassen in Hochwaldbeständen (Cercetări asupra creşterii curente şi medii în suprafaţă de bază, pe clase de grosimi în arborete de codru), PRODAN/MITSCHERLICH

13. 1955 GOTZ, Viktor: Der Stadtwald Saulgau im Spiegel der Statistik (Pădurea comunală Saulgau în lumina statisticii) PRODAN/MANTEL

14. 1955 KUNSTLE, Edgar: Qualitätsansprache in Laubholzbeständen (Caracteristici calitative în arborete de foioase), PRODAN/MITSCHERLICH

15. 1956 WEISS, Helmut: Vorrat und Stammzahlverteilungen in den Tannenbeständen des ehem. Klosterforstes Herrenalb bei der Forsteinrichtung im Jahre 1790 (Volumul şi distribuţia pe categorii de diametre în arborete de brad ale fostei păduri bisericeşti Herrenalb – oglindite în amenaja-mentul din 1790), PRODAN/MANTEL

16. 1957 CHRISTMANN, Volker: Untersuchungen über den Rindenanteil der Pfalzer Kiefer (Cercetări asupra procentului de coajă la pinul din Pfalz) PRODAN/MITSCHERLICH

17. 1957 WEBER, Joachim: Zuwachsuntersuchungen im Plenterwald (Cercetări auxometrice în codrul grădinărit) PRODAN/MITSCHERLICH

18. 1958 LENHARD, Udo: Untersuchungen über Einheitshöhehkurven (Cercetări asupra curbelor de înălţimi unitare) PRODAN/MITSCHERLICH

19. 1959 JANZ, Klaus: Die schwedische Reichswaldtaxierung (Caracterizarea dendrometrică a pădurii regale suedeze) PRODAN/ABETZ

20. 1960 HAUSBURG, Hub.: Das Stammabtsandsverfahren (Procedeele distanţei dintre arbori) PRODAN/MITSCHERLICH

21. 1961 BEISEL, Gerd: Zuwachserhebungen als Planungsgrundlage für die Forsteinrichtung (Stabilirea creşterii ca bază a planificării în amenajamentul silvic) PRODAN/ABETZ

22. 1962 MAYER, Gerhard: Aufstellung einer Fichtenderbholzmassestafel für alle Altersklassen (Intocmirea unor tabele pentru volumul lemnului de lucru la molid pentru toate clasele de vârstă) PRODAN/MITSCHERLICH

23. 1962 SIEGMUND, Eberh.: Konstruktion einer Bu-Massentafel (Construcţia unei tabele de producţie pentru fag) PRODAN/MITSCHERLICH

24. 1964 HABERLE, Eberh.: Zum Problem Wald – und Luftverunreinigung (In problema relaţiei dintre pădure şi poluarea atmosferei) PRODAN/MANTEL

25. 1968 GRAF, Gunter: Die Leistungskontrolle bei verschiedenen Forstinventurverfahren (Controlul productivităţii prin diferite procedee de inventariere) PRODAN/DIETZ

26. 1968 PELZ, Dieter: Repräsentativverfahren mit ideallen Probeflächen zur Ermittlung der Bestandesgrundfläche (Procedee reprezentative cu suprafeţe de probă ideale pentru stabilirea suprafeţelor de bază a arboretelor) PRODAN/MITSCHERLICH

27. 1968 EHRLENSPIEL, G.: Ermittlung der Bestandeskreisfläche für den Einzelstamm (Stabilirea suprafeţei de bază a arboretului prin arborete individuale) PRODAN/MITSCHERLICH

28. 1969 POGODA, Martin: Massenzuwachsermittlungen im Plenterwald nach der Kontrolmethode für Zwecke der Forsteinrichtung (Stabilirea creşterii în volum în codrul grădinărit prin metoda controlului, în scopuri amenajistice) PRODAN/SPEIDEL

29. 1971 LOMBA, Paul: Schaftformuntersuchungen bei der Baumart Abies Pindrow (Cercetări asupra formei trunchiului la specia Abies Pindrow) PRODAN/MITSCHERLICH

30. 1972 KUNZEL, Ernst: Auswertung von Mellorationsversuchen in wuchsstockenden Fichtenreinbeständen von Bundsandstein (Valorificarea procedeelor de ameliorare din arborete pure de molid instalate pe gresii) PRODAN/MITSCHERLICH

31. 1976 SEEMANN, Dieter: Bestandsaufnahme innerstadtischer Grünflächen (Inventarierea arboretelor în spaţiile verzi din intravilan)

32. 1977 HUTH, Thomas: Ein neues Höhen- und Entfernungsmessgerät, vorgestellt, beurteilt und verglichen mit 10 weiteren Höhenmessern (Propunere pentru un nou aparat de măsurat înălţimi şi distanţe – comparaţie cu alte 10 aparate).

33. 1977 KASPER, Alois: Untersuchungen der Schallpegelabnahme in Waldbeständen (Cercetări privind diminuarea fonică în arborete)

34. 1977 ANTONY, Ardjuno: Konstruktion eines 5-stufigen Tarifs für Mischbestände (Construcţia unor tarife cu 5 intrări pentru arborete de amestec)

35. 1977 MATTES, Hatto: Strukturdaten für die Freiraumplanung (Date structurale pentru planificarea spaţiilor libere)

36. 1978 PFEILSTICKER, Arne: Vergleich zwischen den echten und unechten Ausbauchungsreihen für die Fichte (Comparaţii între coeficienţi de descreştere naturali şi artificiali la molid)

37. 1978 STOWASSER, Johannes : Bebauung als Weiser für die Belastung der Landschaft (Exploatarea – ca indicator pentru încărcarea Landschaftului)

38. 1978 LEIMGRUBER, Wolfg.: Strukturanalyse einzelner Urwaldbestände auf den Queen Charlotte Islands (British Columbia) (Analiza structurală a unor arborete virgine din insulele Queen Charlotte Columbia Britanică)

39. 1978 HOLAANDER, Christiane: Methoden und exemplarische Untersuchungen zur Ermittlung von Wegdichte und anderen Kennzahlen über Landschaftserschliessung und – belastung (Metode şi cercetări pentru stabilirea desimii reţelei de drumuri şi a altor parametri ai accesibilităţii şi încărcării landschaftului)[MO1]

40. 1979 KIEFER, Franz: Formzahlermittlung und Volumenberechnung an Stangenholzern, Fichte, Tanne und Douglasie (Stabilirea coeficienţilor de formă şi ai volumului pe picior la arborete tinere de molid, brad şi duglas)

41. 1980 SMALTSCHINSKI, Th.: Über den Zusammenhang zwischen der Standfläche von Bäumen und ihrer räumlichen Verteilung (Despre corelaţia dintre suprafaţa de bază a arboretelor şi distribuţia lor spaţială)

LUCRĂRI DE DOCTORAT

1. 1950 v. DIJK, Ir. I: Untersuchungen über den Bestandesaufbau und das Leistungsvermögen von ungleichaltrigen Laubholzmischbeständen in Abhängigkeit vom Standort (Cercetări privind structura şi productivitatea arboretelor de foioase în amestec neechiene în funcţie de staţiune). PRODAN/ZENTGRAF

2. 1954 ALTHERR, Ed.: Berücksichtigung der Formigkeit bei der Sortimentierung. Dargestellt am Beispiel der Holzart Fichte (Luarea în considerare a formei arborilor la sortimentarea lemnului. Exemplificare în cazul molidului). PRODAN/MITSCHERLICH/ABETZ

3. 1955 ENGSTLER, Fr.: Abweichung und Berichtigung der Einzelstamm- und Bestandesmessung nach dem Verfahren Hohenadl (Eroarea şi corecţia în cazul măsurării arborilor individuali şi a arboretului dupăprocedeul Hohenadl). PRODAN/MITSCHERLICH/ABETZ

4. 1957 WETERNACHER, Eb.: Zur rechnerischen Kontrolle der wertmässigen Entwicklung einzelner Waldbestände (Cu privire la controlul prin calcul al evoluţiei valorice a unor arborete individuale). PRODAN/MITSCHERLICH/ABETZ

5. 1957 BRABANDER, H.D.: Gesetzmässigkeiten im Volumenaufbau und Wertaufbau des Schaftes als Grundlage zur Qualitätskontrolle von Laubholzbeständen (Legităţile structurii volumetrice şi valorice a fusului ca baze ale controlului calităţii arboretelor de foioase). PRODAN/MITSCHERLICH/ABETZ

6. 1957 MOOSMAYER, H.U.: Zur ertragskundlichen Auswertung der Standortskartierung auf der schwäbischen Alb (Cu privire la valorificarea rentabilă a cartării staţionale în Schwäbischen Alb). PRODAN/ABETZ/MITSCHERLICH

7. 1957 BAUMANN, Hugo: Forstliche Luftbildinterpretation (Interpretarea din punct de vedere forestier a aerofotogramelor). PRODAN/ABETZ/MITSCHERLICH

8. 1959 ZIMMERMANN, Erwin: Über das Wachstum der Hauptholzarten in der Hochlagen des württembergischen Schwarzwaldes (Despre creşterea principalelor specii lemnoase situate la mare altitudine în Pădurea Neagră din Württemberg). PRODAN/ABETZ/MITSCHERLICH

9. 1960 SCHOPFER, Walter: Beiträge zur Erfassung des Assimilationsapparates der Fichte (Contribuţii la cunoaşterea apartului asimilator al molidului). PRODAN /MITSCHERLICH/ MARQUARDT

10. 1961 WERNER, H.: Untersuchungen über das Wachstum der Hauptholzarten auf den wichtigsten Standortseinheiten der mittleren Alb (Cercetări privind creşterea principalelor specii lemnoase în cele mai importante unităţi staţionale din zona mijlocie a munţilor Alb). PRODAN/MITSCHERLICH/ABETZ

11. 1961 Gussone, A.: Aufmessungsverfahren in jungen Kiefernbebeständen dargestellt an den Ergebnisses des Düngungsversuches Gades-Ehra (Procedee de măsurare în arboretele tinere de molid, exemplificate prin rezultatele proiectului Gades-Ehra privind fertilizarea). PRODAN/MITSCHERLICH/ABETZ

12. 1962 LEINERT, S.: Die Bedeutung der Rohwichte für die Beurteilung des Zuwachses bei Fichte (Importanţa greutăţii specifice pentru aprecierea creşterii la molid). PRODAN/MITSCHERLICH

13. 1963 HAUCK, W.: Untersuchungen nach Stammanalysen über das Wachstum der Traubeneiche im inneren Pfälzer Wald (Cercetări privind creşterea la gorun prin analize de arbori în pădurea din Pfalz). PRODAN/MITSCHERLICH

14. 1963 STOHR, F.K.: Erweiterungsmöglichkeiten der Winkelzahlprobe (Posibilităţi de extindere a sondajului de inventariere parţială după procedeul Bitterlich). PRODAN/MITSCHERLICH/ABETZ

15. 1967 KENK, G.: Die Bestandeserfassung im Kleinprivatwald mit Stichprobenverfahren (Cunoaşterea arboretului în pădurile private mici prin folosirea procedeelor bazate pe sondaje). PRODAN/SPEIDEL

16. 1967 KO, Yung Zu: Beziehungen zwischen Formquotienten und Formzahl (Relaţii între coeficienţii şi indicii de formă). PRODAN/MITSCHERLICH

17. 1967 NIELSEN, U.: Zur Anwendung des Luftbildes in der Forsteinrichtung (Cu privire la utilizarea aerofotogramelor în amenajarea pădurilor). PRODAN/HILDEBRAND

18. 1968 HAUSBURG, H.: Die Eignung der Stammabstände zur repräsentativen Stammzahl – und Vorratsermittlung (Utilitatea distanţei dintre arbori pentru stabilirea numărului de arbori şi a volumului). PRODAN/SPEIDEL

19. 1968 NAGEL, D.: Untersuchungen über die Form und Formentwicklung des Fichtenschaftes (Cercetări privind forma şi evoluţia formei fusului la molid). PRODAN/MITSCHERLICH

20. 1968 OGAYA, N.: Cubierungsformeln und Bestandesmassentafeln (Formule de cubaj şi tabele de cubaj pentru arborete). PRODAN/SPEIDEL

21. 1969 BRUN, R.: Strukturstudien im gemässigten Regenwald Sudchiles als Grundlage für Zustandserhebungen und Forstbetriebsplanung (Studiile privind structura pădurilor umede din partea de sud a statului Chile – bază pentru stabilirea stării ecestora şi pentru planificarea forestieră). PRODAN/LAMPRECHT

22. 1969 HAILER, N.: Untersuchung der Beziehungen zwischen den pflanzensoziologisch definierten Hauptstandorten der Traubeneiche im Pfälzer Wald und deren ertragskundlichem Verhalten (Cercetarea relaţiilor dintre principalele staţiuni forestiere caracteristice gorunului din Pfalz, definite din punct de vedere fitosociologic, şi comportamentul lor productologic). PRODAN/MITSCHERLICH

23. 1970 CHEN, Ch, – M.: Untersuchung der Anwendungsmöglichkeit von Repräsentativaufnahmen in künstlichen Beständen – dargestellt am Beispiel von Waldaufnahmen in Taiwan (Cercetări privind posibilităţile de utilizare a inventarierilor reprezentative în arboretele artificiale. Exemplu de inventariere a pădurii în Taiwan). PRODAN/SPEIDEL

24. 1970 PETRI, G.: Der land- und forstwirtschaftliche Bodenmarkt in Baden-Württemberg. Ein Beitrag zur Waldbodenbewertung (Piaţa terenurilor agricole şi forestiere în Baden-Württemberg. O contribuţie la evaluarea terenurilor forestiere). PRODAN/SPEIDEL

25. 1971 BATTI, Fikret : Ertragstafel und Leistungspotential der Kiefer (Pinus silvestris L.) in der Turkei [Tabelă de producţie şi potenţialul de producţie al pinului (Pinus silvestris L.) în Turcia]. PRODAN/MITSCHERLICH

26. 1971 CONN, G.: Konstruktion eines Mittelstammtarifes für natürliche Laubholzmischbestände (Gelammat) [Alcătuirea unui tarif pentru arborele mediu în arborete naturale de foioase în amestec (Gelammat)]. PRODAN/SPEIDEL.

Note

¹ Toate citatele sunt luate dintr-o scrisoare a Profesorului M. Prodan, datată 21.II.1998, adresată dr. ing. Radu Cenuşă, şeful Staţiunii Experimentale de Cultura Molidului Câmpulung Moldovenesc.