Din iniţiativa „Societăţii Progresul Silvic”şi a Filialei teritoriale „Romsilva” Suceava, în zilele de 26-27 octombrie 1995 s-a desfăşurat în raza ocoalelor silvice Marginea şi Vama, jud. Suceava un schimb de experienţă axat pe problematica actualizării tehnologiilor de regenerare a arboretelor de răşinoase şi de amestec. La această manifestare au participat directorii, şefii birourilor fond forestier, şefii de ocoale, din Filialele Teritoriale „Romsilva” Botoşani, Iaşi şi Suceava, precum şi reprezentanţi ai Filialelor Teritoriale „Romsilva” Neamţ şi Baia Mare şi Staţiunii Experimentale de Cultura Molidului Câmpulung Mold. Lucrările au fost coordonate de către Prof.dr.ing. Ioan Milescu, decanul Facultăţii de Silvicultură a Universităţii „Stefan cel Mare” din Suceava, preşedintele Societăţii „Progresul Silvic” ing. Mihai Daia-director „Romsilva” Bucureşti şi ing. Gheorghe Pâslaru – director Filiala Teritorială Romsilva Suceava.

In prima zi, schimbul de experienţă s-a desfăşurat sub forma unui tur de studii pe o traversă N-S, începând de la Codrul Voivodesei până în Obcina Feredeului. Au fost analizate arborete de amestec şi molidişuri din parcele situate în O.s. Marginea şi Vama.

Prezentarea lucrărilor de teren, a evoluţiei arboretelor, a soluţiilor tehnice oferite de proiectare şi a modului de aplicare a amenajamentului a fost făcută de către ing. Aurel Burciu – şeful O.s. Marginea şi ing. Gh. Nichiforel – şeful O.s. Vama. La fiecare arboret prezentat a fost analizată oportunitatea soluţiei adoptate precum şi variante noi, adecvate de regenare naturală.

In ziua de 27 octombrie, la Câmpulung Mold. au fost purtate numeroase discuţii ce au completat luările de poziţie de pe teren, discuţii din care s-au desprins numeroase direcţii din care remarcăm:

– necesitatea apariţiei grabnice a Codului Silvic şi a altor reglementări juridice privind politica silvică;

– necesitatea revizuirii normelor de amenajare cu unele precizări privind zonarea funcţională a pădurilor în contexul noilor probleme legate de dezvoltarea zonelor montane;

– necesitatea revizuirii şi completării normativelor de regenerare a arboretelor în ideea promovării unor tratamente clasice, cu o mai mare eficienţă în asigurarea reuşitei regenerărilor naturale, în condiţiile în care multe arborete au declanşat procesul de regenerare, existând însă riscul pierderii seminţişului datorită unor extracţii de intensitate redusă, prescrise de tratamente uneori inadecvate.

Reprezentanţii forurilor de decizie au dat asigurări că vor întreprinde demersuri pentru realizarea acestor deziderate şi ale multor altora asemenea probleme pentru a conferi o mai mare libertate tehnologică specialiştilor din producţie.

Manifestarea a fost apreciată ca foarte utilă, recomandându-se multiplicarea şi diversificarea paletei tematice ale unor asemenea schimburi de experienţă.

*

* *

In ziua de 13 octombrie 1995 în Aula mare a Academiei Agricole si Silvice din Bucureşti s-a desfăşurat omagierea ilustrului silvicultor român prof. dr. Marin Drăcea în cadrul sesiunii ştiinţifice festive „Marin Drăcea, personalitate marcantă a silviculturii româneşti la împlinirea a 110 ani de la naşterea sa”.

Manifestarea de cel mai înalt nivel a purtat girul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, Regiei Autonone a Pădurilor „Romsilva R.A.”, Academiei de Stiinţe Agricole şi Silvice – Secţia de Silvicultură, Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice, Societăţii „Progresul Silvic” în calitate de organizatori.

Laturile personalităţii marelui înaintaş au fost conturate de către :

– Dr. ing. Marian Ianculescu, Secretar de Stat Ministerul Apelor,Pădurilor şi Protecţiei Mediului : „Marin Drăcea şi conştiinţa forestieră”;

– Prof. dr. ing. Corneliu Răuţă, preşedintele Academiei de Stiinţe Agricole şi Silvice : „Vieţi paralele Marin Drăcea şi Gheorghe Ionescu Siseşti”;

– Ing. Gheorghe Gavrilescu, director general „Romsilva R.A.” : „Marin Drăcea susţinător al Casei Autonome a Pădurilor Statului (CAPS), instituţie de referinţă pentru Regia Autonomă a Pădurilor ROMSILVA R.A.”

– Prof. dr. ing. Ioan Milescu, preşedintele Societăţii „Progresul Silvic” Univ. Stefan cel Mare Suceava : „Personalitatea profesorului Marin Drăcea reflectată în activitatea societăţii PROGRESUL SILVIC”;

– Prof. dr. ing. Ion Florescu, profesor univ. „Transilvania” Braşov : „Marin Drăcea un mare dascăl al şcolii româneşti de silvicultură”;

– Dr. ing. Nicolae Geambaşu, director ICAS : „Marin Drăcea întemeietorul şi primul director al Institutului de Cercetări şi Experimentaţie Forestieră (ICEF), concepţia sa privind organizarea cercetării forestiere în România”

– Ing. Mihai Daia, director tehnic „Romsilva R.A.” : „Idei şi fapte ale prof. Marin Drăcea în dezvoltarea silviculturii româneşti”;

– Dr. ing. Ioan Catrina, director ştiinţific ICAS, Preşedintele Secţiei de Silvicultură ASAS :”Concepte şi realizări de marcă în domeniul ştiinţelor silvice în epoca Marin Drăcea, în ţară şi pe plan internaţional”;

– Prof. dr. doc. Victor Giurgiu, profesor Univ. Stefan cel Mare Suceava : „Marin Drăcea pagini inedite”;

– Dr. ing. Radu Cenuşă, şeful Staţiunii ICAS Câmpulung Moldovenesc : „Marin Drăcea militant neobosit în apărarea integrităţii patrimoniului păduros al României”.

Prezentări inedite au fost făcute de către dr.ing. Valeriu Dinu, elev şi colaborator al profesorului, precum şi de către ing. Mihai Daia care, în calitate de consătean al lui Marin Drăcea, a prezentat mândria locuitorilor comunei vis-a-vis de realizările celui care s-a ridicat din rândurile lor ajungând până la vârful societăţii, nu din punct de vedere al poziţiei politice (căci s-a stins într-o cvasiuitare) cât din punctul de vedere al operei de pionerat în economia agrară a României în general şi în silvicultură, în special.

Discuţiile purtate au pus în evidenţă faptul că opera marelui înaintaş este relativ puţin cunoscută de aceea este necesară adunarea tuturor lucrărilor şi publicarea lor într-o ediţie de opere complete. Iniţiativa revistei Bucovina Forestieră de a republica sub rubrica „Reconstituiri” a conferinţei „Consideraţii asupra domeniului forestier al României” apărută în 1938, a fost primită cu tăcere de organizatori.

S-a mai propus ca Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice să poarte numele „Marin Drăcea” şi bustul profesorului să fie aşezat în curtea ASAS alături de al prietenului său Gheorghe Ionescu Siseşti.

Catalogând manifestarea ca o mare reuşită, trebuie să remarcăm că în pleiada silvicultorilor români de renume sunt multe personalităţi ale căror operă trebuie recuperată şi redată generaţiilor actuale.

Radu Cenușă